2ra-2990/15 — Apărarea dreptului de acces liber la justiţie

Judecătoria Sîngerei Dosarul nr. 2ra-2990/15 Judecător: N. Corcea Curtea de Apel Bălţi Judecători: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 23 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cernenchi Vladimir, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cernenchi Vladimir împotriva Judecătoriei Bălţi privind apărarea dreptului privind accesul liber la justiţie şi libera alegere a limbii de comunicare, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 august 2015, CONSTATĂ : La 11 august 2014, Cernenchi Vladimir a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Bălţi privind apărarea dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului la libera alegere a limbii de comunicare.

În motivarea acţiunii reclamantul Cernenchi Vladimir a indicat că, la data de 26 februarie 2013 a depus cerere de recuzare faţă de judecătorul Judecătoriei Bălţi Clevadî Natalia, preşedintelui de şedinţă pe dosarul civil nr. 3-88/13 la cererea de chemare în judecată împotriva întreprinderii Municipale „Gospodăria Comunală Bălţi” privind contestarea actului juridic. Pentru a se pregăti de şedinţa de judecată a avut nevoie de xerocopiile documentelor materialelor din dosar. La 27 februarie 2013, prin cancelaria Judecătoriei Bălţi a încercat să depună o cerere adresată judecătorului V. Puşcaş, care examina recuzarea judecătorului N. Clevadî, însă şefa cancelariei Judecătoriei Bălţi a refuzat să primească cererea sa din motivul că, reclamantul nu dispunea de buletinul de identitate şi el urma să primească permisiunea de a depune cerere de la judecător sau de la preşedintele judecătoriei.

Menţionează reclamantul că, dacă iniţial şefa cancelariei a Judecătoriei Bălţi discuta cu dânsul în limba rusă, apoi când el a declarat despre ilegalitatea refuzului de a-i accepta cererea şi i-a cerut şefei cancelariei explicarea acţiunilor sale, dânsa a început să vorbească în limba moldovenească, refuzând categoric să-i vorbească în limba rusă. Invocă reclamantul că, el aparţine minorităţilor naţionale, limba lui maternă 1 fiind limba rusă, iar limba moldovenească nu o posedă şi astfel nu a înţeles ce i se spune şi cum urmează să procedeze. Mai menţionează reclamantul că numai după ce s-a adresat preşedintelui Judecătoriei Bălţi D. Gherasim, cererea i-a fost primită. Consideră că prin aceste acţiuni i s-a lezat accesul liber la justiţie şi la utilizarea limbii ruse.

Solicită reclamantul, recunoaşterea ca fiind încălcat dreptul său privind accesul la justiţie şi dreptul la libera alegere a limbii de comunicare. Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 16 ianuarie 2015 acţiunea înaintată a fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a conchis că motivele invocate in acţiune nu sunt bazate pe suport legal şi probator. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Cernenchi Vladimir a declarat apel, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 august 2015 s-a respins apelul declarat de către Cernenchi Vladimir şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 16 ianuarie 2015 fără modificări. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Cernenchi Vladimir a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04.08.2015 şi a hotărârii Judecătoriei Sângerei din 16.01.2015 cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea înaintată să fie admisă integral. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din 04.08.2015 a fost expediată recurentului la data de 14.09.2015. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 30.10.2015 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia.

2 În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Cernenchi Vladimir asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cernenchi Vladimir ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Cernenchi Vladimir se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea Copia corespunde originalului Iuliana Oprea 4