2rc-945/15 — Contestarea creanței, validarea creanței cu titlu de creditor garantat

dosarul nr.2rc-945/15 prima instanţă: A. Minciuna DECIZIE 09 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinînd cererea de recurs declarată de către banca comercială „Banca de Economii” societate pe acțiuni, În cadrul dosarului de insolvabilitate a societății cu răspundere limitată „Romanta Plus”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 octombrie 2015, prin care a fost respinsă contestația băncii comerciale „Banca de Economii” societate pe acțiuni asupra creanței înaintate de Căruntu Elena și validată creanța înaintată.

c o n s t a t ă La 26 martie 2014, banca comercială „Banca de Economii” societate pe acțiuni a înaintat cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus”. În motivarea cererii a invocat că prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 septembrie 2013, s-a dispus încasarea în beneficiul băncii comerciale „Banca de Economii” SA în mod solidar de la societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus”, societatea cu răspundere limitată „Tavali Com”, societatea cu răspundere limitată „Atarex Plus”, societatea cu răspundere limitată „Amtrax AV”, societatea cu răspundere limitată „Melogri” și Tomailî Ivan datoria în mărime de 84 259 707,38 lei, inclusiv din costul bunurilor ipotecate, cît și cheltuielile de judecată în mărime de 50 000 lei.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2014, a fost intentat procesul de insolvabilitate față de societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus”, fiind desemnat administratorul insolvabilității „Bălan Vladimir”, iar în conformitate cu prevederile art.34 al Legii insolvabilității s-a stabilit termenul limită pentru creditori de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului definitiv, pînă la 04 iulie 2014, termenul de verificare 1 a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului lor definitiv, pînă la 11 iulie 2014, și s-a stabilit şedinţa de validare a creanţelor pentru 14 iulie 2014, ora 11.00.

La 19 mai 2015, Căruntu Elena a depus cerere de repunere în termenul de înaintare a creanței și admiterea creanței înaintate față de societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus” ce rezultă din contractul cu privire la investirea în construcții nr. 143-3/03 încheiat la 08 aprilie 2010. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2015, a fost admisă cererea, fiind repusă Căruntu Elena în termenul de înaintare a creanțelor față de societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus”. La 08 octombrie 2015 banca comercială „Banca de Economii” societate pe acțiuni a depus contestație la creanța înaintată de Căruntu Elena, solicitînd includerea creanțelor acestora la rangul creditorilor chirografari de rangul V și obligarea administratorului insolvabilității să efectueze rectificarea respectivă în tabelul creanțelor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația băncii comerciale „Banca de Economii” societate pe acțiuni asupra creanței înaintate de Căruntu Elena și validată creanța înaintată de Căruntu Elena ca creditor garantat al debitorului societatea cu răspundere limitată ”Romanta Plus”. La 10 noiembrie 2015, avocatul Lunga Dmitri, acționînd în interesele băncii comerciale „Banca de Economii” societate pe acțiuni, împuternicit prin mandat avocațial seria MA nr. 0474026 din 21 octombrie 2015 (f.d.206) a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri cu privire la admiterea contestaţiei băncii comerciale ”Banca de Economii” societate pe acțiuni privind respingerea validării creanțelor Elenei Căruntu ca creditor garantat cu validarea creanțelor cu statut a creditorului chirografar.

În motivarea recursului a indicat că administratorul insolvabilității nejustificat a acceptat în întregime creanța înaintată de Căruntu Elena în mărime de 744681,65 lei echivalentul a 39 500 euro cu rangul garantat. Astfel, cu referire la prevederile art. 144 alin. (1) şi (2) art. 42 alin. (1) al Legii insolvabilității, care reglementează modalitatea de contestare a creanțelor și creditorii chirografari menționează că societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus” a beneficiat la banca comercială „Banca de Economii” societate pe acțiuni de un credit conform contractului de credit nr. 06-06/1/015-g din 22 martie 2011 în sumă de 63 7000 000 00 lei. Sumele datorate băncii au fost garantate prin contractul de ipotecă nr. 06 06/015-g din 22 martie 2011 și Acordul adițional nr. 1 din 15 aprilie 2011, asupra construcției locative nefinalizate și dreptul de folosință a terenului de pămînt aferent, amplasat în mun.

