2r-1056/15 — Obligarea înlăturării nejunsurilor, încasarea prejudiciului material si moral si incasarea penalitatilor

Dosarul nr. 2r-1056/15 prima instanţă - N.Arabadji, instanţa de apel - A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna, DECIZIE 23 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinînd recursul declarat de către recurentul societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM”, în pricina civilă înaintată de Spînu Constantin împotriva societăţii cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” privind obligarea înlăturării neajunsurilor, repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea penalităţilor.

împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM”, şi s-a acordat termen pentru achitare a taxei de stat, c o n s t a t ă : La 19 ianuarie 2010 Spînu Constantin s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” în care a solicitat obligarea societăţii cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” de a înlătura neajunsurile depistate la automobilul de model Chevrolet Epica, cu numărul de înmatriculare C NE 937, anul producerii 2007, nr. şasiu KL1LA69RJ7BO74608, - obligarea societăţii cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” de a repara prejudiciul material, schimbarea cauciucurilor din spate, care a survenit din urma inacţiunilor pîrîtului, - încasarea din contul societăţii cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” a sumei de 198450 euro, cu titlu de penalitate pentru încălcarea termenelor prevăzute la art. 13 alin.1) al Legii privind protecţia consumatorului, - încasarea din contul societăţii cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii s-a indicat că conform contractului de vînzare- cumpărare din 22 aprilie 2008 dintre societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” şi Spînu Constantin, ultimul a procurat automobilul de model Chevrolet Epica, anul producerii 2007, nr. şasiu KL1LA69RJ7BO74608. Ulterior la o săptămînă după procurarea acestuia proprietarul a observat defecte la automobil. 1 La adresările sale către societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” i s-a comunicat să se adreseze către reprezentanţa Good Year. După testările efectuate reclamantul a fost informat că toate neajunsurile automobilului au fost înlăturate. Susţine că, după ce a început din nou a se deplasa cu automobilul, iarăşi a observat aceleaşi defecţiuni.

Automobilul a fost procurat cu preţul de 21 000 euro, iar 5% din preţul automobilului, reprezintă suma de 1050 euro. Menţionează reclamantul că pentru încălcarea termenelor prevăzute de art.13 al Legii privind protecţia consumatorului, penalitatea reprezintă suma de 198 450 euro. Conform pct.4 al contractului, termenul de garanţie asupra acestui mijloc de transport este de 3 ani sau 100 000 din ziua înregistrării. Prin acţiunile pîrîtului i-au fost încălcate flagrant drepturile de consumator şi anume la prestarea serviciilor necalitative. Ultimul a respectat toate condiţiile stipulate în contractul nr.50/220408 pentru a căpăta dreptul de a solicita de la remedierea neajunsurilor depistate la produsul procurat.

Din cauza comportamentului reprezentanţilor pîrîtului, reclamantul a avut de suportat prejudiciu atît material cît şi moral, a fost nevoit să se deplaseze fără succes la reprezentanţii societăţii cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” pentru înlăturarea neajunsurilor, însă pîrîtul nu a depus eforturi necesare pentru a reglementa litigiul pe cale amiabilă, din care motive consideră necesară compensarea incomodităţilor sale cauzate de către societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM”, prin achitarea unei pagube moral în mărime de 100000 lei. Consideră că, societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” nu şi-a onorat obligaţiunile în conformitate cu prevederile p.13 al Legii privind protecţia consumatorilor şi nu a remediat gratuit deficienţele apărute în termen de 14 zile în cadrul termenului de garanţie sau termenului de valabilitate, deficienţe care nu sunt imputabile consumatorului.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 iunie 2015 acţiunea înaintată de către Spînu Constantin a fost admisă parţial. S-a obligat societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” să înlăture neajunsurile depistate la automobilul de model Chevrolet Epica, cu numărul de înmatriculare C NE 937, anul producerii 2007, nr. şasiu KL1LA69RJ7BO74608, şi să repare prejudiciul material cauzat prin schimbare cauciucurilor din spate. S-a încasat din contul societăţii cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” în beneficiul lui Spînu Constantin cu titlu de penalitate suma de 189000 (una sută optzeci şi nouă mii) euro şi suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat din contul societăţii cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 50 000 (cincizeci mii) lei.

