2ra-2899/15 — Recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare

prima instanţă: M. Bușuleac dosarul nr. 2ra-2899/15 instanţa de apel: G. Vavrin, T. Dimitriadi, I. Dănăilă ÎNCHEIERE 09 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Chiosa Natalia, Chiosa Nicolae și Chiosa Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Chiosa Natalia, Chiosa Nicolae, Chiosa Victor, și Niculiță Ion împotriva Societății pe Acțiuni „Banca de Economii” și Vrabii Igor, intervenient accesoriu Vrabii Ana cu privire la recunoașterea nulității contractului de vînzare-cumpărare, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 11 iunie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de către Chiosa Natalia și menținută hotărîrea Judecătoriei Cahul din 12 august 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 22 februarie 2012, Chiosa Natalia, Chiosa Nicolae, Chiosa Victor și Niculiță Ion au depus cererea de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Banca de Economii” și Vrabii Igor cu privire la recunoașterea nulității contractului de vînzare- cumpărare.

În motivarea acţiunii au indicat că sunt coproprietarii apartamentului nr. 1, din str. Dunării 5, or. Cahul. Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 15 noiembrie 2006, s-a dispus transmiterea silită a apartamentului respectiv în posesiunea SA „Banca de Economii” pentru a fi înstrăinat, iar la data de 17 aprilie 2008, apartamentul a fost transmis în posesiunea SA „Banca de Economii”. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 16 iunie 2011 transmiterea apartamentului în posesiunea băncii a fost recunoscută ilegală, însă hotărârea judecătorească a fost contestată şi se află în procedura Curții de Apel Comrat. Mai mult decît atît, asupra apartamentului nr. 1, din str. Dunării 5, or.

Cahul, a fost aplicat sechestru prin încheierea executorului judecătoresc Iuraşco Ruslan din 16 iulie 2010, în scopul executării hotărîrii judecătoriei Cahul din 26 decembrie 2005 cu privire la încasarea datoriei de la Chiosa Natalia în beneficiul lui Niculița Ion în sumă de 31 518 lei, și prin încheierea executorului judecătoresc Țurcanu Alexandru din 15 noiembrie 2006, în legătură cu examinarea cauzei civile la cererea lui Carp Grigorii, interdicțiile aplicate asupra bunului imobil fiind înregistrate în Registrul bunurilor imobile, cu nr. cadastral 1720200118.01.001.

Însă, indiferent de acest fapt, în baza cererii directorului SA „Banca de Economii”, filiala nr. 19 Cahul, a fost schimbat numărul cadastral al imobilului cu numărul - 1701121211. Iar, recent au aflat că apartamentul deși avea interdicţii de înstrăinare, a fost vândut de către SA ,,Banca de Economii” lui Vrăbii Victor, notarului fiindu-i prezentat Extrasul din Registrul bunurilor imobile, fără indicarea interdicţiilor aplicate asupra imobilului. Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare din 30 ianuarie 2012m încheiat între SA „Banca de Economii” în calitatea de vînzător şi Vrăbii Victor în calitatea de cumpărător apartamentul nr. 1, din str. Dunării 5, or. Cahul, a fost înstrăinat cu suma de 24 500 euro, ce constituie suma de 377 300 lei.

Indică reclamanții că nu au fost înştiinţaşi despre faptul înstrăinării apartamentului şi consideră că preţul apartamentului, cu care a fost înstrăinat a fost intenţionat diminuat şi nu corespunde preţului comercial şi că această situaţie a avut loc în baza unei înţelegerii între SA „Banca de Economii” şi Vrăbii Victor. În drept își întemeiază cerințele în baza art. 231 și art. 232 Cod civil. Solicită declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare din 20 ianuarie 2013 încheiat între SA „Banca de Economii”, iar în scopul asigurării acțiunii solicită aplicarea sechestrul pe apartamentul nr. 1 din str. Dunării 5, or. Cahul și interzicerea OCT Cahul să înregistreze în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra apartamentului respectiv în temeiul contractului de vînzare-cumpărare din 30 ianuarie 2012, încheiat între SA „Banca de Economii” și Vrabii Victor.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 06 martie 2014 a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Vrabii Ana. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 24 iulie 2014, a fost admis renunţul reclamantului Niculiţă Ion la acţiune, fiind încetat procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Niculiţă Ion împotriva SA „Banca de Economii” şi Vrabii Victor, intervenient accesoriu Vrabii Ana cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare (f.d. 216-217 Vol.I). Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 12 august 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 11 iunie 2015, a fost apelul declarat de către Chiosa Natalia și menținută hotărîrea primei instanțe.

La data de 12 octombrie 2015, Chiosa Natalia, Chiosa Nicolae și Chiosa Victor au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurenții invocă dezacordul cu decizia instanței de apel, considerînd-o ilegală, neîntemeiată și care urmează a fi casată. Menționează că contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 1 din str. Dunării 5, or. Cahul încheiat la data de 30 ianuarie 2012 între SA „Banca de Economii” și Vrabii Victor, este nul în temeiul art. 231, 232 Cod civil, fiind încheiat în urma unei înţelegerii dolosive dintre părțile contractante, în prezența interdicției și restricții în administrare.

Grevările respective au fost introduse în Registrul bunurilor imobile în privința apartamentului nr. 1 din str. Dunării 5, or. Cahul cu nr. cadastral 17202200118.01.001, pe cînd obiectul tranzacția de înstrăinare a constituit același bun imobil, însă cu numărul cadastral 1701121211. Insistă asupra faptului că la încheierea tranzacției au fost încălcate condițiile și procedura de realizare a imobilului, precum şi petrecerea licitaţiei. La 01 decembrie 2015, SA „Banca de Economii” a depus referință asupra recursului declarat de Chiosa Natalia, Chiosa Nicolae și Chiosa Victor invocînd caracterul inadmisibil al acestuia și legalitatea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Chiosa Natalia, Chiosa Nicolae și Chiosa Victor, este inadmisibil din considerentele ce urmează.

Astfel, recursul declarat de către Chiosa Nicolae și Chiosa Victor este inadmisibil în temeiul art. 433 lit. c) CPC, care direct statuează că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

La acest segment se va remarca că prin decizia Curţii de Apel din 11 iunie 2015, casarea cărei se solicită prin prezentul recurs, a fost examinată şi respinsă cererea de apel depusă şi semnată de Chiosa Natalia, astfel fiind cert că Chiosa Nicolae și Chiosa Victor nu au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 12 august 2014. Prin urmare, se menţionează că Chiosa Nicolae și Chiosa Victor n-au contestat hotărârea primei instanţe cu apel, respectiv ultimii nu sunt în drept să declare recurs nici împotriva deciziei instanţei de apel, prin care hotărârea primei instanţe a fost menţinută, or art. 429 alin. (4) CPC, direct statuează că nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privinţă persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac.

În acelaşi timp şi prevederile art. 432 alin. (1) CPC, ndică că părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Chiosa Natalia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Chiosa Natalia, Chiosa Nicolae și Chiosa Victor, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Chiosa Natalia, Chiosa Nicolae și Chiosa Victor, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Chiosa Natalia, Chiosa Nicolae și Chiosa Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva