2ra-2943/15 — Micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor minori

Prima instanţă, Judecătoria Comrat: S. Popovici dosarul nr. 2ra-2943/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Comrat: A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan ÎNCHEIERE 23 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru Iuliana Oprea examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Terzi Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Terzi Victor împotriva Svetlanei Terzi şi Iuliei Doicova cu privire la micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor minori, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 23 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Terzi Victor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 02 martie 2015, c o n s t a t ă La 24 aprilie 2014 Terzi Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Terzi Victor cu privire la majorarea cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor minori.

La 29 august 2014, Terzi Victor a depus cerere reconvenţională împotriva Terzi Svetlana şi Doicova Iulia cu privire la micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor minori. Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 11 noiembrie 2014, cererile de chemare în judecată au fost separate în procese civile diferite şi prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din aceeaşi zi, acţiunea Svetlanei Terzi împotriva lui Terzi Victor a fost respinsă ca neîntemeiată. În motivarea acţiunii privind micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor minori, reclamantul Terzi Victor a invocat că prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 26 februarie 2010, a fost obligat să achite pensie alimentară pentru întreţinerea copiilor minori Artur, Artiom, Rostislav şi Cristina, în mărime de 2000 lei lunar.

În legătură cu faptul că nu era încadrat în cîmpul muncii şi nu avea posibilitate de a achita suma stabilită de instanţă, reclamantul a acumulat datorii la achitarea pensiei de întreţinere. Susţine reclamantul că la 01 iunie 2014 s-a angajat în calitate de şef de depozit şi hamal în cadrul SRL „IUNAT” cu salariul de 2550 lei, din care motiv solicită micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor minori. 1 La 19 iunie 2014 şi Doicova Iulia, împreună cu care are un copil minor, Victoria, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva sa, solicitînd încasarea pensiei de întreţinere. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 15 iulie 2014 s-a dispus încasarea de la Terzi Victor în beneficiul Iuliei Doicova a pensiei de întreţinere a copilului minor în mărime de ¼ din veniturile sale.

În legătură cu circumstanţele expuse, reclamantul solicită încasarea pensiei de întreţinere a celor cinci copii minori în cuantum de ½ din salariul său în cote egale pentru fiecare copil, pînă la atingerea majoratului. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 02 martie 2015, acţiunea lui Terzi Victor a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 23 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de către Terzi Victor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 02 martie 2015. La 16 iulie 2015, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Terzi Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Comrat din 23 iunie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Comrat din 02 martie 2015, cu emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie admisă.

Recurentul Terzi Victor a invocat că instanţele ierarhic inferioare, la formularea soluţiei, nu au ţinut cont de faptul că, fiind angajat la momentul actual la SRL „IUNAT” cu un salariu de 2550 lei, nu are un grafic de lucru stabil, ceea ce nu- i permite să se angajeze şi la alt post de muncă. A menţionat că nu se eschivează de la plata pensiei de întreţinere, însă nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru aceasta. Mai indică recurentul că a donat partea sa din imobil celor 4 copii, născuţi din căsătoria înregistrată cu Svetlana Terzi. La 10 noiembrie 2015, în adresa intimatelor Terzi Svetlana şi Doicova Iulia a fost expediată copia recursului declarat de către Terzi Victor cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei la recurs.

La 02 decembrie 2015 Terzi Svetlana a depus referinţă, solicitînd respingerea recursului şi menţinerea deciziei Curţii de Apel Comrat din 23 iunie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Comrat din 02 martie 2015. Indică că instanţele inferioare au apreciat corect circumstanţele cauzei şi au stabilit cuantumul pensiei de întreţinere în corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare. Intimata Doicova Iulia nu şi-a valorificat dreptul procedural respectiv şi nu a depus referinţă în termenul stabilit. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Terzi Victor este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 2 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Terzi Victor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele de judecată ierarhic inferioare şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Terzi Victor precum că instanţele ierarhic inferioare, la formularea soluţiei nu au ţinut cont de faptul că este angajat în cadrul SRL „IUNAT” cu salariul de 2550 lei, din următoarele considerente. Instanţele ierarhic inferioare, Judecătoria Comrat şi Curtea de Apel Comrat, au examinat toate circumstanţele pricinii, inclusiv şi faptul că Terzi Victor la moment fiind angajat, are salariul de 2550 lei, însă justificat au respins cerinţa reclamantului privind stabilirea cuantumului pensiei pentru întreţinerea copiilor minori în mărime de ½ din salariu.

Or, avînd în vedere că recurentul are la întreţinere 5 copii minori, pensia în mărime de 252 lei (1/2 din 2550:5) este insuficientă pentru întreţinerea unui copil şi este în contradicţie cu cuantumul stabilit de Biroul Naţional de Statistică. Astfel, în speţă încasarea pensiei de întreţinere a copiilor minori sub forma unei cote-părţi din salariu (1/2 cotă-parte) lezează substanţial interesele celeilalte părţi. Iar potrivit art. 76 alin. (1) Codul Familiei, în cazul cînd încasarea pensiei de întreţinere sub forma unei cote din salariu lezează substanţial interesele uneia din părţi, instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă. 3 Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului precum că dînsul a donat copiilor minori partea din imobil ce-i aparţinea cu drept de proprietate, deoarece acest fapt nu serveşte temei pentru micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Terzi Victor ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Terzi Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4