2ra-2587/15 — Apărarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-2587/15 Prima instanță: Judecătoria Criuleni (jud. E. Roibu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Nogai, A. Doga) DECIZIE 16 decembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componenţa: Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecătorii: Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan Dumitru Mardari Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Oleg Cîrlig împotriva deciziei din 23 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Cîrlig împotriva Primăriei Dubăsarii Vechi cu privire la obligarea demolării bunului și cererea reconvențională depusă de Primăria Dubăsarii Vechi, intervenient Pisarenco Ion împotriva lui Oleg Cîrlig cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de montare a turnului metalic al fîntînii arteziene, c o n s t a t ă : La data de 14 februarie 2011, Oleg Cîrlig a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Dubăsarii Vechi solicitînd obligarea Primăriei Dubăsarii Vechi să demoleze fîntîna arteziană amplasată pe terenul cu numărul cadastral 3133100501, care îi aparține cu drept de proprietate și încasarea din contul Primăriei Dubăsarii Vechi a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 100 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 08 septembrie 2006, între el și Primăria sat. Dubăsarii Vechi a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare a terenului situat în extravilanul sat. Dubăsarii Vechi. La data de 14 septembrie 2006, contractul respectiv a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, sub numărul cadastral 3133100501. Susține că, pe terenul menționat, ce îi aparține cu drept de proprietate, pînă în prezent este amplasată fântâna arteziană care se afla la balanța Primăriei sat. Dubăsarii Vechi. Amplasarea fîntînii arteziene îi complică considerabil exploatarea terenului în măsura deplină care îi revine în sensul prevederilor art. 316 Cod civil. 1 Consideră că, în situația creată este oportună demolarea fîntînii arteziene, din motiv că Primăria sat.

Dubăsarii Vechi pînă în prezent nu a contribuit la compensarea prejudiciului care îi este cauzat prin aflarea construcției pe terenul care îi aparține, dar și la menținerea fîntînii în stare bună, în scopul exploatării acesteia. La 28 martie 2012, Primăria Dubăsarii Vechi și intervenientul accesoriu Ion Pisarenco au depus cerere reconvențională împotriva lui Oleg Cîrlig solicitînd obligarea lui Oleg Cîrlig să monteze din propriile mijloace bănești turnul metalic- rezervorul de apă a fîntînii arteziene, demontate de el ilegal și încasarea de la Oleg Cîrlig în beneficiul intervenientului accesoriu Ion Pisarenco a cheltuielilor de judecată în mărime de 8000 lei.

În motivarea cererii reconvenționale s-a invocat că prin decizia din 10 august 2008 a Curții Supreme de Justiție s-a stabilit că bunul imobil- fîntîna arteziană, aparține cu drept de proprietate la 481 de coproprietari, circumstanță care a servit drept temei pentru casarea hotărîrii din 06 mai 2011 a primei instanțe. Indică că, Consiliul sătesc a fost obligat să vîndă în proprietate terenul aferent imobilelor cumpărate de către Oleg Cîrlig cu suprafața de 4.103 ha, un teren pe care sunt amplasate în afară de imobilele lui Oleg Cîrlig, alte două imobile proprietate comună pe cote-părți a 544 de coproprietari și fîntîna arteziană, proprietate comună pe cote-părți a 481 de coproprietari. Consideră că, Oleg Cîrlig a cunoscut cu certitudine că atentează asupra unui bun imobil și a demontat fără nici un drept turnul metalic - rezervorul de apă a fîntînii arteziene şi urmează a fi obligat să monteze la loc turnul acvatic.

Prin încheierea din 22 martie 2012 a judecătoriei Criuleni au fost atraşi în calitate de intervenienţi accesorii 481 de persoane, ca fiind proprietarii fîntînii arteziene. Prin hotărîrea din 09 octombrie 2013 a judecătoriei Criuleni s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Cîrlig împotriva Primăriei Dubăsarii Vechi cu privire la obligarea demolării bunului şi s-a respins cererea reconvențională depusă de Primăria Dubăsarii Vechi, intervenient Pisarenco Ion împotriva lui Oleg Cîrlig cu privire la obligarea montării din mijloace proprii băneşti turnul metalic-rezervorul de apă al fîntînii arteziene.

