2ra-2858/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil

Dosarul nr. 2ra-2858/15 Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun.Chişinău (jud. V. Chisiliţa) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol) DECIZIE 18 decembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componenţa: Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecătorii: Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Alexandru Miţcul împotriva deciziei din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Miţcul Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei al RM, judecătoriei Centru, mun.

Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, c o n s t a t ă : La data de 24 noiembrie 2014, Alexandru Miţcul s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Ministerului Justiţiei al RM şi judecătoriei Centru, mun. Chişinău, solicitînd repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor de judecătoria Centru, mun.Chişinău, cu încasarea în beneficiul său din contul Ministerului Justiţiei RM, în echivalent bănesc în sumă de 15 000 lei. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că prin decizia din 06 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Chişinău s-a casat integral încheierea din 17 iulie 2014 a judecătoriei Centru, mun.

Chişinău emisă în cauza civilă nr.3r-640/14. Consideră că, Curtea de Apei Chişinău a dovedit faptul încălcării dreptului său privind accesul liber la judecată şi la justiţie. La data de 20 ianuarie 2015, reclamantul a depus o cerere de modificare a acţiunii, ulterior, solicitând lăsarea ei fără examinare, deoarece nu se referă la prezentul litigiu. La data de 16 martie 2015, reclamantul a depus o cerere de concretizare şi modificare a cerințelor, în care a invocat că prin decizia din 06 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Chişinău a fost casată încheierea din 17 iulie 2014 a judecătoriei Centru, mun.Chişinău ca fiind ilegală, nefondată şi neîntemeiată. Anterior, aceeaşi cerere de chemare în judecată depusă de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei 1 mun.Chişinău a fost restituită prin încheierile din 18 februarie 2014 şi 12 martie 2014. Încheierile menţionate au fost casate prin decizia din 09 iulie 2014 a Curţii de Apel Chişinău.

La 17 iulie 2014, acelaş complet de judecată a judecătoriei Centru, mun.Chişinău, repetat a restituit cererea de chemare în judecată. Indică că, a înaintat pe numele judecătorului Vladimir Braşoveanu o cerere prin care a solicitat anularea din oficiu a încheierii de respingere a măsurilor de asigurare, însă judecătorul ilegal a remis materialele dosarului la Curtea de Apel Chişinău. Consideră că, prin acţiunile sale ilegale, judecătorul Vladimir Braşoveanu a tergiversat examinarea cauzei cu cel puţin încă 4 luni, deoarece cererea de anulare a încheierii cu privire la respingerea măsurilor de asigurare a fost depusă pe numele judecătoriei Centru, mun.Chişinău şi nu a Curţii de Apel Chişinău. La recepţionarea dosarului, greşit expediat, Curtea de Apel Chişinău urma să restituie dosarul instanţei de fond.

În cererea de concretizare a pretenţiilor şi modificare a acţiunii, reclamantul a solicitat repararea din contul Ministerului Justiţiei al RM a prejudiciului material şi moral şi a cheltuielilor pentru corespondenţă în mărime de 120 lei. Prin hotărîrea din 24 aprilie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Miţcul Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei al RM, judecătoriei Centru, mun. Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil. Prin decizia din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Alexandru Miţcul şi s-a menţinut hotărîrea din 24 aprilie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău.

La data de 24 septembrie 2015, Alexandru Miţcul a declarat recurs împotriva deciziei din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului s-a invocat că pe marginea acţiunii depuse de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău pînă în prezent instanţa de judecată nu s-a expus. Instanţa de fond nu s-a expus asupra acţiunii doi ani, adoptînd diferite încheieri, care au fost casate de Curtea de Apel Chişinău. Susţine că, a fost în imposibilitate de a se prezenta în şedinţa instanţei de apel din 15 septembrie 2015, din motiv că urma un tratament medical.

Afirmă că, acţiunea sa împotriva Primăriei mun.Chişinău timp de 18 luni nu este examinată, ceea ce în opinia sa cade sub incidența Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nr. 87 din 21 aprilie 2011. Declară că, s-a adresat către Ministerul Justiţiei al RM, care era obligat să sesizeze judecătoria Centru, mun.Chişinău cu privire la depunerea raportului privind durata procedurilor judiciare. Reprezentantul Ministerului Justiţiei al RM a solicitat respingerea acţiunii, fără a anexa raportul şi careva probe, necătînd la faptul că în temeiul Legii erau obligaţi la prezentarea probelor.

