2rhc-144/15 — Încasarea datoriei şi a penalităţii

prima instanţă: A. Braga dosarul nr. 2rhc-144/15 instanța de apel: L. Popova, A. Panov, M. Moraru instanţa de recurs: I. Sîrcu, I. Oprea, Iu. Bejenaru ÎNCHEIERE 16 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru examinînd cererea de revizuire declarată de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Sepaleta”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de „Miriamplast & Co” Societate cu Răspundere Limitată către „Sepaleta” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei şi a penalității şi cererea reconvențională înaintată de „Sepaleta” Societate cu Răspundere Limitată către „Miriamplast & Co” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la restituirea prejudiciului, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 22 aprilie 2015, prin care a fost respins recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Sepaleta”, ca inadmisibil, c o n s t a t ă: La 26 iulie 2013 SRL „Miriamplast & Co” a depus cerere de chemare în judecată către „Sepaleta” SRL, solicitînd încasarea sumei de 416 240,16 lei, precum şi a dobînzii de întîrziere în mărime de 30 967,13 lei, clauzei penale în mărime de 466 240,14 lei, a prejudiciului moral estimat la suma de 50 000 lei precum şi a cheltuielilor de judecare a cauzei.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că la data de 18 iulie 2012, cu pîrîtul a încheiat un contract de vînzare-cumpărare, avînd ca obiect bunuri în valoare de 466 240,16 lei. Conform prevederilor contractului pîrîta urma să achite 50% din valoarea acestuia în ziua semnării contractului, iar restul la data cînd va primi marfa. Reclamantul a livrat marfa la data de 19 noiembrie 2012 şi a fost întocmit actul de predare-primire a acesteia. În prezent, datoria reclamantei faţă de pîrîtă este de 416 240,16 lei. La 15 ianuarie 2014 SRL „Sepaleta” s-a adresat cu cerere reconvențională față de SRL „Miriamplast & Co”, prin care solicită încasarea prejudiciului material cauzat de SRL „Miriamplast & Co” în rezultatul neexecutării în termen a contractului în 1 mărime de 11 960 lei, încasarea sumei pecuniare în mărime de 96 830,81 lei, ca consecință a cheltuielilor efectuate nejustificat în rezultatul înlăturării defecțiunilor admise de pîrîtă.

În motivarea cererii reconvenționale SRL „Sepaleta” invocă, că în baza contractului de antrepriză încheiat cu SRL „Miriamplast & Co” la 18 iulie 2012 ultimii urmau să execute lucrări de confecționare şi instalare a 663 m.p. de ferestre în sumă de 480 000 lei. De facto au fost executate 644 m.p. conform proiectului, cu detaliile de execuție aprobate. Lucrările respective au fost comandate pentru instalare la școala din localitatea s. Selemet r-nul Cimișlia, fapt ce implica folosirea de mijloace financiare publice şi stabilește angajamentele asumate în conformitate cu prevederile Legii privind calitatea în construcții. Invocă, reclamanta în cererea reconvențională, că ar fi în drept să invoce nulitatea relativă a contractului menționat, deoarece acesta nu a fost semnat de administratorul SRL „Sepaleta” Valentina Rusu, dar de o altă persoană, care nu avea asemenea împuterniciri.

La fel, consideră, că clauzele contractuale disproporționează părțile contractuale. Astfel p. 16.1 şi 16.2 a contractului nr. 45 din 18 iulie 2012 prevede, că „în cazul în care cumpărătorul nu își îndeplinește obligațiile contractuale sau le îndeplinește necorespunzător se obligă, să plătească vînzătorului penalitate în valoare de 5% din valoarea totală a prezentului contract, pentru fiecare zi de neexecutare sau executare necorespunzătoare şi în cazul în care cumpărătorul nu achită prețul total al mărfii livrate la adresa indicată se obligă să plătească cheltuielile de livrare a mărfii şi montarea acestora în valoare de 10% din prețul total al prezentului contract”. Totodată, contractul nu prevede răspunderea vânzătorului privind neexecutarea în termen a obligațiilor asumate.

Cu toate că termenul de executare a lucrărilor a fost stabilit 18 august 2012, livrarea producției finite s-a efectuat la data de 30 octombrie 2012, fapt confirmat prin factura fiscală, seria JB, nr. 1610295 (f.d. 18, vol-I). Din motivul nelivrării în termen a mărfii, reclamanta în cererea reconvențională, nu a executat la timp lucrările şi a fost sancționată cu penalitate în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere. Mai invocă, că SRL „Miriamplast & Co” urma să execute ferestrele şi pantele din contul său, conform standardelor în construcții, inclusiv transportarea şi instalarea obiectelor comandate, dar nu a efectuat aceste lucrări, ceea ce, în opinia sa, echivalează cu încălcarea prevederilor art.13 alin. (6) din Legea privind protecția consumatorilor.

La fel, consideră, că au fost încălcate prevederile art. 937 Cod civil. Se arată că în actul de predare-primire semnat la data de 19 noiembrie 2012 SRL „Sepaleta” şi-a expus obiecțiile sale, iar la data de 10 decembrie 2012 a expediat în adresa pîrîtei o cerere prealabilă prin care a solicitat înlăturarea neajunsurilor. Mai invocă, că de către SRL „Sepaleta” nu se neagă restanța la plata pentru 2 obiectele confecționate de pîrîtă, dar se contestă suma solicitată din motiv că au fost suportate cheltuieli nejustificate. Astfel, consideră, că pentru întîrzierea executării lucrărilor de la pîrîta SRL „Miriamplast & Co” pentru o durată de 104 zile urmează a fi încasată suma de 11 960 lei, iar pentru cheltuielile suportate la înlăturarea defecțiunilor depistate urmează a fi încasată suma de 96 830,81 lei.