Prin decizia din 10 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Oleg Cîrlig și s-a admis apelul declarat de Ion Pisarenco, s-a casat hotărîrea primei instanțe, în partea respingerii acțiunii reconvenționale și s-a emis în această parte o nouă hotărîre, prin care s-a admis acțiunea reconvențională și s-a obligat Oleg Cîrlig să restabilească din mijloace bănești proprii turnul metalic – rezervorul de apă al fîntînii arteziene pe terenul din extravilanul satului Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni. Prin decizia din 12 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Oleg Cîrlig şi s-a casat integral decizia din 10 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Prin decizia din 23 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Oleg Cîrlig și s-a admis apelul declarat de Ion Pisarenco şi s-a casat hotărîrea din 09 octombrie 2013 a judecătoriei Criuleni în partea respingerii 2 acțiunii reconvenționale și s-a emis în această parte o nouă hotărîre, prin care s-a admis cererea reconvențională depusă de Primăria Dubăsarii Vechi și intervenientul accesoriu Ion Pisarenco şi s-a obligat Oleg Cîrlig să restabilească din mijloace bănești proprii turnul metalic – rezervorul de apă al fîntînii arteziene, situat anterior pe terenul din extravilanul satului Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni. La data de 21 august 2015, Oleg Cîrlig a declarat recurs împotriva deciziei din 23 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii sau, după caz, remiterea la rejudecare.

În motivarea recursului s-a invocat că au fost încălcate normele dreptului material cu emiterea unei decizii lipsită de o motivare coerentă capabilă să determine aspectele de formă privind ansamblul probelor prezentate de recurent. Susține că, aprecierea probelor a fost arbitrară, nu a fost apreciat în mod obiectiv și multiaspectual împrejurările de fapt și de drept, astfel fiind aplicată eronat norma materială. Menţionează că, instanţa de apel nu a ţinut cont de argumentele sale precum că prima instanţa eronat a primit spre examinare acţiunea reconvenţională a intervenientului accesoriu Pisarenco Ion, atras în proces prin încheierea din 22 martie 2012 a judecătoriei Criuleni, deoarece Pisarenco Ion nu are drept procedural de a înainta acţiune reconvenţională, iar Primăria s. Dubăsarii Vechi în calitate de reclamant reconvenţional nu a semnat cererea reconvenţională.

Afirmă că, în opinia instanţei de apel, viciul cererii reconvenţionale a fost înlăturat prin însuşi poziţia reprezentantului Primăriei Dubăsarii Vechi de susţinere a cererii, însă nu a ţinut cont şi de prevederile art. 166 Cod de procedură civilă, care reglementează aspecte ce ţin de forma şi cuprinsul cererii de chemare în judecată, cît şi consecinţele nerespectării acestora, prevederi care au fost ignorate complet de către instanţa de apel, fapt care indică incontestabil la încălcarea de către instanţă a normelor de drept procedural, precum şi la examinarea superficială şi evazivă atât a apelurilor, cât şi a pricinii supusă judecării, fără a fi verificată, în condiţiile legii, legalitatea hotărârii atacată cu apel.

În consecinţă, cererea reconvenţională nu a fost semnată de către pîrîtul Primăria s. Dubăsarii Vechi, ci doar de intervenient accesoriu şi nu putea fi considerată ca fiind depusă de Primăria s. Dubăsarii Vechi. Specifică că, instanţa de apel prin decizia din 23 iunie 2015 a ignorat motivele pentru care cauza a fost deja restituită la rejudecare de către instanţa de recurs şi a pronunţat decizia identică celei din 10 aprilie 2014 casată pe aceleaşi motive.