În rest pretenţiile s-au respins ca nefondate. Nefiind de acord cu soluţia primei instanţei societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” la 06 iulie 2015 a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Răşcani mun. Chişinău din 30 iunie 2014. Prin cerere la 24 noiembrie 2015 a solicitat scutirea parţială de la plata taxei de stat. 2 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015, s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel şi s-a acordat termen pentru achitării taxei de stat în mărime de 37500 lei pînă la 20 ianuarie 2016, ora 1100. S-a explicat apelantului că în cazul neînlăturării neajunsurilor, cererea de apel va fi restituită fără de examinare.

La 16 decembrie 2015 societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015, solicitînd, casarea încheierii recurate şi scutire de la plata taxei de stat, în partea plăţii neachitate. Recurentul a reiterat că nu este de acord cu încheierea instanţei de apel. În motivarea recursului a indicat că, din cauza factorilor macroeconomici şi a crizei financiare precare este în imposibilitate de a achita taxa de stat, deoarece suferă pierderi financiare substanţiale. Menţionează că din datele contabile prezentate se arată veniturile întreprinderii. Activele totale nu reprezintă mijloacele băneşti disponibile pentru efectuarea decontărilor, inclusiv şi pentru cheltuieli de judecată, deoarece acestea reprezintă bunuri imobile, mijloace de transport, mobilier şi inventar.

Consideră că suma de 3000 lei achitată, este una suficientă şi rezonabilă, iar bilanţurile financiare prezentate pentru anul 2014 şi 2015 urmează a fi apreciate ca probe juste şi confirmative. Recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 16 decembrie 2015 este depus în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de Procedură Civilă, instanţa de recurs, după de examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

S-a stabilit că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015, nu s-a dat curs cererii de apel depuse, cu acordarea termenului pentru necesitatea achitării taxei de stat în mărime de 37500 lei, pînă la 20 ianuarie 2016, ora 1100. La demersul privind scutire de la plata taxei de stat, societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” a anexat copia bilanţului financiar pentru anul 2014 şi copia bilanţului financiar intermediar pentru anul 2015, probe ce consideră că demonstrează situaţia materială precară invocată şi imposibilitatea achitării taxei de stat, care ar sta la baza scutirii acestuia de la plata taxei de stat. Instanţa a respins cererea ca neîntemeiată şi a dispus acordarea unui termen pentru achitarea plăţii taxei de stat.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră încheierea instanţei de apel legală şi întemeiată, iar recursul neîntemeiate din următoarele considerente. Potrivit art. 85 alin. (4) Cod de Procedură Civilă, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător sau instanţa judecătorească de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens. 3 În conformitate cu art. 365 al. (4) Code de Procedură Civilă, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 368 al. (1) Cod de Procedură Civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează, că în cazul cînd cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii de sine stătătoare cu caracter patrimonial, taxa de stat se va calcula conform valorii fiecărei pretenţii aparte art. 87 alin.(1) lit. k) Cod de Procedură Civilă. Deci, instanţa de apel întemeiat a concluzionat de a nu da curs cererii de apel depusă de societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” şi de a o obliga la plata taxei de stat.

Potrivit art. 118 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Or, persoana juridică, solicitînd scutirea de plata taxei de stat, urmează să probeze lipsa mijloacelor financiare, prezentînd probe pertinente în acest sens ca, informaţia de la Inspectoratul Fiscal privind existenţa şi situaţia conturilor bancare, dările de seamă fiscale pentru ultimii ani, informaţia de la Oficiul Cadastral privind imobilele deţinute, informaţia de la societatea pe acţiuni “Registru” privind mijloacele de transport, pe care le are în proprietate.