Referinţa depusă de Ministerul Justiţiei al RM are un caracter declarativ. 2 Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunţat decizia la data de 15 septembrie 2015, iar recursul a fost declarat de Alexandru Miţcul la data de 24 septembrie 2015, ceea ce denotă că recursul este în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 25 noiembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil şi a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Prin prisma art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificînd legalitatea actului de dispoziţie contestat, prin prisma argumentelor invocate şi a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie va admite recursul declarat de Alexandru Miţcul şi va casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi va pronunţa o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Conform art. 14 alin. (1) Cod civil, persoana lezata într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Conform art. 3 alin. (1), (2) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nr. 87 din 21 aprilie 2011, cererea de chemare în judecată privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare se depune conform regulilor de competenţă jurisdicţională stabilite la capitolul IV din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova şi se examinează de un alt complet de judecată decît cel care a examinat (examinează) cauza în care se pretinde încălcarea.

În cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziţie.

Conform art. 4 alin. (1) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a 3 dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina probaţiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiţiei, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcаre şi suportarea costurilor şi cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

În conformitate cu art. 117 alin.(1) Cod de procedură civilă, probe în pricini civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile şi obiecţiile părţilor, precum şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii. În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanţa judecătorească, pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate. În conformitate cu art. 192 alin.(1) Cod de procedură civilă, pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil.

Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea pricinii, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanţă. Atât instanţa de apel, cât şi prima instanţă, fiind investite cu judecarea pricinii în speţă, reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, incorect au aplicat normele de drept în raport cu circumstanţele cauzei, care în consecinţă a dus la adoptarea unor soluţii contrar legii.

Conform acţiunii înaintate la data de 24 noiembrie 2014, Alexandru Miţcul solicită repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil a pricinii civile nr.3r-640/14 la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petiţiile expediate în adresa Primăriei mun.Chişinău pe parcursul anului 2013 şi încasarea prejudiciului moral, înregistrată la data de 14 februarie 2014 (f.d.1, 48-49). Prima instanţă, judecînd pricina în cauză, a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Miţcul, iar Curtea de Apel a menţinut hotărîrea primei instanţe.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 14 februarie 2014, Alexandru Miţcul s-a adresat cu cerere în instanţa de judecată împotriva Primăriei mun.Chişinău, prin care a solicitat obligarea pîrîtului de a examina petițiile expediate în adresa Primăriei mun.Chişinău pe parcursul anului 2013 şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 1000000 lei. Prin încheierea din 18 februarie 2014 a judecătoriei Centru, mun.Chişinău, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată menţionată supra, fiindu-i oferit termen reclamantului pentru plata taxei de stat (f.d.50-51). 4 Prin încheierea din 12 martie 2014 a judecătoriei Centru, mun.Chişinău, s-a restituit cererea de chemare în judecată (f.d.52). Prin decizia din 09 iunie 2014 a Curţii de Apel Chişinău s-au casat încheierile menţionate şi s-a remis pricina în instanţa de fond la etapa de primire a cererii (f.d.56).

Prin încheierea din 17 iulie 2014 a judecătoriei Centru, mun.Chişinău, cererea de chemare în judecată a fost restituită, din motiv că reclamantul nu a prezentat probe care să ateste respectarea procedurii prealabile de soluţionare a litigiului (f.d.57). Prin decizia din 06 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Chişinău s-a casat încheierea din 17 iulie 2014 a judecătoriei Centru, mun.Chişinău şi s-a remis pricina în instanţa de fond la etapa de primire a cererii (f.d.4-6, 60-62). Prin încheierea din 02 decembrie 2014 a judecătoriei Centru, mun.Chişinău, s-a acceptat spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petițiile şi încasarea prejudiciului moral (f.d.63-64).

La data de 13 ianuarie 2015, Alexandru Miţcul a contestat încheierea din 02 decembrie 2014, prin care s-a respins cererea de aplicare a măsurilor de asigurare a acţiunii(f.d.66-68). În consecinţă, cauza a fost expediată în instanţa de apel. Prin decizia din 03 martie 2015 a Curţii de Apel Chişinău s-a respins recursul declarat de Alexandru Miţcul şi s-a menţinut încheierea din 02 decembrie 2014 a judecătoriei Centru, mun.Chişinău (f.d.71-73). Conform citaţiei expediate de judecătoria Centru, mun.Chişinău la data de 17 martie 2015, rezultă că şedinţa de judecată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petițiile şi încasarea prejudiciului moral, a fost stabilită pentru data de 16 aprilie 2015 ora 14:30 (f.d.76).