Cu referire la motivarea expusă în decizia instanţei de apel din 23 iunie 2015 precum că pîrîtul Primăria Dubăsarii Vechi a consemnat cererea reconvenţională, fapt probat prin exemplarul prezentat în şedinţă din 23 iunie 2015, invocă că cererea reconvenţională examinată este cea depusă în prima instanţă la 28 martie 2012 şi nu în instanţă de apel la 23 iunie 2015. În instanţa de apel, reprezentantul Primăriei Dubăsarii Vechi, a prezentat o cerere de apel şi nu cererea reconvenţională, cum se menţionează în decizia contestată, fapt consemnat în procesul verbal al şedinţei de judecată din 23 iunie 2015. Declară că, instanţa de apel a primit cererea de apel semnată de Primăria Dubăsarii Vechi la etapa susţinerilor orale, la care prezentarea probelor noi nu poate avea loc.

În conformitate cu prevederile art.383 alin.(1) Cod de procedură 3 civilă, după explicaţiile participanţilor la proces, instanţa de apel verifică probele din dosar şi cele prezentate suplimentar de aceştia. Procedura de administrare a probelor în instanţă de apel este similară celei din primă instanţă. Instanţa de apel nu a acordat posibilitate avocatului recurentului de a lua cunoştinţă cu documentul prezentat la etapa susţinerilor orale, doar anexîndu-1 la dosar şi ascultînd replicile. Relatează că, instanţa de apel în decizia sa din 23 iunie 2015 nu a făcut trimitere la raportul tehnic, conform căruia s-a constatat imposibilitatea restabilirii turnului pentru utilizarea acestuia în calitate de rezervor pentru acumularea apei din sonda arteziană.

La 02 noiembrie 2015, Oleg Cîrlig a depus recurs suplimentar, invocînd că reclamantul reconvenţional Ion Pisarenco a declarat că fîntîna arteziană aparţine a 481 de coproprietari, anexînd în acest sens copiile procesului verbal al adunării a SRL ”Diatutun” din 21 iulie 1998, actului de primire transferare de la SRL “Diatutun” deţinătorilor de cotă valorică din 11 octombrie 2001, actului de calculare a valorii estimative a categoriilor de mijloace fixe şi active nemateriale fară numărul şi data emiterii, listei a 488 de proprietari a cotelor părţi care au încheiat contractul de gestiune a fîntînii arteziene din 10 ianuarie 2009, cu menţiunea că originalul acestora se află la Gh.Avomic, ultimul fiind decedat.

În cursul pregătirii pricinii pentru examinarea cererii reconvenţionale, avocatul intervenientului accesoriu, a menţionat că nu cunoaşte unde se află originalele înscrisurilor a căror copii a prezentat în instanţa de judecată.

Relatează că probele administrate la dosar au fost falsificate, specificînd că reclamantul reconvenţional susţine că fîntîna arteziană în litigiu a fost transmisă de SRL”Diatutun” către 481 de deţinători de cota valorică la data de 11 octombrie 2001, însă conform anunţului publicat în Monitorul Oficial al RM, SRL ”Diatutun” a fost lichidată 07 iunie 2001. În opinia sa, copia de pe actul de transmitere a fîntînei arteziene către 481 de coproprietari nu poate sta la baza unei hotărîri judecătoreşti întrucît este lovit de nulitate în condiţiile legii, or reclamanţii reconvenţionali nu pot acţiona în interesele a 481 de persoane în baza actului încheiat cu o persoană juridică lichidată prezentînd copii de pe înscrisuri locul de aflare a originalelor cărora nu este cunoscut.

Declară că, necesitatea casării deciziei din 23 iunie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, se impune şi prin faptul că fîntîna arteziană este bun imobil, dreptul de proprietate asupra căruia urmează a fi înregistrat în registrul bunurilor imobile. Consideră că este ilegală cererea intervenientului accesoriu, în parte ce ţine de obligarea reclamantului de a restabili turnul acvatic, deoarece efectuarea oricăror lucrări de construcţie necesită respectarea procedurii speciale precum ridicarea topografică, schiţa planului, autorizaţia de construcţie etc., doar în baza hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată va substitui organele care supraveghează calitatea lucrărilor în construcţii.

