2ra-2692/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile

Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-2692/15 Judecător: Gh. Plămădeală Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Chircu, N. Vascan, I. Cotruta Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 09 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Galina Stratulat, Ion Druţă, Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea examinând recursul declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Şarov Tatiana şi Mustafin Oleg împotriva Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, CONSTATĂ : La 10.05.2014, Tatiana Şarov şi Mustafin Oleg a sesizat instanţa de judecată cu o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei nr.2-381/14 în termen rezonabil şi încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă a câte 30 000 lei pentru fiecare.

Drept motiv a invocat că, la 22.07.2011 reclamanţii au sesizat Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău cu cererea de chemare în judecată împotriva SC„Rostrar” SRL privind încasarea forţată în beneficiul reclamantei Tatiana Şarov, salariul restant în sumă de 101 248 lei, penalitatea de întârziere în sumă de 48 876 lei, încasarea forţată în beneficiul reclamantului Oleg Mustafin a salariului restant în sumă de 34 650 lei şi penalitatea de întârziere în sumă de 24 448 lei, precum şi încasarea prejudiciului moral în sumă de câte 20 000 lei pentru fiecare. Indică că, la prima şedinţă de judecată din 20.10.2011, pârâtul a prezentat referinţa, fiind anunţată întrerupere până la 24.01.2012, însă potrivit materialelor cauzei la data de 24.08.2011 a mai avut loc o şedinţă de judecată la care părţile din motiv că nu au fost legal citate nu s-au prezentat.

În cadrul şedinţei de judecată din 24.01.2012 reprezentantul reclamanţilor a solicitat prezentarea de către administratorul SC,,Rostrar” SRL originalele ordinelor, din care motiv instanţa a declarat întrerupere pentru data de 20.02.2012, însă din motiv că judecătorul a fost în concediu medical şedinţa de judecată nu a avut loc. 1 Următoarea şedinţă a fost numită pentru data de 06.03.2012, dată la care a avut loc examinarea acţiunii în fond, şi pronunţată hotărârea, care a fost contestată de pârât. În cadrul şedinţei de judecată din 18.01.2013 reprezentantul reclamanţilor a solicitat anexarea demersului cu privire la conexarea pricinilor care se află pe rol la judecătorul Iu. Potînga şi C. Vârlan, solicitând amânarea examinării cauzei până la pronunţarea încheierii asupra demersului de conexare a cauzelor.

Astfel, instanţa a dispus întrerupere până la data de 04.03.2013. Menţionează că, în conformitate cu prevederile art.2, alin. l al Legii nr.87 din 11.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti - orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Solicită constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, cu încasarea prejudiciul moral în sumă de cîte 30 000 lei pentru fiecare reclamant, încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 5 000 lei. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău emisă la 22 decembrie 2014, s-a admis parţial pretenţiile Tatianei Şarov şi Mustafin Oleg. S-a constatat încălcarea dreptului Tatianei Şarov şi Mustafin Oleg la judecarea pricinii civile nr.2- 381/14 împotriva SRL„Rostal” privind încasarea salariului restant şi a compensaţie pentru reţinerea plăţii salariale. S-a încasat de la Bugetul de Stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Tatianei Şarov şi Mustafin Oleg a cîte 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare.

În rest cererea de chemare în judecată s-a respins, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, cererea de apel depusă de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a fost respinsă iar hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău emisă la 22 decembrie 2014 a fost menţinută. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciere obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat şi întemeiata.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 12 august 2015, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a declarat cerere de recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii înaintate ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului, aceasta a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă 2 pentru justa soluţionare a litigiului.

La 03 iunie 2015, Tatiana Şarov şi Mustafin Oleg au depus referinţa la cererea de recurs declarată de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, prin care au solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind neîntemeiată. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine faptul, că Tatiana Şarov şi Mustafin Oleg a înaintat acţiune împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei nr.2- 381/14 în termen rezonabil şi încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă a câte 30 000 lei pentru fiecare.

Prima instanţă, examinând pricina, a admis parţial pretenţiile Tatianei Şarov şi ale lui Mustafin Oleg. S-a constatat încălcarea dreptului Tatianei Şarov şi Mustafin Oleg la judecarea pricinii civile nr.2-381/14 împotriva SRL„Rostal” privind încasarea salariului restant şi a compensaţie pentru reţinerea plăţii salariale. S-a încasat de la Bugetul de Stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Tatiana Şarov şi Mustafin Oleg a cîte 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins, ca fiind neîntemeiată. Ulterior, instanţa de apel, a respins apelul declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova iar hotărârea instanţei de fond a fost menţinută.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie susţine soluţia instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată, pornind de la următoarele. Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.