Chișinău, str. Profesor Ion Dumeniuc în valoare de ipotecă de 62 250 000 00 lei încheiat cu SRL „Romanta Plus”, contractul de ipotecă nr. 0606/1/015-g2 din 145 aprilie 2011, asupra încăperilor nelocative - parcările auto, amplasate în mun. Chișinău, str. Mircea cel Bătrîn 48 la valoare de ipotecă de 1 169 480 lei și contractul de gaj nr. 06-06/1/105-g3 din 15 aprilie 2 2011, înregistrat notarial sub nr. 156975 din 22 aprilie 2011, asupra mijloacelor fixe valoare de gaj fiind de 1 755 670 lei. Menționează că conform condiţiilor contractelor de ipotecă sus menţionate - ipoteca se extinde asupra fructelor, veniturilor, îmbunătățirilor, ameliorărilor si accesoriilor bunului imobil ipotecat, precum și asupra bunurilor noi care rezulta din transformarea bunului imobil ipotecat.

Totodată, conform Acordurilor privind executarea benevolă a drepturilor de ipotecă din 29 mai 2012, societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus” a transmis benevol în posesiunea băncii comerciale „Banca de Economii” societate pe acțiuni în scopul comercializării toate bunurile ipotecate/gajate indicate mai sus, cu menţiunea în pct. 1.3 al Acordului, că bunurile se transmit Băncii cu toate accesoriile, ameliorările şi veniturile. Astfel, conform contractelor de gaj și ipotecă sus indicate și extraselor din Registrul bunurilor imobile, susţine că banca comercială „Banca de Economii” societate pe acțiuni este unicul deţinător a drepturilor reale asupra gajului instituit de către debitorul societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus”.

Or, prin prisma art. 454 Cod civil, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj, gajul fiind în legătură cu obligaţia garantată prin gaj, reprezentînd un raport de drept accesoriu față de obligația principală și fiind condiționat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.

Totodată, cu referire la prevederile art. 468 alin. (1) şi (2), art. 471 alin. (1) şi (3) și art. 374 alin. (3) Cod civil, susține că dreptul de gaj născut în mod legal produce anumite efecte prevăzute de lege în special dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă, care pot fi exercitate de către creditorul gajist doar în cazurile în care debitorul obligaţiei principale nu a executat-o sau a executat-o în mod corespunzător, precum și efecte asupra obiectului creditorul gajist şi debitorul gajist care își asumă anumite drepturi şi obligaţii privind obiectul gajului până la momentul în care dreptul de urmărire şi de preferinţă ar putea fi declanşat. În acest context mai menționează că posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care poseda are dreptul preferenţial de posesiune în raport cu proprietarul.

Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obţinut bunul prin violenţă sau prin dol, iar acţiunea în revendicare va putea fi satisfăcută doar dacă bunurile proprietarului se află într-o posesiune nelegitimă. Sau în cazul în care posesia este legitimă, adică posesorul posedă bunul în baza unui act juridic: contract de arendă, gaj sau uzufruct, atunci proprietarul nu va putea cere restituirea bunului în proprietate în baza acţiunii în revendicare. Respectiv, posesorul care are un drept de posesie în raport cu proprietarul, va putea refuza să transmită bunul în cazul în care proprietarul va înainta o acţiune în revendicare.

Prin urmare, afirmă că, instanţa de judecată trebuie să refuze în satisfacerea acţiunii în revendicare, și doar în cazul în care se va dovedi că posesorul 3 (arendaşul, depozitarul, uzufructuarul, creditorul gajist ...), care are un drept de posesie în raport cu proprietarul (drept superior) a obţinut posesia asupra bunului prin violenţă sau prin dol instanța urmează să admită acțiunea în revendicare. La fel, susține că creanța înaintată de Căruntu Elena față de societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus” în procedură de insolvabilitate în vederea validării acesteia nu corespunde exigenţelor legislaţiei în vigoare cu privire la creanţele garantate.

