3ra-1639/15 — Anularea actelor administrative, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-1639/15 Instanţa de fond: Judecătoria Dubăsari – I. Malanciuc Instanţa de apel: CA Chişinău – A. Panov, A. Nogai, M. Moraru ÎNCHEIERE 23 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale în pricina civilă la acţiunea Anei Solunari împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la declararea ilegală a refuzului CTAS Dubăsari nr.37 din 14 ianuarie 2015, obligarea calculării şi achitării indemnizației de maternitate şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 16 septembrie 2015, prin care s-a admis cererea de apel, s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 12 martie 2015, prin care s-a micșorat cuantumul prejudiciului moral, CONSTATĂ: La data de 03 februarie 2015 Solonari Ana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari privind contestarea ilegalității deciziei nr. 37 din 14 ianuarie 2015 cu privire la refuzul calculării indemnizației de maternitate, obligarea calculării şi achitării indemnizației de maternitate şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei ( f.d.

3-5). În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 20 septembrie 2013, la OSC Dubăsari, Solonari Ana a înregistrat căsătoria sub nr. 66 cu Solonari Vitalie, care este angajat în calitate de operator la SRL „ Moldovatransgaz”. La data de 23 ianuarie 2015 s-a născut copilul Solonari Imilia. Din motiv că nu este angajată în serviciu şi se află la întreţinerea şoţului, s-a adresat la CTAS Dubăsari cu cerere privind calcularea şi achitarea indemnizației de maternitate la locul de muncă al soţului, însă prin răspunsul primit de la CTAS Dubăsari din 17 decembrie 2014 sub nr. 1037 cererea i-a fost respinsă. La data de 06 ianuarie 2015 a expediat în adresa CTAS Dubăsari cerere prealabilă privind declararea ilegală a refuzului, calcularea şi achitarea indemnizației de maternitate la locul de muncă al soţului, însă prin răspunsul CTAS Dubăsari nr. 37 din 14 ianuarie 2015 cererea a fost respinsă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 12 martie 2015 s-a admis parţial acţiunea, s-a constatat ilegal refuzul CTAS Dubăsari nr. 37 din 14 ianuarie 2015, s-a 1 obligat CNAS să calculeze şi să achite indemnizația de maternitate în baza cererii depuse la data de 10 decembrie 2014, s-a încasat din contul CNAS în beneficiul Anei Solonari prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei, în rest pretenţiile au fost respinse ( f.d. 45). Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 12 martie 2015, Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe cu pronunţarea unei hotărîri noi, prin care să fie respinsă cererea ca neîntemeiată ( f.d.

48). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din data de 16 septembrie 2015 s-a admis apelul declarat de CNAS, s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 12 martie 2015 prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral de la suma de 5 000 lei la suma de 2 500 lei, în rest hotărîrea primei instanţe s-a menținut ( f.d. 74). În motivarea soluţiei sale instanța de apel a constatat cu certitudine, că potrivit certificatului de căsătorie seria CS-v 1087291 din 20 septembrie 2013 Solonari Vitalie şi Solonari Ana au înregistrat căsătoria, iar la data de 23 ianuarie 2015 s-a născut fiica Solonari Imilia. Reclamanta Solonari Ana, nefiind încadrată în cîmpul muncii, se află la întreținerea soţului Solonari Vitalie, care este angajat în ca operator SRL „ Moldovatransgaz”.

Astfel instanţa de fond corect a stabilit raporturile juridice dintre părţi. În conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 al Legii nr. 289 – XV din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale „ asiguratele, soţiile aflate la întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele care s-au aflat la evidenţă în instituţiile medico-sanitare din Republica Moldova, care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal, beneficiază de indemnizaţie de maternitate”.

Conform aliniatul 5 al aceluiași articol se consideră că „soţia se află la întreținerea soţului asigurat dacă pe parcursul a 9 luni consecutive premergătoare lunii acordării concediului de maternitate nu a fost încadrată în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art.4 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale sau dacă şi-a pierdut statutul de asigurat în această perioadă din motive ce nu i se pot imputa (art.86, alin.(1), lit.b), c), d), f), x) şi y) din Codul muncii), fapt confirmat prin carnetul de muncă şi prin declaraţia scrisă pe propria răspundere că nu este persoană asigurată”. Potrivit art. 4, alin. 3 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr.489- XIV din 08 iulie 1999 „persoana asigurată este persoana care realizează un venit anual echivalent cu cel puţin 4 salarii medii lunare pe economie”.

La caz, faptul că Solonari Ana a încheiat un contract de achiziții a serviciilor privind recesămîntul populaţiei şi a beneficiat de remuneraţie pentru serviciile prestate în mărime de 1659,0 lei, nu o încadrează în prevederile art. 4, ori suma primită de Solonari Ana pentru serviciile prestate nu constituie 4 salarii medii pe economie. Prin urmare ea se află la întreținerea soțului salariat şi indemnizația de maternitate urmează să i se calculeze din salariul acestuia. Totodată instanţa de apel a considerat că prejudiciul moral cauzat reclamantei poate fi recuperat cu echivalentul a 2500 lei. Nefiind de acord cu Decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2015, Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus recurs, solicitatînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunțarea unei hotărîri noi, prin care acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată ( f.d.

87-90). 2 La data de 10 decembrie 2015 Solonari Ana a depus referinţă, prin care a solicitat declararea recursului depus de CNAS ca fiind inadmisibil (f.d. 94-95). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 16 septembrie 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la data de 02 octombrie 2015. În aceste circumstanțe recursul depus la 18 noiembrie 2015 se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurenta indică argumente, ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatorii şi au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează, că recursul în cauză conţine obiecţii de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, aşa cum formal invocă recurenta şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul exercitat conform secţiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocare în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 şi 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 şi 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 şi 4. 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 269-270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2015, în pricina civilă la acţiunea Anei Solonari împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la declararea ilegală a refuzului CTAS Dubăsari nr.37 din 14 ianuarie 2015, obligarea calculării şi achitării indemnizației de maternitate şi repararea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul, Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4