Conform art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost 3 încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilire de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Respectiv, cerinţa Convenţiei ca examinarea cauzei să se facă într-un termen rezonabil, trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei precum şi exercitarea căilor de atac. Iar în sensul art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 este de înţeles că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare.

Instanţa de recurs menţionează că în legislaţia naţională celeritatea judecării proceselor nu este consacrată în mod expres. Însă, codul de procedură civilă cuprinde un şir de norme prin care se asigură soluţionarea, într-un termen rezonabil, a cauzelor deduse judecăţii, indiferent de natura lor. În conformitate cu art. 4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi asociaţiilor lor, ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă şi ale altor raporturi juridice, precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii, în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

La fel, şi art. 192 alin. (1) CPC, indică că pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt: complexitatea pricinii, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanţă. Perioada de judecare care urmează a fi luată în consideraţie la caz. Din materialele pricinii se constată cu certitudine că la data de 22.07.2011 Tatiana Şarov şi Mustafin Oleg s-au adresat în Judecătoria Rîşcani, mun.

Chişinău cu cererea de chemare în judecată împotriva SC„Rostrar” SRL privind încasarea forţată în beneficiul reclamantei Tatiana Şarov, salariul restant în sumă de 101 248 lei, penalitatea de întârziere în sumă de 48 876 lei, încasarea forţată în beneficiul reclamantului Oleg Mustafin a salariului restant în sumă de 34 650 lei şi penalitatea de întârziere în sumă de 24 448 lei, precum şi încasarea prejudiciului moral în sumă de câte 20 000 lei pentru fiecare. Din materialul probator reiese că, la prima şedinţă de judecată din 20.10.2011, pîrîtul a prezentat referinţa, fiind anunţată întrerupere până la 24.01.2012, însă potrivit materialelor cauzei la data de 24.08.2011 a mai avut loc o şedinţă de judecată la care părţile din motiv că nu au fost legal citate nu s-au prezentat.

4 La 24.01.2012 reprezentantul reclamanţilor a solicitat prezentarea de către administratorul SC„Rostral”SRL originalele ordinelor, din care motiv instanţa a declarat întrerupere pentru data de 20.02.2012, însă din motiv că judecătorul a fost în concediu medical şedinţa de judecată nu a avut loc. Următoarea şedinţă a fost numită pentru data de 06.03.2012, dată la care a avut loc examinarea acţiunii în fond, şi pronunţată hotărârea, care a fost contestată de pîrît. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16.05.2012 prima şedinţă de judecată a fost stabilită pentru data de 06.06.2012, adică după două luni de la repartizarea dosarului, însă din motivul neprezentării apelantului aceasta nu a avut loc, fiind stabilită o nouă dată pentru şedinţa următoare cu citarea repetată a apelantului.

În cadrul şedinţei de judecata 13.06.202, reprezentantul apelantului a solicitat un termen suplimentar deoarece nu era pregătit de examinarea cauzei din care motiv aceasta a fost amânată pentru data de 27.06.2012, dată la care Curtea de Apel Chişinău a pronunţat hotărîrea, dispunînd casarea hotărârii instanţei de fond şi restituirea pricinii spre rejudecare în alt complet de judecători din motiv că la materialele dosarului lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată din 06.03.2012. De asemenea, potrivit scrisorii de însoţire a dosarului, nu este clar când dosarul a fost remis Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, însă potrivit ştampilei aplicate pe coperta volumului I reiese că acesta a intrat în instanţă la data de 24.08.2012, adică după două luni de la pronunţarea deciziei.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 12.09.2012 a fost stabilită data primei şedinţe de judecată pentru 15.11.2012, adică peste două luni de la primirea spre examinare a cauzei, care din motivul că judecătorul a fost bolnav nu a avut loc. În cadrul şedinţei de judecată din 18.01.2013 reprezentantul reclamanţilor a solicitat anexarea demersului cu privire la conexarea pricinilor care se află pe rol la judecătorul Iu. Potînga şi C. Vârlan, solicitînd amânarea examinării cauzei până la pronunţarea încheierii asupra demersului de conexare a cauzelor.

