2rc-902/15 — Intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine

dosarul nr.2rc-902/15 prima instanţă: N. Craiu DECIZIE 04 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Laritei”, în cauza privind derularea procesului de insolvabilitate a SA „Aroma” în proces de restructurare, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, prin care a fost repinsă ca nefondată contestaţia depusă de SRL „Laritei” asupra creanţei validate a SRL “Casmus-Grup”, c o n s t a t ă La 05 mai 2015 administratorul SRL „Laritei” – Hîncu Gheorghe a depus contestaţie împotriva validării creanţei SRL “Casmus-Grup”, în mărime de 4 106 638, 24 lei.

În motivarea cererii a invocat că, la 08 iulie 2013 a avut loc validarea creanţelor înaintate de către creditorii SA „Aroma”, astfel fiind validată şi creanţa SRL,, Casmus -Grup,, în mărime de 4 106 638,24 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, a fost respinsă ca nefondată contestaţia depusă de SRL „Laritei” asupra creanţei validate a SRL “Casmus-Grup”. La 14 iulie 2015 administratorul SRL „Laritei” – Hîncu Gheorghe a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, prin care a cerut admiterea recursului şi casarea încheierii judecătoreşti, cu remiterea cauzei la rejudecare. Susţine recurentul că încheierea instanţei de insolvabilitate este ilegală şi neîntemeiată.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanţa de insolvabilitate eronat a examinat probele prezentate de recurent în susţinerea poziţiei invocate în cerere, or actul privind rezultatul controlului de contrapunere la SRL „Laritei”, privind relaţiile economice cu SA „Aroma”, desfăşurate în perioada 01 ianuarie 2004 -30 noiembrie 2013, executat de Inspecţia Financiară denotă cu certitudine faptul existenţei datoriei faţă de SRL „Laritei”. Consideră SRL „Laritei”, că este evident că validarea creanţei SRL “Casmus-Grup” s-a produs în rezultatul unei erori considerabile, confirmate prin existenţa actelor juridice, în vigoare, în rezultatul căreia creanţa SRL “Casmus- Grup”, faţă de SA „Aroma” a fost majorată cu suma de 598 478 lei.

Conform art. 8 alin. (1) şi art. 144 alin. (9) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţia prin încheiere care poate fi contestată cu recurs. Prin prisma normelor citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Laritei” prin intermediul oficiului poştal, la 14 iulie 2015 în termen. Or, conform art. 112 alin. (3) CPC, actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen.

Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele băneşti au fost predate la oficiul poştal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicaţie înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. Conform art. 8 alin. (3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, recursul va fi judecat în termen de 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanţa de recurs, în modul prevăzut de Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din materialele cauzei s-a stabilit că la 05 mai 2015 administratorul SRL „Laritei” – Hîncu Gheorghe a depus contestaţie împotriva validării creanţei SRL SRL “Casmus-Grup”, în mărime de 4 106 638, 24 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, a fost respinsă ca nefondată contestaţia depusă de SRL „Laritei” asupra creanţei validate a SRL “Casmus-Grup”.

Analizînd materialele anexate la dosar, în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, instanţa de recurs ajunge la concluzia că soluţia dată de Curtea de Apel Chişinău, este una întemeiată şi legală, din următoarele considerente. Conform art. 144 alin. (1)-(2), (8)-(9) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv. Contestaţiile se depun în scris la instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei fixate pentru examinarea valabilităţii creanţelor incluse în tabelul definitiv.

Contestaţiile înaintate după termenul prevăzut se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate. După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin.(2) şi pînă la încetarea procesului, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul creanţelor în cazul descoperirii unui fals sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărîtoare necunoscute pînă atunci. Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţia prin încheiere care poate fi contestată cu recurs. Încheierea irevocabilă prin care contestaţia este admisă sau respinsă cu validarea creanţei este executorie pentru administratorul insolvabilităţii/lichidator şi pentru toţi creditorii.

Încheierea constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanţelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca şedinţă specială de validare. În conformitate cu art. 142 alin. (6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, creanţele garantate care nu sunt scadente la data înregistrării cererii de admitere se înscriu în tabelul de creanţe cu întreaga lor valoare. Dacă în patrimoniul debitorului nu mai există bunuri asupra cărora s-au constituit garanţii, creanţa se înscrie în tabelul definitiv. Conform art. 142 alin. (2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, nu se supun procedurii de verificare creanţele bugetare rezultând dintr-un document executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

(3) termenul de verificare a creanţelor şi de consemnare în tabelul definitiv al creanţelor nu va depăşi 15 zile lucrătoare. Potrivit art. 143 alin. (6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, o creanţă acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilităţii/ lichidator în tabelul definitiv al creanţelor se consideră validată dacă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestaţia ridicată a fost înlăturată. Contestaţia debitorului nu se opune validării creanţei.

Astfel, instanţa de recurs consideră că instanţa de insolvabilitate corect a reţinut că contestaţia depusă, SRL,, Laritei,, în care a prezentat ca temei al solicitării sumei de 1 675 574,02 lei, contractul de cesiune a creanţelor nr.24/01- 02/15c din 24.01.20103, contractul nr.69C/196C din 11.06.2001, contractul de cesiune nr.66c din 28.02.2003, reprezintă obiectul unui litigiu distinct, care s-a examinat deja. Or, acest fapt se confirmă prin existenţa unei hotărâri definitive şi irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din data de 19 decembrie 2012, unde a fost admis rrecursul SA ”Aroma” în proces de insolvabilitate. S-a casat hotărîrea instanţei de fond şi decizia Curţii de Apel Chişinău din data de 29 mai 2012 şi s-a adoptat o nouă hotărîre prin care s-au respins cerinţele SRL ”Laritei” către SA ”Aroma” în proces de insolvabilitate privind obligarea livrării divinului,încasarea penalităţii,dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de asistenţă juridică.

Mai mult ca atît prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din data de 25 septembrie 2013 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a SRL ”Laritei” asupra deciziei din 19 decembrie 2012. Ca temei de revizuire s-a invocat existenţa aceloraşi acte contabile referitoare la contracte de cesiune a creanţei la care se face referire şi în contestaţie. Instanţa de insolvabilitate ia în consideraţie faptul că, art, 123 alin.2 CPC, indică şi faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi personae.

Aceasta din urmă poartă caracterul lucrului judecat şi nu poate fi rediscutat. În cotextul descris mai sus, se face referire şi la faptul că, la de 06 februarie 2014 a fost întocmit actul de contrapunere, iar contestaţia a fost depusă la data de 05 mai 2015, necătînd la faptul că, la data de 12 mai 2014 a fost votat planul de creditori la adunarea generală. SRL ”Laritei” nu a intervenit la acel moment, însă după expirarea a 15 luni de la întocmirea actului pus la baza contestaţiei, a depus contestaţia. În aceste condiţii temeinic şi legal instanţa de insolvabilitate a considerat drept justificată creanţa SRL “Casmus-Grup”, în mărime de 4 106 638, 24 lei, iar argumentele expuse în contestaţie drept neîntemeiate, care nu şi-au găsit confirmarea în actele pricinii.

În circumstanţele expuse, instanţa de recurs consideră că Curtea de Apel Chişinău a examinat pricina sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanţe de fapt, caracteristice raportului juridic şi legea materială ce guvernează raportul juridic. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015 este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Laritei” şi de a menţine încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Laritei”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, prin care a fost repinsă ca nefondată contestaţia depusă de SRL „Laritei” asupra creanţei validate a SRL “Casmus-Grup”. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat