2ra-1917/15 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil

Prima instanță: Judecătoria sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, Judecător – Galina Moscalciuc Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Maria Guzun, Victor Pruteanu, Natalia Simciuc Dosar 2ra-1917/15 DECIZIE 09 decembrie 2015 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, – Svetlana Filincova, Judecători – Iuliana Oprea, Tamara Chișca-Doneva Elena Covalenco, Oleg Sternioală Examinînd recursul declarat de avocatul Andrei Briceac, în interesele Tatianei Glutnic, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Glutnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2015 , prin care a fost respins apelul declarat de Tatiana Glutnic, a con st at at: La 31 octombrie 2013 Tatiana Glutnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitînd constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile și încasarea sumei de 4000 (patru mii) euro din contul bugetului de stat, cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea cererii a indicat că la 19 septembrie 2006 a fost depusă cererea de încasare a prejudiciului material. La 15 noiembrie 2006 a fost adoptată hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca, prin care a fost respinsă cererea de încasare a prejudiciului cauzat. La 27 februarie 2007 Curtea de Apel Chișinău a adoptat o decizie prin care a fost respins apelul declarat de Tatiana Glutnic și a emis o nouă hotărîre prin care a fost încetat procesul în pricina civilă la acțiunea Tatianei Glutnic împotriva lui Nicolae Dîhanov privind încasarea prejudiciului material.

La 10 octombrie 2007 Curtea Supremă de Justiție a adoptat o decizie prin care a admis recursul declarat de Tatiana Glutnic și a casat decizia Curții de Apel din 27 februarie 2007. La 19 decembrie 2007 Curtea de Apel Chișinău a adoptat o decizie prin care a admis apelul declarat de Tatiana Glutnic și a casat hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 15 noiembrie 2006. La 16 aprilie 2008 prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca a fost scoasă de pe rol cererea înaintată de Tatiana Glutnic. La 09 1 septembrie 2008 Curtea de Apel Chișinău a admis recursul declarat de Tatiana Glutnic și a casat încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 16 aprilie 2008, restituind cererea pentru examinarea fondului la Judecătoria Cimișlia.

La 24 decembrie 2009 Judecătoria Cimișlia a adoptat o hotărîre prin care a admis parțial pretențiile Tatianei Glutnic. La 13 mai 2010 prin decizia Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile declarate de Nicolae Dîhanov – Berta Zelinscaia și Tatiana Glutnic și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Cimișlia. La 09 martie 2011 Curtea Supremă de Justiție a admis recursul Tatianei Glutnic și a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2010. La 24 mai 2011 Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile declarate de Tatiana Glutnic și Nicolae Dîhanov și a casat hotărîrea Judecătoriei Cimișlia din 24 decembrie 2009 cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanță. La 16 decembrie 2011 Judecătoria Cimișlia a admis parțial cererea Tatianei Glutnic.

La 29 noiembrie 2012 Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de Nicolae Dîhanov și a casat integral hotărîrea Judecătoriei Cimișlia din 16 decembrie 2011. La 19 iunie 2013 Curtea Supremă de Justiție a emis încheierea prin care recursul declarat de Tatiana Glutnic a fost considerat inadmisibil. A indicat Tatiana Glutnic că, în total, procedura de examinare a cauzei în instanțele naționale a durat 6 ani și 8 luni, termen care este excesiv pentru examinarea acțiunii civile. Cauza nu era de asemenea complexitate încât să justifice termenul dat.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani municipiul Chișinău din 29 ianuarie 2014 cererea de chemare în judecată a Tatianei Glutnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a pricinii civile și încasarea din cotul bugetului de stat, cu titlu de prejudiciu moral în sumă de 4 000 (patru mii) euro – a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. Întru motivarea soluției, instanța de fond a concluzionat că a fost omis termenul de prescripție de 6 luni, expres stabilit de prevederile art.3 alin.(3) al Legii nr.87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2015 a fost respins apelul declarat de Tatiana Glutnic. A fost menținută hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani municipiul Chișinău din 29 ianuarie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Glutnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și încasarea din contul bugetului de stat, cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 4000 euro, fără modificări.

Întru motivarea soluției, instanța de apel a concluzionat că la 29 noiembrie 2012 s-a adoptat decizia Curții de Apel Chișinău prin care a fost casată integral hotărîrea 2 Judecătoriei Cimișlia din 16 decembrie 2011, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 iunie 2013 a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Tatiana Glutnic, respectiv cererea de chemare în judecată urma să fie depusă în termen de 6 luni de la data de 29 noiembrie 2012 și nu de la 19 iunie 2013. La 04 iunie 2015 avocatul Andrei Briceac, în interesele Tatianei Glutnic, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2015, solicitînd casarea deciziei recurate și a hotărîrii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă integral acțiunea Tatianei Glutnic.

