2ra-2300/15 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzai și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-2300/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău – S. Lazari Instanţa de apel: CA Chişinău – D. Manole, S. Arnăut E. Fistican ÎNCHEIERE 16 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de avocatul Mîrzîncu Aurelia în interesele lui Bojenin Oleg în pricina civilă la acțiunea lui Bojenin Oleg către Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile şi încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015, prin care s-a respins ca neîntemeiat apelul declarat de Bojenin Oleg şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 05 februarie 2014 prin care s-a respins cererea de chemare în judecată, CONSTATĂ: La data de 07 iunie 2013 Bojenin Oleg a înaintat cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiţiei, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea prejudiciului material în cuantum de 433 lei şi prejudiciului moral în cuantum de 28 000 lei. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat, că la data de 06 iunie 2011 a depus cerere de recurs în anulare în Plenul Curţii Supreme de Justiţie, prin care a solicitat anularea încheierii Judecătoriei Rezina din 11 februarie 2011 privind respingerea plîngerii împotriva ordonanțelor de neîncepere a urmăririi penale din 05 noiembrie 2010 şi 19 noiembrie 2010. Recursul înaintat la data de 27 noiembrie 2012 a fost declarat inadmisibil.

1 Reclamantul a menționat, că la data de 18 septembrie 2011 şi 12 martie 2012 s-a adresat Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu cerere privind explicarea motivelor tergiversării examinării recursului în anulare, la care a primit răspuns că cauza penală solicitată de la Judecătoria Rezina nu a parvenit în adresa Curţii. Judecătoria Rezina a expediat în adresa Curţii Supreme de Justiţie cauza penală în luna iunie 2012. Reclamantul consideră că termenul întocmirii raportului nu poate fi mai mare de 3 luni pentru cauzele cu inculpați deținuți în stare de arest. Necătînd la termenul stabilit conform legislaţiei, instanţa de recurs a examinat recursul la şedinţa din 27 noiembrie 2012, anterior au fost amînate trei şedinţe din motive neîntemeiate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 februarie 2014 cererea de chemare în judecată depusă de Bojenin Oleg către Ministerul Justiţiei privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile şi încasarea prejudiciului material şi moral a fost respinsă . Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015 s-a respins apelul declarat de Bojenin Oleg, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 februarie 2014. În motivarea soluţiei sale, instanţa de apel a menţionat că instanţa de fond a dat o apreciere corectă raporturilor juridice între părţi, a constatat şi elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluţionarea cauzei, concluziile instanţei de fond expuse în hotărîre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept material au fost aplicate corect.

Instanţa de apel a constatat cu certitudine, că Bojenin Oleg la data de 06 iunie 2011 a înaintat o cerere de recurs în anulare împotriva încheierii Judecătoriei Rezina din 11 februarie 2011. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 27 noiembrie 2012 a fost respins ca inadmisibil recursul în anulare declarat de Bojenin Oleg. Instanța de apel a reţinut că potrivit art. 3 al. 3 al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti „ în cazurile în care se pretinde încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul executării actului judecătoresc irevocabil sau în decursul a 6 luni de la încetarea procedurii de executare”.

Actul judecătoresc irevocabil, prin care a fost soluţionat recursul în anulare depus de Bojenin Oleg a fost adoptat la data de 27 noiembrie 2012, dar cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 03 iunie 2013, cu încălcarea termenului de 6 luni, instituit prin lege. La data de 24 iunie 2015 avocatul Aurelia Mîrzîncu în interesele lui Bojenin Oleg a depus recurs, solicitînd casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 februarie 2014 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015 cu trimiterea pricinii în instanţa de fond. 2 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 28 aprilie 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal ( f.d. 91). Recursul, depus la 27 iunie 2015 este depus în termen. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în interesele lui Bojenin Oleg este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatorii şi au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează, că recursul în cauză conţine obiecţii de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocare în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 şi 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 şi 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al.

4 stabilește că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. 3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 şi 4. Totodată, potrivit jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în interesele lui Bojenin Oleg asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menţionate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în interesele lui Bojenin Oleg inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 269-270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Aurelia Mîrzîncu în interesele lui Bojenin Oleg împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015, în pricina civilă la acțiunea lui Bojenin Oleg către Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile şi încasarea prejudiciului material şi moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul, Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4