Astfel, Colegiul reţine că instanţele ierarhic inferioare corect au stabilit că pentru aprecierea respectării termenului rezonabil, urmează a fi supuse aprecierii atît criteriile de complexitate a pricinii, comportamentul părţilor şi a autorităţilor relevante, cît şi miza pentru reclamant. Tot aici, este de menționat faptul că termenul rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților competente şi al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanței, precum şi exercitarea căilor de atac.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a instituit anumite criterii de apreciere a noțiunii de termen rezonabil (a se vedea auzele Josan, § 18, Mazepa, § 42, Holomiov, § 137) şi anume: complexitatea cauzei, care se apreciază după caz şi individual (se va ţine cont de natura obiectului litigiului, precum şi faptul dacă acțiunea a cuprins doar un singur obiect sau a fost conexate mai multe obiecte şi/sau cereri, inclusiv ale unor persoane terţe); comportamentul părţilor, care include aprecierea comportamentului reclamantului.

Se va aprecia bona/mala fides a tuturor părților implicate în proces, inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amînări neîntemeiate, consecutivitatea ședințelor, planificarea unei ordini a ședințelor cu pauze îndelungate etc. 5 La fel, trebuie luat în considerație şi comportamentul autorităților (a instanțelor de judecată sau a organelor abilitate implicate în proces); miza (interesul) pentru reclamant, care relevă importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.

Deşi legislaţia internă nu oferă o descifrare a noţiunii de „termen rezonabil”, se accentuează că prin obligarea respectării unui astfel de termen pentru înfăptuirea actului justiţiei atât normele naţionale cât şi cele internaţionale invocă administrarea justiţiei fără întârzieri neconforme de natură a-i compromite eficacitatea şi responsabilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea autorităţilor publice, inclusiv a instanţelor judecătoreşti.

Se reţine că în cazul în care speţa implică o anumită complexitate, trebuie menţinut „justul echilibru” între exigenţele celerităţii procedurilor judecătoreşti şi principiul general al bunei administrări ai justiţiei (cauza Boddaert c. Belgiei, decizia cu privire la admisibilitate din 12 octombrie 1992). Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petițiile şi încasarea prejudiciului moral, de către instanţele ierarhic inferioare a fost calificată după gradul de complexitate cu grad redus. Tot aici, este de menţionat că cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petițiile şi încasarea prejudiciului moral, se examinează în ordinea contenciosului administrativ.

În conformitate cu art. 192 alin. (2) Cod de procedură civilă, pricinile privind încasarea pensiei de întreţinere, apărarea drepturilor şi intereselor minorului, repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor normative, a hotărîrilor, acţiunilor sau inacţiunilor autorităţilor publice, ale altor organe şi organizaţii, ale persoanelor oficiale şi funcţionarilor publici se judecă de urgenţă şi în mod prioritar. În atare circumstanţe, Colegiul reţine că cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petițiile şi încasarea prejudiciului moral, cade sub incidenţa normei precitate, ceea ce denotă că presupune examinarea în mod prioritar şi urgent.

Conform art. 22 al Legii contenciosului administrativ, nr. 793 din 10 februarie 2000, judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau respingerea acesteia în termen de 3 zile de la data depunerii, în condiţiile Codului de procedură civilă. În cazul punerii cererii pe rol, judecătorul dispune: a) înmînarea copiei cererii de chemare în judecată şi a copiilor actelor anexate la cerere pîrîtului; b) prezentarea de către pîrît a actului administrativ contestat şi a documentaţiei care a stat la baza emiterii acestuia, a înscrisurilor sau a altor date pe care instanţa le consideră necesare în judecarea pricinii; c) citarea părţilor pentru ziua primei înfăţişări, care trebuie fixată în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe rol.

Pîrîtul este obligat să prezinte instanţei documentele solicitate la prima zi de înfăţişare, în caz contrar i se aplică o amendă judiciară în mărime de pînă la 10 6 salarii minime pentru fiecare zi de întîrziere nejustificată. Aplicarea amenzii judiciare nu scuteşte pîrîtul de obligaţia de a prezenta documentele solicitate. Din prevederile legale menţionate rezultă că procesul judiciar, în procedura contenciosului administrativ, urmează să se desfășoare cu celeritate. Una din acţiunile obligatorii ce urmează a fi îndeplinite de către judecătorul în gestiunea căruia se află pricina este de a efectua citarea părţilor pentru ziua primei înfăţişări, care trebuie fixată în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe rol, conform art. 22 alin.(2) lit.c) al Legii contenciosului administrativ, nr. 793 din 10 februarie 2000. La caz, însă, s-a stabilit că şedinţa de judecată a fost numită cu depăşirea termenului menţionat.