La data de 16 noiembrie 2015, Oleg Cîrlig a depus recurs suplimentar, reiterînd în esenţă argumentele expuse în recursul suplimentar din 02 noiembrie 2015. Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. 4 Conform materialelor pricinii, Curtea de Apel Chișinău a emis decizia la data de 23 iunie 2015, iar copia deciziei a fost expediată părţilor la data de 22 iulie 2015, conform scrisorii de expediere (Vol. IV, f.d.175). Cîrlig Oleg a declarat recurs la data de 21 august 2015, ceea ce denotă că recursul este în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 04 noiembrie 2015 completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil şi a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Prin prisma art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Verificînd legalitatea actului de dispoziţie contestat, prin prisma argumentelor invocate şi a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie va admite recursul declarat de Oleg Cîrlig şi va casa decizia instanţei de apel, cu remiterea pricinii la rejudecare, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În conformitate cu art. 117 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă, probe în pricini civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretenţiile şi obiecţiile părţilor, precum şi altor circumstanţe importante pentru justa soluționare a pricinii. (2) În calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părţilor şi ale altor persoane interesate în soluţionarea pricinii, din depoziţiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților. În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanţa judecătorească, pornind de la pretenţiile şi obiecțiile părţilor şi ale altor participanți la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată. În conformitate cu dispoziţiile art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. 5 Or, în conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecțiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanţa de apel se pronunţă în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanţă. Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel din 23 iunie 2015 a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural care au dus la soluţionarea eronată a pricinii.

Conform acţiunii înaintate, Oleg Cîrlig solicită obligarea Primăriei Dubăsarii Vechi să demoleze fîntîna arteziană amplasată pe terenul cu numărul cadastral 3133100501, care îi aparține cu drept de proprietate (Vol.I, f.d.3). Din materialele cauzei rezultă că prin contractul de vînzare-cumpărare din 08 septembrie 2006, Oleg Cîrlig a devenit proprietarul terenului cu destinaţie agricolă, cu suprafaţa totală de 4,1003 ha din extravilanul sat. Dubăsari, rl Criuleni (Vol.I, f.d.4). Materialele pricinii relevă că în perimetrul terenului menţionat se află fîntîna arteziană în litigiu, nefiind înregistrată ca bun imobil. În condiţiile Legii cadastrului bunurilor imobile, nr.1543 din 25 februarie 1998, fîntîna arteziană ca bun imobil se înregistrează în Registrul bunurilor imobile, acesta fiind şi momentul dobîndirii dreptului de proprietate, rezultînd din prevederile art. 321 alin.(2) Cod civil.

Totodată, Colegiul notează că la data de 28 martie 2012, Primăria Dubăsarii Vechi și intervenientul accesoriu Ion Pisarenco au depus cerere de chemare în judecată reconvenţională, solicitînd obligarea lui Oleg Cîrlig să monteze din propriile mijloace bănești turnul metalic-rezervorul de apă a fîntînii arteziene, demontate de el ilegal(Vol. II, f.d.96-97). Tot aici, este de menţionat că cererea de chemare în judecată reconvenţională a fost semnată doar de intervenientul accesoriu Ion Pisarenco, însă Primăria Dubăsarii Vechi (pîrît în acţiunea iniţială), în calitatea sa de reclamant conform cererii reconvenţionale, nu a semnat acţiunea reconvenţională (Vol. II, f.d.96-97). Prin încheierea din 19 iulie 2013 a judecătoriei Criuleni a fost admisă spre examinare acţiunea reconvenţională într-o procedură cu cea iniţială (Vol.III, f.d.175).

În conformitate cu art. 166 alin.(5) Cod de procedură civilă, cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit. În conformitate cu art. 172 Cod de procedură civilă, pînă la începerea dezbaterilor judiciare, pîrîtul are dreptul să intenteze împotriva reclamantului o 6 acţiune reconvenţională pentru a fi judecată odată cu acţiunea iniţială. Acţiunea reconvenţională înaintată conform art.173 alin.(1) lit. b) poate fi depusă şi pînă la finalizarea examinării pricinii în fond. Intentarea acţiunii reconvenţionale se face conform regulilor generale de intentare a acţiunii.