Astfel, instanţa a dispus întrerupere până la data de 04.03.2013 iar la 04.03.2013 reprezentantul reclamanţilor a solicitat anexarea extraselor de pe cont în calitate de probă şi a solicitat acordarea unui termen pentru a se pregăti pentru examinarea cauzei în fond, instanţa dispunînd întrerupere până la 03.05.2013, dată la care şedinţa de judecată nu a avut loc pe motiv că judecătorul a fost bolnav, următoarea şedinţă fiind stabilită pentru data de 09.08.2013. La 09.08.2013, reprezentantului reclamanţilor i-a fost înmânată referinţa fiindu-i acordat termen pentru a face cunoştinţă cu aceasta. Ulterior, şedinţa de judecată stabilită pentru data de 11.10.2013 nu a avut loc din motivul că judecătorul a fost bolnav, următoarea şedinţă fiind stabilită pentru data de 20.01.2014, adică peste trei luni.

Prin cererea din 04.11.2013, reprezentantul reclamanţilor a înaintat o cerere de urgentare a examinării pricinii civile, motivând că cererea de chemare în judecată a fost depusă de către reclamanţii la data de 22.07.2011, iar cauza se referă la un litigiu de muncă care urmează să se examineze cu prioritate faţă de alte litigii aflate pe rol. Mai mult ca atît, O.Mustafin suferă de „radiculopatie lombară”, iar T.Şarov de „tiroidită autoimună” şi „boală varicoasă a membrului inferior stîng”. Potrivit încheierii din 05.11.2013 cererea de accelerare a procedurii a fost 5 respinsă din motiv că judecătorul a respectat prevederile legale. Şedinţele de judecată din 15.03.2014 şi 24.05.2014 nu a avut loc, din motivul absenţei translatorului.

Şedinţa de judecată din 19.07.2014 nu a avut loc din motivul absenţei judecătorului, următoarea şedinţă fiind numită pentru data de 23.10.2014. Totodată, la data de 11.08.2014, reclamanţii au depus o cerere în Judecătoria Rîşcani, mun.Chişinău, privind emiterea unei încheieri de accelerare a examinării cauzei iar la 02.09.2014 reclamanţii au depus cerere prin care au solicitat să fie informaţi privind accelerarea cererii înaintate. În circumstanţele relatate instanţa de recurs reţine că instanţa de apel justificat a reţinut legalitatea hotărîrii primei instanţe în partea constatării încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Şarov Tatiana şi Mustafin Oleg împotriva Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral.

Or, durata examinării pricinii nu poate justifica durata totală a procesului de peste 3 ani. Sub acest aspect, reieşind din materialele cauzei, instanţa de recurs notează că caracterul rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanţelor cauzei, în special a criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părţilor, precum şi miza (interesul) pentru reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR 2000-VII şi Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008). Complexitatea cauzei. Din punct de vedere a complexităţii, Colegiul nu consideră că această cauză este dificilă factologic sau juridic, nu necesită o muncă juridică vastă, fiind una medie de complexitate, având în vedere subiecţii în proces, obiectul litigiului, materialul probator, raportul de expertiză şi cadrul legal în baza cărui urma a fi verificată legalitatea actelor juridice contestate.

Comportamentul părţilor. În ceia ce priveşte conduita autorităţilor naţionale, Colegiul notează că, judecarea cauzei a derulat cu mai multe omisiuni şi încălcări procedurale din partea instanţelor de judecată, inclusiv multiplele amânări ale şedinţelor de judecată şi din cauza neprezentării a participanţilor la proces, ce au dus la întârzieri nejustificate de judecare a cauzei. Aici se va remarca omisiunea instanţelor de judecată în asigurarea citării legale a participanţilor la proces şi neaplicarea sancţiunilor procedurale întru evitarea tergiversării judecării cauzei din cauza neprezentării participanţilor la proces.

În situaţii similare, Curtea menţionează că, „chiar dacă nu este în măsură să analizeze calitatea jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti naţionale, ea consideră că, deoarece remiterea cauzelor spre reexaminare este de obicei dispusă ca urmare a erorilor comise de către instanţele judecătoreşti inferioare, repetarea unor astfel de procedee în cadrul unui set de proceduri dezvăluie o deficienţă serioasă în sistemul judiciar” (a se vedea Wierciszewska v. Poland, nr. 41431/98, § 46, 25 noiembrie 2003, şi Pavlyulynets v. Ukraine, nr.70767/01, § 51, 06 septembrie 2005). Totodată, instanţa de recurs, la acest compartiment remarcă şi faptul că deşi la 6 caz unele amânări ale şedinţelor de judecată se datorează şi acţiunilor reclamantului, ultimul nu se poate considera responsabili pentru perioada îndelungată a examinării cauzei civile, or comportamentul acestuia a fost în limita drepturilor procedurale de care se bucură părţile în proces, întru apărarea intereselor şi drepturilor sale, argumentele Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în acest sens fiind neîntemeiate.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015 în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Şarov Tatiana şi Mustafin Oleg împotriva Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 7