2ra-2921/15 — Încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalităţilor şi cheltuielilor de judecată

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-2921/15 Judecător: A. Gafton Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Anton, A. Doga, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 09 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Oleg Sternioală, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Vrednic Evelin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vrednic Evelin împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Nina & ASN” privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalităţilor şi cheltuielilor de judecată, la cererea reconvenţională depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Nina & ASN” împotriva lui Vrednic Evelin privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 05 martie 2015, prin care a fost casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 01 iulie 2013 şi pronunţată o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 11 iulie 2012, Vrednic Evelin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Societatea cu Răspundere Limitată „Nina & ASN”, solicitînd încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantului a datoriei în mărime de 365 000 lei, dobânda de întârziere în mărime de 6 104 lei şi cheltuielile de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 16.02.2012 a încheiat cu pârâta un contract de împrumut în baza căruia i-a acordat acesteia un împrumut în mărime de 500 000 lei pentru importul fainii din Ucraina şi achitarea taxelor vamale aferente, iar împrumutatul s-a obligat să restituie împrumutul până la termenul scadent, obligaţie pe care nu a executat-o integral, formând o datorie în mărime de 365 000 lei, iar reclamaţiile expediate pârâtei nu au fost satisfacute.

Invocând dispoziţiile art. 617, 619 Cod civil, reclamantul considera că pârâta este obligată să achite şi o dobândă de întârziere, ce constituia pentru perioada 17.05.2012-17.06.2012 suma de 2 293 lei, iar pentru perioada 07.06.2012- 09.07.2012 suma de 2 840 lei. Prin cererea de modificare a pretenţiilor reclamantul-Vrednic Evelin a solicitat instanţei de judecată (f.d. 103-105 vol. I): - încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantului a datoriei în mărime de 100 000 lei, dobânda de întârziere în mărime de 4 909 lei, penalitatea în mărime de 664 250 lei şi cheltuielile de judecată. În motivarea cererii de modificare a pretenţiilor reclamantul a indicat că, la data de 24.07.2012, între reclamant şi pîrîtă a fost semnată o tranzaţie de împăcare privind soluţionarea litigiului pe cale extrajudiciară, astfel pîrîta a recunoacut datoria sa faţă de reclamant în mărime de 265 000 lei.

Ulterior, prin acordul adiţional din 03.12.2012, reclamantul şi pîrîta au modificat tranzacţia în partea ce ţine de graficul de achitare a datoriei. Astfel, ţinînd cont de faptul că pîrîta nu susţine cererea de aprobare a tranzaţiei, reclamantul este impus de aşi modifica temeiul acţiunii. SRL „Nina & ASN” a înaintat cerere reconvenţională prin care a solicitat încasarea de la Vrednic Evelin în beneficiul SRL „Nina & ASN” a sumei de 8 730 lei şi a cheltuielilor de judecată (f.d. 138 vol. I). În motivarea cererii reconvenţionale SRL „Nina & ASN” a indicat că în realitate între părţi a fost încheiat un acord de colaborare în vederea vânzării fainii, dar din cauza conjuncturii nefavorabile s-a decis ca făina importată să fie utilizată la brutăria sa, iar până s-a ajuns la această înţelegere Vrednic Evelin a realizat faină din depozitul reclamantei în mărime de 8 730 lei, pe care nu i-a predat companiei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 01 iulie 2013, acţiunea iniţială a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea din contul SRL „Nina & ASN” a sumei de 172 000 lei cu titlu de datorie, 6 104 lei cu titlu de dobândă de întârziere şi 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total suma de 183 104,00 lei. S-a încasat de la SRL „Nina & ASN” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 343,12 lei. S-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată înaintată de Vrednic Evelin către SRL „Nina & ASN” cu privire la încasarea penalităţii. S-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea reconvenţională înaintată de SRL „Nina & ASN” către Vrednic Evelin privind încasarea datoriei.

La 26 iulie 2013, Vrednic Evelin a contestat cu apel hotărârea primei instanţe, solicitând casarea acesteia în partea cererii privind încasarea penalităţii şi emiterea în această parte a unei noi hotărâri privind încasarea din contul SRL „Nina & ASN” a penalităţii în mărime de 664 250 lei. La 29 iulie 2013, SRL „Nina & ASN” a contestat cu apel hotărârea primei instanţe, solicitând casarea acesteia în partea pretenţiilor admise, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri privind admiterea parţială a cerinţelor reclamantului şi a încasa din contul SRL „Nina & ASN” în beneficiul lui Vrednic Evelin suma de 45 495 lei cu titlu de datorie, şi suma de 77,85 lei cu titlu de dobândă de întârziere, precum şi admiterea integrală a cererii reconvenţionale.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, cererea de apel depusă de Vrednic Evelin a fost restituită în temeiul art. 369 alin. (l) CPC pentru nelichidarea neajunsurilor constatate şi anume neprezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, încheierea fiind menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iunie 2014. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015, corectată prin încheierea instanţei din 01 octombrie 2015: -S-a admis apelul declarat de SRL „Nina & ASN”. -S-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 01 iulie 2013, pronunţată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vrednic Evelin către SRL „Nina & ASN” privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalităţilor şi cheltuielilor de judecată şi cererea reconvenţională depusă de SRL „Nina & ASN” către Vrednic Evelin privind încasarea datoriei, şi s-a pronunţat o nouă hotărâre prin care: -Cererea de chemare în judecată depusă de Vrednic Evelin către SRL „Nina & ASN” privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalităţilor şi cheltuielilor de judecată s-a admis parţial; -S-a încasat din contul SRL „Nina & ASN” în beneficiul lui Vrednic Evelin datoria în mărime de 45 495 lei, dobânda de întârziere în mărime de 3 378 lei 24 bani, 1 766 lei 65 bani cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total suma de 50 639 lei 89 bani; -S-a admis cererea reconvenţională depusă de SRL „Nina & ASN” către Vrednic Evelin privind încasarea datoriei; -S-a încasat din contul lui Vrednic Evelin în contul SRL „Nina & ASN” datoria în mărime de 8 730 lei şi taxa de stat în mărime de 270 lei pentru depunerea cererii reconvenţionale şi 500 lei pentru depunerea cererii de apel, iar în total suma de 9 500 lei; -S-a încasat din contul lui Vrednic Evelin în contul bugetului de stat taxa de stat în mărime de 2 182 lei 69 bani.

Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015, la 01 aprilie 2015, în termenul prevăzut de lege, Vrednic Evelin a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 01 iulie 2013. Solicită recurentul încasarea din contul SRL „Nina & ASN” în beneficiul său a taxei de stat achitată la depunerea prezentului recurs. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, a aplicat eronat normele de drept.

La 19 noiembrie 2015, SRL „Nina & ASN” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Vrednic Evelin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vrednic Evelin ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Vrednic Evelin se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Ion Druţă