Astfel, încheierea de primire a cererii de chemare în judecată a fost adoptată la data de 02 decembrie 2014, iar şedinţa de judecată a fost numită tocmai pentru data de 30 ianuarie 2015 ora 09:00(f.d.63-64). Mai mult, instanţele ierarhic inferioare au calificat pricina după gradul de complexitate, ca fiind cu grad redus, fapt menţionat şi supra, însă necătînd la aceasta, au concluzionat contrar circumstanțelor de fapt.

Tot aici, este de menţionat că instanţele ierarhic inferioare s-au expus asupra rezonabilităţii termenului, rezultînd din data înaintării cererii de chemare în judecată de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petițiile şi încasarea prejudiciului moral, adică- 14 februarie 2014 şi data depunerii cererii de chemare în judecată de Miţcul Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei al RM, judecătoriei Centru, mun Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, adică 24 noiembrie 2014, calificînd că termenul de 6 luni în care pricina se află pe rol nu poate fi reţinut ca nerezonabil.

În această ordine de idei, Colegiul notează că instanţele ierarhic inferioare incorect au calculat acest termen, deoarece perioada în interiorul căreia au fost înaintate ambele acţiuni depăşeşte 6 luni. Colegiul reiterează că la materialele pricinii lipsesc careva acte de dispoziţie a instanţelor ierarhic inferioare, care ar confirma că litigiul a cărui termen rezonabil se pretinde a fi încălcat, s-ar fi finisat sau tergiversarea acestuia ar fi din vina reclamantului Alexandru Miţcul.

În această ordine de idei, instanţa de recurs reţine şi argumentul recurentului precum că pricina civilă nu a fost soluţionată pînă la moment, deoarece alte înscrisuri care să ateste contrariul nu au fost prezentate, în condiţiile cînd art 4 alin.(1) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nr. 87 din 21 aprilie 2011, statuează expres că sarcina probaţiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiţiei.

Prin urmare, Ministerul Justiţiei al RM nu a prezentat careva probe care să infirme încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petițiile şi încasarea 7 prejudiciului moral, la fel, nu a fost prezentat un raport al instanţei în procedura căreia se află pricina, rezultînd din prevederile art. 4 alin.(2) al Legii enunţate supra. Colegiul apreciază critic şi argumentul Ministerului Justiţiei al RM precum că reclamantul ar fi avut posibilitate de a accelera procedura de executare (f.d.35), în condiţiile cînd pricina ţine de judecarea pricinii în termen rezonabil şi nu de executare a hotărîrii.

La caz, este de menţionat că orice cauză urmează să fie examinată de către instanţa instituită prin lege într-un termen rezonabil, iar lipsa unei cereri de urgentare sau accelerare nu justifică încălcarea de către instanţa de judecată a termenului rezonabil de judecare a cauzei. În consecinţă, Colegiul constată încălcarea dreptului lui Alexandru Miţcul la judecarea în termen rezonabil a pricinii nr.3r-640/14 la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petiţiile expediate în adresa Primăriei mun.Chişinău pe parcursul anului 2013 şi încasarea prejudiciului moral, încălcare ce persistă şi la moment.

Conform art. 2 alin. (3), (4), (6), (7) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărîrilor judecătoreşti sau a instituţiei de stat debitoare. Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuţii de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară de către stat.

Reparaţia prejudiciului se face de la bugetul de stat. Mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Organul care reprezintă statul în instanţă de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei.

Conform art. 5 alin. (1) al Legii enunţate, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. În materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare, vine jurisprudenţa CtEDO în cazul SRL „Deservire” vs Moldova, unde Curtea a acordat cu titlu de prejudiciu moral suma de 600 euro pentru violarea art. 6 § 1, în ceea ce priveşte durata procedurilor timp de 6 ani şi în cazul Cravcenco vs Moldova, unde Curtea a 8 acordat suma de 3000 euro pentru 10 ani.

Astfel, Colegiul menţionează că cuantumul prejudiciului moral pretins de către Alexandru Miţcul în sumă de 15000 lei este vădit disproporţional şi excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz. Mai mult de atît, obiectul litigiului în care s-a încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei constituie repararea prejudiciului cauzat în rezultatul încălcării dreptului lui Alexandru Miţcul la examinarea pricinii în termen rezonabil şi anume pe o perioadă ce depăşeşte 6 luni, fiind de 22 luni, la momentul judecării recursului. În contextul dat, Colegiul reţine că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că indemnizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire.

