2rh-384/15 — Anularea ordinului, încasarea compensaţiei pentru concediul nefolosit, încasarea ajutorului material

Prima instanță: Judecătoria Drochia Dosarul nr. 2rh-384/15 Judecător: L. Lupașcu Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: N. Chircu, A. Toderaș, A. Albu Instanţa de recurs: CSJ – T. Vieru, I. Corolevschi, I. Druţă ÎNCHEIERE 23 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Oleg Sternioală, Ion Druță examinând cererea de revizuire depusă de Rihtic Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rihtic Tatiana împotriva Direcţiei Generale Învăţămînt Tineret şi Sport Drochia privind anularea ordinului, încasarea compensaţiei pentru concediul nefolosit, încasarea ajutorului material şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 august 2015, prin care a fost respins recursul declarat de Rihtic Tatiana şi menținută încheierea Curţii de Apel Bălţi din 11 iunie 2015, prin care s-a respins cererea înaintată de Rihtic Tatiana privind explicarea deciziei Curții de Apel Bălți din 12 martie 2015, c o n s t a t ă La 07 iunie 2010, Rihtic Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei Generale Învăţămînt şi Sport Drochia prin care a solicitat declararea nulităţii actului administrativ-hotărârea Direcţiei de Învăţămînt şi Sport Drochia nr. 208 din 05 mai 2010, obligarea Direcţiei de Învăţămînt şi Sport Drochia să acorde concediul de odihnă ordinar plătit pentru anii 2009-2010, încasarea plăţii pentru buletinul de boală în mărime de 2 016 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

Ulterior, la 24 octombrie 2013, Tatiana Rihtic a depus cerere de concretizare a cerinţelor prin care a solicitat să fie considerat ilegal şi neîntemeiat refuzul privind acordarea concediului nr. 208 din 05 mai 2010 a Direcţiei Generale de Învăţămînt şi Sport Drochia şi încasarea cheltuielilor de judecată. La data de 21 februarie 2014, Tatiana Rihtic a depus cerere de chemare î judecată suplimentară prin care a solicitat să fie considerată nulă hotărârea Direcţiei de Învăţămînt şi Sport Drochia nr. 208 din 05 mai 2010 prin care i s-a refuzat acordarea concediului de odihnă ordinar plătit, obligarea Direcţiei Generală Învăţămînt şi Sport Drochia să efectueze recalcularea pentru concediul nefolosit pe perioada din 05 iulie 2005 până la 26 septembrie 2007, reieşind din salariul tarifar la momentul emiterii hotărârii, încasarea ajutorului material pentru perioada 05 iulie 2005 - 26 septembrie 2007 şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

La data de 08 mai 2014, Tatiana Rihtic a depus cerere de concretizare a cerinţelor prin care a solicitat a declara nul refuzul nr. 208 din 05 mai 2010 privind acordarea concediului pentru investigații în aprilie 2010, a obliga pârâtul să achite compensaţia pentru concediul nefolosit pe perioada din 06 iulie 2005 până la 26 septembrie 2007, obligarea pârâtului să achite ajutorul material pe perioada 05 iulie 2005 până la 26 septembrie 2007 cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 17 iunie 2014, cerinţele Tatianei Rihtic privind anularea actului şi încasarea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate, iar cerinţele privind încasarea compensaţiei pentru concediul nefolosit, încasarea ajutorului material au fost respinse ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripţie.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2015, s-a respins apelul declarat de Tatiana Rihtic şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Drochia din 17 iunie 2014. La 27 martie 2015, Tatiana Rihtic a depus o cerere prin care a solicitat explicarea aprecierii probelor de către instanţă şi anume a graficului-programării concediilor de odihnă anuale ale directorilor instituţiilor preşcolare, totodată a solicitat să fie explicat din ce dată şi în baza cărei legi a apărut dreptul ei la compensaţia pentru concediul nefolosit pe perioada din 2005 - 2007 şi de când începe a decurge termenul de 3 ani, fiind invocate aceleaşi temeiuri de fapt şi de drept ca şi în cererea de apel. Ulterior, la 28 aprilie 2015, Tatiana Rihtic a depus o cerere prin care a solicitat explicarea deciziei nominalizate, reieşind din faptul că nu s-a dat apreciere tuturor probelor prezentate (graficul concediilor a instituţiei preşcolare din s. Zguriţa pe anul 2010 ş.a.).

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 11 iunie 2015, a fost respinsă cererea Tatianei Rihtic privind explicarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2015. Nefiind de acord cu încheierea menționată, la 26 iunie 2015, Rihtic Tatiana a declarat recurs, indicînd că încheierea de respingere a cererii privind explicarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2015 este ilegală și neîntemeiată, a solicitat casarea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 11 iunie 2015, cu restituirea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 august 2015, a fost respins recursul declarat de Rihtic Tatiana şi menţinută încheierea Curţii de Apel Bălţi din 11 iunie 2015. Instanţa de recurs, conducîndu-se de prevederile art. 251 CPC, care prevede expres situațiile în care participanții la proces pot solicita explicarea deciziei, şi avînd în vedere că, Rihtic Tatiana în cererile sale din 27 martie 2015 și 28 aprilie 2015 a solicitat explicarea modului de apreciere a probelor, a constatat că, instanța de apel corect a respins cererile respective, or cele invocate de către Rihtic Tatiana nu cad sub incidența prevederilor art. 251 CPC.

La 08 decembrie 2015, Rihtic Tatiana a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, solicitînd „reexaminarea în ordine de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, casarea hotărîrii Judecătoriei Drochia din 17.06.2014 şi a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12.03.2015”. În motivarea cererii de revizuire, reiterînd argumentele cu privire la circumstanțele cauzei, fără a indica vreun temei de revizuire prevăzut la art. 449 CPC, facînd trimitere declarativ la prevederile art. 449 lit. d) CPC, revizuienta a exprimat dezacordul cu soluţia instanţei de recurs şi instanţelor inferioare. Verificînd temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată, care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC cu anexarea probelor ce le confirmă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. Instanţa de judecată reiterează că, revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului.

Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigențele legii.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC al RM, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituționalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că argumentele invocate în cererea de revizuire depusă de Rihtic Tatiana nu se încadrează în temeiurile de revizuire prevăzute la art. 449 CPC, în baza cărora se poate solicita revizuirea, conţinutul cererii de revizuire în esenţa sa constituind dezacordul cu soluţia dată de către instanţe.

Or, sintetizînd elementele de admisibilitate a cererii de revizuire, pentru temeiurile arătate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că cererea de revizuire înaintată de către Rihtic Tatiana este inadmisibilă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Roșca contra Moldovei din 25 februarie 2005 şi în cazul Popov (nr.2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competența instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Rihtic Tatiana împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rihtic Tatiana împotriva Direcţiei Generale Învăţămînt Tineret şi Sport Drochia privind anularea ordinului, încasarea compensaţiei pentru concediul nefolosit, încasarea ajutorului material şi repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Oleg Sternioală Ion Druţă