Ca şi consecință, invocă, că recunoaște pretenția reclamantei în cererea inițială în valoare de 307 499,98 lei deoarece din suma totală de 466 240, 16 lei au fost achitați 50 000 lei, 108 790,81 este suma cheltuielilor suportate nejustificat. Cerințele invocate în cererea inițială cu privire la încasarea dobînzii de întîrziere, penalității şi prejudiciului moral, le consideră neîntemeiate. Solicită reclamanta în cererea reconvențională restituirea prejudiciului material cauzat de SRL „Miriamplast & Co” în rezultatul neexecutării în termen a contractului de antrepriză în sumă de 11 960 lei, încasarea de la SRL „Miriamplast & Co” a sumei pecuniare de 96 830,81 lei, ca consecință a cheltuielilor în rezultatul înlăturării defecțiunilor.

Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 30 aprilie 2014 a fost admisă parțial acţiunea înaintată de SRL „Miriamplast & Co”, dispunîndu-se încasarea de la „Sepaleta” SRL în beneficiul „Miriamplast & Co” SRL suma de 547 207,28 lei, care se compune din: datoria în mărime de 416 240,28 lei, dobînda de întîrziere in mărime de 30 967,12 lei, penalitatea în mărime de 100 000 lei, cît şi cheltuieli de judecare legate de achitarea taxei de stat şi asistență juridică în sumă totală de 17 988,60 lei. În rest, pretențiile reclamantului „Miriamplast & Co” SRL s-au respins (f.d. 181-188). A fost scutită „Sepaleta” SRL de plata taxei de stat. S-a respins, ca fiind neîntemeiată cererea reconvențională înaintată de „Sepaleta” SRL către „Miriamplast & Co” SRL cu privire la restituirea prejudiciului.

La 13 mai 2014 „Sepaleta” SRL a declarat apel, în care a solicitat, admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii reconvenţionale şi respingere a acţiunii iniţiale. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014 a fost respins apelul declarat de „Sepaleta” SRL, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 30 aprilie 2014. La 05 martie 2015 SRL „Sepaleta” a depus recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel şi hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii reconvenționale şi respingerea acţiunii inițiale.

În motivarea recursului s-a invocat că lucrările de executare au fost comandate pentru instalare la şcoală din localitatea s. Selemet raionul Cimişlia, fapt ce implica folosirea mijloacelor financiare publice si stabilește cerințe fata de angajamentele asumate conform Legii nr.721 din 02.02.1996 privind calitatea in construcții, Hotărîrea Guvernului nr. 360 din 25.06.1996 cu privire la controlul de stat al calităţii 3 în construcții. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 22 aprilie 2015, a fost respins recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Sepaleta”, ca inadmisibil. La 09 noiembrie 2015 SRL ,,Sepaleta” a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 aprilie 2015, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii instanței de recurs, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii reconvenționale şi respingerea acţiunii inițiale.

Ca temei pentru declararea cererii de revizuire, SRL ,,Sepaleta” a invocat că, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale, temei care este prevăzut la art. 449 lit. b) CPC. SRL ,,Sepaleta” a invocat că la adoptarea soluţiei sale, instanţa de recurs a ajuns la concluzii greșite care sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Se mai invocă în cererea de revizuire că, instanța a depășit marja de apreciere privind neadmisibilitatea cerințelor invocate de SRL ,,Sepaleta”. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 453 alin. (l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărîrilor irevocabile, poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producînd efecte grave pentru părţi. De aceea legea stabileşte o listă expresă şi exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii. Acestea sînt prevăzute la art. 449 CPC şi în cazul în care se cunoşteau ar fi influenţat asupra soluţiei date de instanța de recurs.

Revizuienta SRL ,,Sepaleta” ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Ca temei al declarării cererii de revizuire, SRL ,,Sepaleta” a invocat că la adoptarea soluției sale, instanța de recurs a ajuns la concluzii greșite care sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. 4 Astfel, SRL ,,Sepaleta” în cererea de revizuire a invocat aceleași motive care au fost indicate în cererea reconvențională, prezentate şi în instanța de apel, în cererea de recurs, motive care au trecut deja dublul grad de jurisdicție.

Colegiul consideră că aceste argumente nu pot fi şi nu se încadrează în temeiul art. 449 lit. b) CPC, deoarece în cadrul examinării cererilor de revizuire, trebuie expres de invocat că: circumstanţele prezentate să fie noi, precum şi faptul trebuie să nu fi fost cunoscute şi nici să nu fi putut fi cunoscute revizuientului anterior, dar să fi existat la momentul examinării şi soluţionării pricinii civile, mijloacele de probă prin care se constată „circumstanţele nou descoperite” trebuie să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărîrea revizuită, iar revizuientul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voinţa sa, iar revizuientul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Prin urmare, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, unele din temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, iar altele nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către SRL ,,Sepaleta” ca fiind inadmisibilă. Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curînd să obţină o nouă examinare a pricinii decît o procedură de revizuire în sensul art. 449-453 CPC.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul cînd reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roşca contra Moldovei nr. 6276/02).

În acest sens, instanţa de recurs face referire la jurisprudenţa CEDO care statuează că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Astfel, argumentele invocate de către SRL ,,Sepaleta” în cererea de revizuire nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererile de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, 5 comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Sepaleta” împotriva încheierii Curții Supreme de Justiţie din 22 aprilie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de „Miriamplast & Co” Societate cu Răspundere Limitată către „Sepaleta” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei şi a penalității şi cererea reconvențională înaintată de „Sepaleta” Societate cu Răspundere Limitată către „Miriamplast & Co” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la restituirea prejudiciului.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 6