În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încît acesta să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. În consecinţa celor relatate şi avînd în vedere principiile compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, instanţa de recurs consideră necesar de încasa cu titlul de prejudiciu moral suma de 1000 lei, sumă care în opinia instanţei, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce la o satisfacţie echitabilă persoanei vătămate, la caz lui Alexandru Miţcul şi este una corelativă cu practica judiciară în cazuri similare.

Respectiv, nu poate fi reţinut argumentul lui Alexandru Miţcul privind încasarea prejudiciului moral în mărimea de 15000 lei pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, deoarece în opinia instanţei de recurs este o sumă excesivă şi vădit exagerată. Totodată, instanţa de recurs consideră nefondat argumentul Ministerului Justiţiei al RM precum că suma prejudiciului moral nu este probată prin probe concludente, deoarece prejudiciul moral constituie o consecinţă a constatării încălcării judecării pricinii în termen rezonabil. Colegiul precizează că instanţele ierarhic inferioare incorect au apreciat circumstanţele cauzei, ceea ce a dus la adoptarea unor soluții contrar normelor de drept material, în condiţiile cînd termenul rezonabil admis de legislator a fost depăşit.

Colegiul reiterează şi prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului care statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa. Cerinţa Convenţiei trebuie raportată la fiecare caz în parte, luînd în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei şi exercitarea căilor de atac.

9 Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înlăturarea incertitudinii în care se găsesc părţile prin restabilirea, cît mai curînd posibil, a drepturilor încălcate şi prin reinstaurarea legalităţii, care trebuie să guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept, ceea ce constituie o garanție a unui proces echitabil. Cu referire la cerinţa lui Alexandru Miţcul de încasare a cheltuielilor de judecată (cheltuieli poştale) în mărime de 120 lei, instanţa de recurs o consideră nefondată.

Astfel, în conformitate cu art. 90 Cod de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a pricinii fac parte: a) sumele plătite martorilor, interpreților, experţilor şi specialiştilor; b) cheltuielile de efectuare a cercetărilor la faţa locului; c) cheltuielile de înştiinţare şi chemare a părţilor în judecată; d) cheltuielile de transport şi de cazare suportate de părţi şi de alţi participanţi la proces în legătură cu prezentarea lor în instanţă; e) cheltuielile suportate de cetăţenii străini şi de apatrizi în legătură cu plata interpretului dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel; f) cheltuielile de căutare a pîrîtului; g) cheltuielile de efectuare a expertizei; h) cheltuielile de executare a actelor judiciare; i) cheltuielile de asistenţă juridică; j) cheltuielile de declarare a insolvabilităţii; k) compensațiile pentru timpul de muncă pierdut; l) alte cheltuieli necesare, suportate de instanţă şi de participanţii la proces.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. La caz, Colegiul constată lipsa la materialele pricinii a cărorva bonuri de plată sau bonuri de casă, care să confirme suportarea de către Alexandru Miţcul a cheltuielilor de judecată solicitate, ceea ce denotă că cerința de încasare a cheltuielilor de judecată urmează a fi respinsă.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate contrar normelor de drept material şi circumstanțelor de fapt, iar argumentele invocate de recurent sînt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care se admite parţial cererea de chemare în judecată. În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Alexandru Miţcul.

Se casează integral decizia din 15 septembrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău şi hotărîrea din 24 aprilie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Miţcul Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei al RM, judecătoriei Centru, mun. Chişinău, cu 10 privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil şi se pronunţă o nouă hotărîre, prin care: - se admite parţial cererea de chemare în judecată depusă de Miţcul Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei al RM, judecătoriei Centru, mun Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil.

- se constată încălcarea termenului rezonabil de judecare a pricinii civile nr.3r- 640/14 la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Miţcul împotriva Primăriei mun.Chişinău privind obligarea pîrîtului de a examina petițiile expediate în adresa Primăriei mun.Chişinău pe parcursul anului 2013 şi încasarea prejudiciului moral. - se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandru Miţcul suma de 1000 (una mie) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin nejudecarea cauzei în termen rezonabil. În rest acţiunea se respinge. Decizia este irevocabilă. Președintele şedinţei Valeriu Doagă Judecătorii: Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală 11