Or, prin prisma art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, creditorii garantați sunt clasa de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sînt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea, iar art. 50 al aceleiași Legi care indică că creditorii cu drept de gaj convenţional sau legal asupra unui bun din masa debitoare sînt îndreptăţiţi la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobînzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat, acordă un statut deosebit creditorilor garantaţi ce dispun de drepturile de creditor gajist. Respectiv, ca urmare a examinării cererii de validare a creanţei înaintate de către Căruntu Elena cu calitatea de investitori în construcţia spaţiului locativ în casele nefinalizate din str. Profesor Ion Dumeniuc, nr.4 şi 4/1, mun.

Chişinău, consideră că aceasta nu corespunde obiectivului cerințelor înaintate privind recunoaşterea în calitate de creditori garantaţi, în temeiul prevederilor art. 50 alin. (2) al Legii insolvabilităţii, din motiv că Căruntu Elena în calitate de investitor- persoană fizică dispune de creanţele născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe. Sau recunoașterea Căruntu Elena în calitate de creditor garantat a avut loc cu încălcarea legislației în vigoare și existența anumitor neconcordanțe, deoarece apartamentul ce urmau să fie construit pentru investitor nu are statut de bun imobil și nu are un număr cadastral.

Mai menționează că potrivit prevederilor art. 321 alin. (2) al Codului civil, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile apare la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege, însă la caz în Registrul Bunurilor imobile nu este înregistrat nici un apartament, or, apariția apartamentelor este determinată de darea în exploatare a obiectelor construcţiei, fapt juridic care încă nu a survenit. În această ordine de idei, invocînd prevederile art. 457 alin. (1) Cod civil, susține că obiect al gajului întotdeauna este un bun sau universalitatea de bunuri, iar dreptul de proprietate asupra unui imobil apare în temeiul art. 321 alin. (2) al Codului civil, doar după înregistrarea acestuia în Registrul bunurilor imobile.

Drept urmare, consideră că în speţă nu este posibilă recunoaşterea după investitorul Căruntu Elena a dreptului de creditor gajist şi dreptul de creditor garantat în privinţa apartamentului ce a fost construit sau urmează a fi construit de societate cu răspundere limitată „Romanta Plus” atîta timp, cât apartamentele nu sunt înregistrate ca bunuri în Registrul bunurilor imobile. Mai mult, că în casa de locuit în litigiu lipsesc spaţii izolate pe care le poţi identifica ca fiind apartamente în stadiul începător, iar conform art. 4 alin. (2) lit. c) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 - XIII din 25 februarie 1998, la 4 bunurile imobile ce se înregistrează în registrul bunurilor imobile se raportă apartamentele şi alte încăperi izolate.

Respectiv, nu pot fi înregistrate în Registrul bunurilor imobile, nu sunt recunoscute bunuri imobile ş nu pot constitui obiectul gajului legal spaţiile locative neindividualizate şi neizolate. Specifică că nulitatea absolută a actelor juridice civile acționează din momentul încheierii pretinsului act, nefiind obligatorie constatarea nulității în cauză printr-o hotărîre a instanței de judecată. Instanța de judecată invocă nulitatea absolută din oficiu (art. 217 alin. (1) Cod civil). La data de 07 decembrie 2015 avocatul Ion Ciumac acționînd în interesele creditorului Elena Căruntu a depus referință la cererea de recurs, solicînd respingerea recursului declarat ca nefondat și neîntemeiat. În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Iar, potrivit art. 8 alin. (1) a Legii insolvabilităţii, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Prin urmare, instanța de recurs, reține că recurentul banca comercială „Banca de Economii” societate pe acțiuni s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 10 noiembrie 2015 împotriva încheierii instanței de insolvabilitate din 26 octombrie 2015, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind motivele recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. După cum denotă actele cauzei, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2014, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de debitorul societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus”, fiind desemnat în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Bălan Vladimir”.

Totodată în conformitate cu prevederile art. 34 al Legii insolvabilității s-a stabilit termenul limită pentru creditori de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului definitiv, pînă la 04 iulie 2014, s-a stabilit termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului lor definitiv, pînă la 11 iulie 2014, s-a stabilit şedinţa de validare a creanţelor pentru 14 iulie 2014, ora 11.00.