Deci, Colegiul constată că probele anexate de către recurent nu sunt suficiente pentru admiterea unei astfel de cerinţe, nu reflectă nemijlocit asupra situației materiale care să indice situaţia precară la moment a solicitantului şi imposibilitatea achitării taxei de stat, or faptul indicării situaţiei de criză din Republica Moldova, nu este unul justificativ pentru recurent. Prin urmare impunerea achitării plăţii taxei de stat, pentru examinarea apelului, nu reprezintă limitarea accesului la justiţie, or lipseşte proporţionalitatea scopului urmărit și mărimea taxei de stat achitată.

Neprezentarea dovezii de plată a taxei de stat ori solicitarea de la scutirea acesteia, drept prevăzut la art.85 Cod de Procedură Civilă, indică direct la nerespectarea drepturilor sale procedurale, în măsura stabilită de normele de drept procedural, de aceea instanţa de apel în temeiul legii a dispus obligarea apelantei de a prezenta dovada de plată a taxei de stat în termenul stabilit, or înaintând cerere de apel fără a prezenta dovada de plată a taxei de stat şi cunoscând despre necesitatea prezentării acesteia, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudenţa CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă, fapt însă ignorat de aceasta. Totodată instanța atestă că recurentul societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM” nu a ţinut cont de prevederile art. 56 alin. (3) şi 61 alin. (1) 4 Codul de procedură civilă, care indică că, părţile sînt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.

Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar să menţioneze faptul că în situaţia din speţă, acţiunea instanţei de apel prin aceia că nu a dat curs cererii de apel şi l-a obligat la plata taxei de stat, pentru examinarea cererii de apel depusă, nu se încalcă dreptul reclamantului privind liberul acces la justiţie, prevăzut atît de legislaţia internă cît şi de internaţională ori, CEDO, prin practica sa constantă de nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcţie de nevoile şi resursele comunităţii şi ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai 1985). Însă limitările sunt în concordanţă cu art. 6 parag.

1 CEDO, decît dacă acestea urmăreşte un scop legitim şi există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. (cauza Bellet vs France §-31, Garcia Manibardo vs Spain §-44). Astfel, la caz Colegiul reţine că în situaţia din speţă limitările instituite de legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel corespunde cerinţelor prevăzute de art. 6 parag.

1 CEDO privind dreptul de acces la un tribunal şi corespunde cerinţelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa: - cerinţa privind scopul legitim al limitării – este îndeplinită, avînd în vedere că întindere acestor taxe este stabilită sub forma unui procent din valoarea aflată în litigiu şi fiind instituit un plafon maxim de care nu poate trece mărimea taxei de stat chiar dacă valoarea acţiunii este mai mare, iar CtEDO a confirmat că aceste taxe privesc buna administrare a justiţiei şi vizează atît descurajarea justiţiabililor în formularea unor cereri, abuzive cît şi asigurarea de fonduri pentru funcţionarea justiţiei.( cauza Weissman şi alţii împotriva României §-35, Tolstoy Miloslavsky v. the United Kingdom §-61 ) - raportul rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea plăţii taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată şi scopul legitim urmărit privind buna administrare a justiţiei, descurajarea justiţiabililor în formularea unor cererii, abuzive cît şi asigurarea de fonduri pentru funcţionarea justiţiei urmează să cercetăm următorii factori şi anume - cuantumul sumei ce trebuie plătit de reclamanţi raportat la veniturile sale.

Prin urmare, instanţa de apel întemeiat a concluzionat că cererea de apel nu corespunde exigenţelor prevăzute de art. art. 364 şi 365 Cod de Procedură Civilă, acordîdu-i apelantului termen pentru lichidarea neajunsurilor. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recurentul nu este lipsit de dreptul de a solicita în instanţa de apel în conformitate cu art. 86 al. (1) Cod de Procedură Civilă, amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către 5 recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015 În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „AutoFrame-FM”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015, prin care s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel şi acordat termen pentru achitarea ei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte şedinţei, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Murdari 6