2rh-375/15 — Recunoaşterea valabilităţii actului juridic

Dosarul nr.2rh- 375/15 Instanţa de fond: Judecătoria Criuleni – A. Cazacliu. Instanţa de apel: CA Chişinău – A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru Instanţa de recurs: CSJ – S. Filincova, D. Mardari, M. Ghervas ÎNCHEIERE 16 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd cererea de revizuire înaintată de Rebeja Ivan în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gore Procopi, Malai Maria, Răuleţ Lazăr, Rebeja Nina, Rebeja Ivan, Rebeja Maria, Pădurean Teodor, Rebeja Nicolai, Arnăut Simion, Arnăut Ecaterina şi Ojog Nicolae împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Corjovanca”, Cioclu Maria, Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Capriş Valentina şi Capriş Valeriu cu privire la anularea înscrierii în Registrul bunurilor imobile, declararea nulităţii actelor juridice şi cererea suplimentară depusă de Rebeja Ivan împotriva lui Arnăut Marian şi alţii 522 pîrîţi, SRL „Corjovanca”, Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Cioclu Maria cu privire la recunoașterea valabilității actului juridic, împotriva încheierii Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 21 octombrie 2015, prin care s-a admis cererea privind retragerea recursului depusă de Rebeja Ivan, CONSTATĂ: La 10 ianurie 2011 Gore Procopi, Malai Maria, Răuleţ Lazăr, Rebeja Nina, Rebeja Ivan, Rebeja Maria, Pădurean Teodor, Rebeja Nicolai, Arnăut Simion,

Arnăut Ecaterina şi Ojog Nicolae au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Corjovanca”, Cioclu Maria, Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Capriş Valentina şi Capriş Valeriu cu privire la anularea înscrierii în Registrul bunurilor imobile şi declararea nulităţii actelor juridice. La data de 15 decembrie 2011 şi 02 aprilie 2012 Rebeja Ivan a depus cereri suplimentare împotriva lui Arnăut Marian şi alții 522 de pîrîţi, SRL „Corjovanca”, Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Cioclu Maria cu privire la recunoașterea valabilității actului juridic. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 11 decembrie 2014 s-a respins cererea suplimentară depusă de Rebeja Ivan.

S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Gore Procopi, Malai Maria, Răuleţ Lazăr, Rebeja Nina, Rebeja Ivan, 1 Rebeja Maria, Pădurean Teodor, Rebeja Nicolai, Arnăut Simion, Arnăut Ecaterina şi Ojog Nicolae împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Corjovanca”, Cioclu Maria, Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Capriş Valentina şi Capriş Valeriu cu privire la anularea înscrierii în Registrul bunurilor imobile şi declararea nulităţii actelor juridice. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015 s-au admis cererile de apel declarate de Rebeja Ivan, Capriş Valentina, Capriş Valeriu şi Cioclu Maria, precum şi apelul declarat de reprezentantul a 522 de pîrîţi, s-a casat hotărîriea Judecătoriei Criuleni din 11 decembrie 2014 şi pronunțată o nouă soluție sub formă de încheiere, prin care s-a încetat procesul civil intentat.

Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015, avocatul M. Goncear în interesele lui Rebeja Ivan a depus recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. La data de 01 octombrie 2015 Rebeja Ivan şi avocatul său M. Goncear, în baza art. 443 CPC au depus cerere privind retragerea recursului, indicînd că litigiul a fost soluționat pe cale amiabilă. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 21 octombrie 2015 s-a admis cererea privind retragerea recursului depusă de Rebeja Ivan. La data de 23 noiembrie 2015 Rebeja Ivan a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea încheierii contestate cu încetarea procedurii de admisibilitate a recursului.

În motivarea cererii de revizuire revizuentul a indicat prevederile art.449 lit. b) CPC şi anume că după primirea încheierii contestate a înţeles că a fost dus în eroare şi astfel, atît el cît şi alte 523 de persoane au fost deposedați de cota parte din cota valorică de care dispuneau. Cioclu Maria la data de 15 decembrie 2015 a depus referinţă la cererea de revizuire, solicitînd respingerea cererii de revizuire depusă de Rebeja Ivan ca fiind inadmisibilă ( f.d. 47-48 vol. II). Prin intermediul oficiului poştal la data de 15 decembrie 2015 a parvenit de la ÎS „Cadastu” referinţă la cererea de revizuire, prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată ( f.d. 49, vol. II). Conform prevederilor art. 451 alin.1 în coroborare cu art. 447 lit. a) CPC cererea de revizuire se depune în scris de către părţi şi alţi participanţi la proces, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

Verificînd argumentele revizuentului, examinînd materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră, că cererea de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Prevederile art. 449 CPC revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; 2 c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. Revizuentul a indicat drept temei de revizuire faptul, că a fost dus în eroare şi astfel, şi-a retras recursul, temei ce nu se regăsește în prevederile legale sus- citate. Colegiul precizează că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunțări.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecăţii finalizate cu pronunţarea hotărîrii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă. Examinînd argumentele cererii de revizuire, Colegiul le apreciază drept irelevante şi lipsite de contextul pertinent iniţierii procedurii de revizuire, or acestea de fapt, nu sunt susţinute prin nici un fel de probe indubitabile.

Argumentele susţinute de revizuent nu pot fi acceptate drept noi circumstanţe, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului. Colegiul constată, că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărîri irevocabile, fapt care direct contravine atît dispoziţiilor legii naţionale, cît şi celor internaţionale. Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează, că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care 3 înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sînt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susţinerea opiniei enunţate instanța de revizuire invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caractere substanţiale şi obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menţionate, Colegiul consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Reieşind din cele expuse, în baza art. 449, 453 CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Rebeja Ivan. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4