La 19 mai 2015, Căruntu Elena a depus cerere de repunere în termenul de înaintare a creanței și admiterea creanței înaintate față de societatea cu răspundere 5 limitată „Romanta Plus” ce rezultă din contractul cu privire la investirea în construcții nr. 143-3/03 încheiat la 08 aprilie 2010. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2015, care a fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție in 19 august 2015, a fost admisă cererea, fiind repusă Căruntu Elena în termenul de înaintare a creanțelor față de societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus”. La 08 octombrie 2015 banca comercială „Banca de Economii” societate pe acțiuni a depus contestație la creanța înaintată de Căruntu Elena, solicitînd includerea creanțelor acestora la rangul creditorilor chirografari de rangul V și obligarea administratorului insolvabilității să efectueze rectificarea respectivă în tabelul creanțelor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația băncii comerciale „Banca de Economii” societate pe acțiuni asupra creanței înaintate de Căruntu Elena și validată creanța înaintată de Căruntu Elena ca creditor garantat al debitorului societatea cu răspundere limitată ”Romanta Plus”.

Nefiind de acord cu încheierea pronunțată, banca comercială ”Banca de Economii” societate pe acțiuni a contestat-o cu recurs, Verificând legalitatea şi temeinicia încheierii menţionate în raport cu criticele formulate în recurs şi materialele cauzei, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată Curtea de Apel Chişinău, prin încheierea din 26 octombrie 2015 întemeiat a dispus respingerea contestaţiei băncii comerciale „Banca de Economii” societate pe acțiuni și validarea creanței înaintate de Căruntu Elena în mărime de 39 500 euro față de societatea cu răspundere limitată „Romanta Plus” cu titlu de creanță garantată.

În conformitate cu art. 140 alin. (1) al Legii insolvabilității, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanţelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. Conform cu art. 142 alin. (1) din Legea precitată, creanţele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii, sau de lichidator, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale.

Totodată în temeiul art. 2 al Legii insolvabilității creditori chirografari sunt de clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi nu sînt asigurate prin garanţii. Creditori garantaţi sunt clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sînt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea. Iar, reieșind din prevederile art. 50 alin. (2) lit. c) al Legii menționate, creditorii garantați sunt persoanele fizice ale căror creanțe sunt născute din 6 contracte de investire în construcţia de locuinţe sînt îndreptăţiţi la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobînzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat.

Raportând aceste prevederi la circumstanțele faptice ale cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine, drept corectă constatarea instanţei de insolvabilitate cu privire la temeinicia cererii de validare a creanței depuse de Căruntu Elena și justificat a validat creanța înaintată în sumă de 39 500 euro cu titlu de creanță garantată, or la caz s-a stabilit incontestabil că creanța înaintată de ultima rezultă din contractul cu privire la investirea capitalului în construcție nr.145-3/03 din 08 aprilie 2010, respectiv, este asigurată prin garantarea bunului imobil, pentru construcția căruia prin chitanța de încasare nr. 112 din 08 aprilie 2010, a fost achitată suma de 652 749 lei (f.d.273), corespunzător, nu constituie o creanță chirografară în sensul art. 2 al Legii insolvabilității, după cum afirmă recurentul.

Sub acest aspect sunt neîntemeiate argumentele recursului, precum că banca comercială „Banca de Economii” societatea pe acțiuni are calitatea de creditor cu drept de gaj convențional, cît şi referirea în acest sens la prevederile art. 50 alin. (1) a al Legii insolvabilității, care indică că creditorii garantați - creditorii cu drept de gaj convenţional sau legal asupra unui bun din masa debitoare sînt îndreptăţiţi la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobînzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat, îi acordă băncii un statut deosebit în raport cu ceilalți creditori garantați. Aceasta deoarece, alin. (2) art. 50 al aceleiași Legi statuează expres că, prevederile art. (1) se aplică și creditorilor garantați - persoanelor fizice ale căror creanțe sunt născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe.