În contextul normelor procedurale precitate, instanţa de recurs reţine că Primăria Dubăsarii Vechi şi intervenientul accesoriu Ion Pisarenco înaintînd cererea reconvenţională împotriva lui Oleg Cîrlig, nu au respectat aceste prevederi legale, în condiţiile cînd primirea acesteia în procedura rezidă din respectarea formei şi cuprinsul cererii de chemare în judecată, în conformitate cu art. 166 Cod de procedură civilă. Astfel, cererea de chemare în judecată reconvenţională urma a fi semnată de către Primăria Dubăsarii Vechi, în persoana primarului sau a reprezentantului acestuia în condiţiile legii. Tot aici, este de menţionat că Ion Pisarenco avînd calitatea de intervenient accesoriu nu era în drept de a înainta acţiune reconvenţională, or, în conformitate cu art. 67 Cod de procedură civilă, intervenientul accesoriu nu formulează pretenţii proprii asupra obiectului litigiului.

În conformitate cu art. 68 Cod de procedură civilă, intervenientul accesoriu are drepturile şi obligaţiile procedurale ale părţii căreia i se alătură, cu excepţia dreptului de a modifica temeiul şi obiectul acţiunii, de a majora sau reduce cuantumul pretenţiilor din acţiune, precum şi de a renunţa la acţiune, de a recunoaşte acţiunea sau de a încheia tranzacţie, de a înainta acţiune reconvenţională sau de a cere executarea silită a hotărîrii, încheierii sau deciziei judecătoreşti. În această ordine de idei, instanţa de recurs consideră greşită aprecierea instanţei de apel precum că Primăria Dubăsarii Vechi a contrasemnat cererea reconvenţională conform exemplarului prezentat în şedinţă de judecată, deoarece admiterea acţiunii reconvenţionale spre examinare într-o procedură cu cea iniţială în primă instanţă a avut loc în lipsa semnăturii reprezentantului împuternicit a Primăriei Dubăsarii Vechi, fiind doar semnată de către intervenientul accesoriu Ion Pisarenco.

Prin urmare, instanţa de apel nu a luat în considerare acest aspect, calificînd ca fiind semnată acţiunea reconvenţională de către Primăria Dubăsarii Vechi în baza exemplarului prezentat în şedinţa de judecată a instanţei de apel, pe cînd cererea reconvenţională admisă spre examinare în prima instanţă nu a fost semnată de reprezentantul Primăriei Dubăsarii Vechi (Vol. II, f.d.96-97). În această ordine de idei, Colegiul reiterează că instanța de apel nu a combătut prin careva argumente plauzibile poziția lui Oleg Cîrlig referitor la încălcarea procedurii de admitere spre examinare a acţiunii reconvenţionale, doar că a interpretat eronat prevederile codului de procedură civilă în acest sens. În asemenea împrejurări, Colegiul constată că, de fapt, instanța de apel nu a infirmat argumentele formulate de către Oleg Cîrlig, prin prisma normelor de drept procedural invocate, rezultînd şi din esența raportului juridic şi în consecinţă, nu şi- a motivat soluţia adoptată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat 7 circumstanțele cauzei, limitîndu-se doar la poziţia apelantului Ion Pisarenco şi a reprezentantului Primăriei Dubăsarii Vechi, iar argumentelor lui Oleg Cîrlig dîndu- le o apreciere vagă şi superficială, contrar prevederilor art. 373 alin.(2) Cod de procedură civilă. Or, în conformitate cu art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanţa de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

De asemenea, instanţa de recurs reţine şi faptul că instanţa de apel nu a dat careva aprecieri argumentului lui Oleg Cîrlig referitor la efectele juridice a actului de transfer a cotelor-valorice din fîntîna arteziana, datat cu 11 octombrie 2001, de la SRL „Diatutun” deținătorilor în număr de 481 de persoane, în condiţiile cînd invocă că SRL „Diatutun” a fost lichidată la data de 07 iunie 2001, conform avizului din Monitorul Oficial al RM, argument invocat în cererea de apel.