În motivarea cererii a indicat că potrivit art.3 alin.(2) al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziţie. Consideră recurentul că instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile Legii nr.87, calculând termenul de adresare în instanța de judecată din 29 noiembrie 2012, adică din data adoptării deciziei Curții de Apel Chișinău și nu din 19 iunie 2013, cînd Curtea Supremă de Justiție a menținut în vigoare decizia Curții de Apel Chișinău.

Susține recurentul că în literatura de specialitate, conceptele de „hotărîre definitivă” și „hotărîre irevocabilă” sunt unanim acceptate în doctrina procesului civil. Actul judecătoresc de dispoziție intră în vigoare fie după epuizarea tuturor căilor de atac, fie prin nerealizarea în termenul legal a căilor de atac. Recurenta a atacat cu recurs decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2012, iar Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra recursului la 19 iunie 2013. Respectiv, abia la 19 iunie 2013 cauza civilă a fost rezolvată și din acest moment urmează a fi calculat termenul de depunere a cererii de chemare în judecată privind încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de recursul declarat de avocatul Andrei Briceac, în interesele Tatianei Glutnic este întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de Procedură Civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Colegiul reține că acțiunea civilă inițiată, prin prisma prevederilor Legii nr.87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în 3 termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti (în continuare Legea nr.87 din 21.04.2011), de Tatiana Glutnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova vizează constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile (cauza Dîhanova Tatiana împotriva lui Dîhanov Nicolae), care a fost examinată de instanțele naționale într-o perioadă de circa 6 ani și 8 luni (f.d.15-17).

Conform art.2 din Legea nr.87 din 21.04.2011, (1) Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă. (2) Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant).

(3) Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărîrilor judecătoreşti sau a instituţiei de stat debitoare. (4) Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuţii de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară de către stat. Reparaţia prejudiciului se face de la bugetul de stat.

(5) După repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, statul are drept de regres faţă de persoana vinovată. (6) Mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

(7) Organul care reprezintă statul în instanţă de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei. Conform art.3 alin.(2) al Legii nr.87 din 21.04.2011, în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziţie.

4 Reieșind din specificul litigiului în cauză, se cere a fi precizat că, practica constantă a jurisprudenței Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova a conchis că la soluţionarea pricinilor civile în baza Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, termenul de adresare în judecată cu cererea privind constatarea încălcarii dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea prejudiciului material, moral şi alte costuri şi cheltuieli începe a curge din data cînd actul judecătoresc a devenit irevocabil conform prevederilor art. 254 alin.(2) lit. c) din Codul de Procedură Civilă.

În acest sens, Colegiul reține ca fiind întemeiate criticile invocate de recurent privind interpretarea eronată a Legii de către instanța de apel, ori în mod eronat a conchis asupra faptului că cererea de chemare în judecată urma să fie depusă în termen de 6 luni de la data de 29 noiembrie 2012 și nu de la 19 iunie 2013, în condițiile în care termenul dat urma a fi calculat din momentul cînd hotărîrea judecătorească în speță rămîne irevocabilă.

Avînd în vedere faptul că, litigiul la care face referire Tatiana Glutnic în cererea de chemare în judecată a fost soluționat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2012, devenită irevocabilă la 19 iunie 2013, ca urmare a declarării recursului inadmisibil prin încheierea Curții Supreme de Justiție, Colegiul consideră că, întru respectarea prevederilor art.3 alin.(2) al Legii nr.87 din 21.04.2011, cererea de chemare în judecată urma a fi depusă anume din momentul rămînerii irevocabile și intrarea în vigoare a actului de dispoziție judecătoresc, 19 iunie 2013. Din materialele dosarului reiese că Tatiana Glutnic s-a conformat prevederilor citate supra, ori cererea de chemare în judecată a fost depusă la 31 octombrie 2013, în limita termenului prevăzut de Lege în acest sens.

Colegiul reţine că, în speță, prin constatarea eronată a faptului omiterii termenului de prescripţie, nu au examinat fondul cauzei. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a examinat cauza fără cercetarea circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului. În conformitate cu art. 442 al. (1) Cod de Procedură Civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, pe baza actelor din dosar, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural, eroare care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, ce constituie temei de casare a hotărîrii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de a apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţă de apel.

5 Avînd în vedere că, prin prisma prevederilor art.442 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, instanţa de recurs este limitată doar asupra verificării aspectului de legalitate a hotărîrii atacate, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, fără a administra noi dovezi și fără a da apreciere acestor probe, la rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, creând condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi judecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către avocatul Andrei Briceac, în interesele Tatianei Glutnic.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 martie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Glutnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral și se remite cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova Judecători – Iuliana Oprea Tamara Chișca-Doneva Elena Covalenco Oleg Sternioală 6