În această ordine de idei, se atestă şi corectitudinea concluziei primei instanţe cu privire la respingerea contestației depuse de banca comercială „Banca de Economii” societatea pe acțiuni în partea creanței înaintate de Căruntu Elena, cu atît mai mult că contestatarul invocînd nulitatea contractului de investiție nr. nr.145-3/03 din 08 aprilie 2010, prezentat de Căruntu Elena, contrar prevederilor art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, care indică că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel, nu a prezentat instanței în acest sens probe pertinente şi incontestabile. Or, în mod justificat a stabilit instanța de insolvabilitate că, creditorii au efectuat plăți ce au fost acceptate de ÎI ”Tomailî-Argo” și ulterior de societatea cu răspundere limitată ”Romanta Plus”.

În consecință, dat fiind faptul că plățile au fost solicitate și acceptate de către ÎI ”Tomailî-Argo”, instanța reține că creditorii cu bună-credință au considerat că formalitățile legale au fost respectate, iar contractele au fost înregistrate în modul corespunzător, iar neîndeplinirea obligațiilor legale de către ÎI ”Tomailî-Argo”, nicidecum nu poate fi imputată creditorilor, precum și aceștea nu pot fi puși la suportarea consecințelor negative ale neexecutării legale de către ÎI ”Tomailî-Argo”.

Conform art. 406 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 2008, contractele prin care una dintre părţi se obligă să asigure 7 construcţia unuia sau mai multor apartamente şi să le transmită persoanei fizice care se obligă să achite integral sau parţial preţul imobilului anterior predării acestuia, precum şi contractele privind cesiunea drepturilor care rezultă din acestea se autentifică notarial şi se înscriu în registrul bunurilor imobile, sub sancţiunea nulităţii. În circumstanțele relatate, temeinic au fost respinse şi argumentele băncii comerciale „Banca de Economii” societate pe acțiuni cu referire la faptul că lipsește statutul de bun imobil la apartamentele ce urmau a fi construite.

Or, faptul dat nu influențează în careva mod drepturile persoanei fizice care a achitat integral sumele de bani, fiind achitați pentru o construcție viitoare. Conform art. 405 alin. (1,3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 2008, este posibilă înregistrarea construcţiei viitoare, a încăperilor izolate din cadrul construcţiei viitoare şi a dreptului de proprietate asupra acestora. Construcţiei viitoare, precum şi încăperilor izolate din cadrul acesteia li se atribuie numere cadastrale provizorii. La înregistrarea construcţiei viitoare sau a încăperilor izolate din cadrul acesteia, în registrul bunurilor imobile se aplică menţiunea “bun viitor”. Încăperile izolate din cadrul construcţiei viitoare pot fi înregistrate numai dacă viitoarea construcţie este înregistrată sub formă de condominiu.

Dreptul de proprietate al beneficiarului construcţiei asupra încăperilor izolate, în acest caz, se înregistrează la momentul înregistrării condominiului. În conformitate cu art. 17 Codul de procedură civilă, pentru aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei, Curtea Supremă de Justiţie generalizează, din oficiu, practica examinării de către instanţele judecătoreşti a unor anumite categorii de pricini, adoptă şi dă publicităţii hotărîri explicative privind aplicarea corectă a normelor de drept şi soluţionarea justă a pricinilor civile.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, luînd în considerație specificul contractelor de investiție în construcția spațiului locativ, este stabilită o practică judiciară uniformă pe mai multe cauze, ce vizează validarea creanței investitorilor drept creditori garantați, rezultate din contractele respective, în cadrul unei proceduri de insolvabilitate (de ex: 2rc-886/15 din 25 noiembrie 2015; 2rc-727/15 din 04 noiembrie 2015; 2rc-728/15 din 21 octombrie 2014; 2rc-724/15 din 21 octombrie 2014 etc.).

Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chișinău din 26 octombrie 2015. În conformitate cu art. 427 lit.a), art.428 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: 8 Se respinge recursul declarat de către banca comercială „Banca de Economii” societate pe acţiuni. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chișinău din 26 octombrie 2015, în cadrul dosarului de insolvabilitate a societății cu răspundere limitată „Romanta Plus”.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 9