Colegiul constată că instanța de apel, la judecarea pricinii, contrar prevederilor art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, care statuează că instanţa de apel apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanții la proces, nu a dat careva aprecieri raportului tehnic, care, în opinia recurentului, atestă imposibilitatea restabilirii turnului pentru utilizarea acestuia în continuare în calitate de rezervor pentru acumularea apei din sonda arteziană. Cu referire la argumentul recurentului precum că la etapa susţinerilor verbale în instanţa de apel s-ar fi admis cererea de apel a Primăriei Dubăsarii Vechi, Colegiul reiterează că instanţa de apel urmează a verifica şi acest aspect, în condiţiile cînd din procesul verbal al şedinţei de judecată din 23 iunie 2015 rezultă că s-a obiectat la anexarea acestuia, deoarece ar fi fost semnat de primarul care este decedat.

Mai mult, din materialele pricinii rezultă că ar fi fost prezentată o cerere de chemare în judecată reconvenţională în şedinţa de judecată a instanţei de apel, care ar fi fost semnată atît de primarul Primăriei Dubăsarii Vechi-Gheorghe Lungu, cît şi intervenientul Ion Pisarenco (Vol. IV, f.d.156-157), care a şi fost apreciată de instanţa de apel ca fiind depusă de persoanele corespunzătoare. La caz, Colegiul reiterează şi poziţia Primarului s. Dubăsarii Vechi-Vitalie Casian, conform referinței depuse la cererea de recurs, conform căreia specifică că nu a depus acţiune reconvenţională împotriva lui Oleg Cîrlig prin care l-ar obliga la efectuarea cărorva lucrări şi nici nu are careva pretenţii faţă de Oleg Cîrlig prin care acesta să fie obligat la efectuarea a careva lucrări de construcţie.

Instanţa de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărîre motivată. Motivarea este o parte a hotărîrii în care instanţa judecătorească în mod obligatoriu îşi expune concluziile formulate în privinţa cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligațiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărîri asupra tuturor cerințelor acţiunii, precum şi, argumentelor invocate de către 8 părţi întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din 21 ianuarie 1999). Se reţine că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie comprehensibil, înțeles de părțile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecțiile formulate de către părţi, ceea ce, în speţă, lipseşte.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărîrea să fie motivată, justițiabilul avînd posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție şi să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986). Astfel, instanţele judecătoreşti sunt obligate să-şi motiveze soluțiile şi concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărîre.

În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). Colegiul relevă că la rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele enunţate supra, rezultînd atît din probele administrate şi normele de drept procedural, să verifice şi să facă o apreciere corespunzătoare argumentelor invocate de Oleg Cîrlig, în contextul respectării prevederilor art. 373 alin.(2), (5) Cod de procedură civilă. De asemenea, instanţa urmează să indice cu suficientă claritate motivele pentru care acceptă sau respinge argumentele părţilor din proces.

Subsidiar, Colegiul menţionează şi obligaţia instanţei de apel a asigura înştiinţarea participanţilor la proces, inclusiv şi a intervenienților accesorii despre data şi ora desfăşurării şedinţei de judecată în instanţa de apel, în condiţiile art. art. 100-106 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 370 alin.(2) Cod de procedură civilă, instanţa de apel expediază participanţilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu au fost prezentate primei instanţe, citează părţile şi alţi participanţi la proces, propunîndu-le să depună, cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea apelului, noi referinţe şi înscrisuri la dosar.

Colegiul accentuează că necomunicarea în modul corespunzător de către instanţele de judecată a actelor de procedură către participanții la proces ar putea încălca principiul egalității părților în drepturile procedurale, fapt stabilit de art. 26 alin. (4) Cod de procedură civilă, care prevede că egalitatea părţilor în drepturile procedurale este garantată de lege şi asigurată de către instanţă prin crearea posibilităților egale, suficiente şi adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de fapt şi de drept, astfel încît nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că s-a constatat o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie 9 ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui prezenta pricină civilă la rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecată. În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Oleg Cîrlig.

Se casează integral decizia din 23 iunie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Cîrlig împotriva Primăriei Dubăsarii Vechi cu privire la obligarea demolării bunului și cererea reconvențională depusă de Primăria Dubăsarii Vechi, intervenient Pisarenco Ion împotriva lui Oleg Cîrlig cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de montare a turnului metalic al fîntînii arteziene, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecătorii: Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan Dumitru Mardari Oleg Sternioală 10