Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2821/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
2 decembrie 2015
Părțile
Balmus Olga vs Bordea Mircea, Sterea Elena, Sterea Valeriu, Doibani Aliona, Doibani Simion, IS Cadastru, IMGFL nr. 8
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-2821/15 — Recunoaşterea nulităţii contractelor de vînzare-cumpărare, obligarea introducerii rectificărilor în registrul bunurilor imobile şi înlăturarea obstacolelor

prima instanţă: N. Costin dosarul nr. 2ra-2821/15 instanţa de apel: N. Vascan, I. Cotruță, V. Negru ÎNCHEIERE 02 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Balmuș Olga, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Balmuș Olga împotriva lui Bordea Mircea, Sterea Elena, Sterea Valeriu, Doibani Aliona, Doibani Simion, Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 8 cu privire la recunoașterea nulității contractelor de vînzare- cumpărare, obligarea introducerii corectării în ceea ce ține de înscrierile cu privire la anularea dreptului de proprietate asupra imobilului și obligarea de a nu limita accesul și folosința construcției, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de Balmuș Olga și menținută hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 22 decembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 24 mai 2010, Balmuș Olga a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Bordea Mircea cu privire înlăturarea obstacolelor în folosirea construcției.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că este proprietara apartamentului nr. 3a, situat pe str. Mitropolit Varlaam nr. 48 din mun. Chişinău, la care conform adeverinței IMGFL nr. 8 din 30 martie 2006, este atribuită construcția (hambarul) nr. 5. Menționează că pînă anul 2009, a folosit construcția nr. 5 și a păstrat în ea lucruri personale, însă începînd cu anul 2009, pîrîtul, care este proprietarul apartamentului nr. 3, situat pe str. M. Varlaam nr. 48 din mun. Chişinău, fără careva motive întemeiate îi limitează accesul la construcția respectivă, a schimbat lacătul invocînd că construcția îi aparține lui, iar dînsa nu are nici un drept asupra acesteia. Consideră că prin acțiunile sale pîrîtul îi limitează dreptul de proprietate în privința construcției cu nr. 5. În drept își întemeiază cerințele în baza art. 11, 303 și 308 Cod civil.

Solicită obligarea lui Bordea Mircea să nu-i limiteze accesul și să nu-i creeze obstacole în folosirea construcției nr. 5 din str. Mitropolit Varlaam 48, mun. Chișinău. La data de 07 februarie 2011 și ulterior la 05 aprilie 2011, Balmuș Olga a depus cerere de concretizare a cerințelor împotriva lui Bordea Mircea, intervenienți accesorii ÎS „Cadastru” și ÎMGFL nr. 8 cu privire la obligarea introducerii corectării în ceea ce ține de înscrierile cu privire la anularea dreptului de proprietate asupra imobilului și obligarea de a nu limita accesul și folosința construcției. În motivarea cererii de concretizare a cerințelor, suplimentar la motivele indicate în acțiunea inițială, a invocat că din surse materiale proprii a reconstruit apartamentele nr. 3 și nr. 3a din str. Mitropolit Varlaam 48, mun.

Chișinău, la care a mărit suprafața și a construit un etaj suplimentar, fapt se confirmă prin procesul-verbal de recepție finală din 28 martie 2007 și certificatul de urbanism din 14 martie 2006. Solicită obligarea ÎS „Cadastru” să introducă corectarea în ceea ce ține de înscrierile cu privire la anularea dreptului de proprietate a lui Bordea Mircea asupra imobilului nr. 5 (garaj) din str. Mitropolit Varlaam 48, mun. Chișinău, obligarea lui Bordea Mircea să-i nu-i limiteze accesul liber și folosința apartamentelor construite conform procesului-verbal de recepție finală nr. 368i din 28 martie 2007 și asupra construcției nr. 5 din str. Mitropolit Varlaam 48, mun. Chișinău (f.d. 25-26, 40-42).

La 31 octombrie 2011, Balmuș Olga a depus cerere de concretizare a cerințelor împotriva lui Bordea Mircea, Sterea Elena, Sterea Valeriu, Doibani Aliona, Doibani Simion, intervenienți accesorii ÎS „Cadastru” și ÎMGFL nr. 8, învocînd că la data de 15 octombrie 2011 a aflat despre faptul că la 23 iulie 2009, Bordea Mircea a vîndut Elenei Sterea garajul-box lit. 5 cu suprafața totală de 24,4 m.p., inclusiv, subsolul beci lit. III cu suprafața de 8,7 m.p. din str. Mitropolit Varlaam 48, mun. Chișinău. Menționează că conformitate cu pct. 4 al contractului de vînzare-cumpărare garaj-box aparţine cu drept de proprietate lui Bordei Mircea în baza hotărîrii judecătoreşti din 26 iunie 2003, însă hotărîrea respectivă a fost anulată prin încheierea din 11 noiembrie 2004, astfel, Bordea Mircea nu avea dreptul de a înstrăina garajul în litigiu.

Ulterior, la 13 septembrie 2011 Sterea Elena a vîndut garj-box lit.5 procurat de la Bordea Mircea, Alionei Doibani. Invocînd prevederile art. 753 Cod civil, indică reclamanta că pentru a încheia contractul de vînzare-cumpărare, vînzătorul trebuie să fie proprietarul bunului pe care-l vinde, însă Bordea Mircea la data de 11 noiembrie 2004, a încetat să fie proprietarul bunului sus menționat. Astfel, consideră că contractul de vînzare-cumpărare încheiat la 23 iulie 2009 între Bordea Mircea și Sterea Elena și contractul de vînzare-cumpărare încheiat la 13 septembrie 2011 între Sterea Elena și Bordea Aliona urmează să fie anulate în conformitate cu art. 216, 217, 219, 220 Cod civil.

Solicită recunoașterea nulității contractului de vînzare cumpărare încheiat la data de 23 iulie 2009 între Bordea Mircea și Sterea Elena, contratului de vînzare-cumpărare încheiat la data de 13 septembrie 2011 între Sterea Elena și Doibani Aliona, obligarea ÎS „Cadastru” să introducă corectarea în ceea ce ține de înscrierile cu privire la anularea dreptului de proprietate a lui Bordea Mircea asupra imobilului nr. 5 (garaj) din str. Mitropolit Varlaam 48, mun. Chișinău și obligarea lui Bordea Mircea să nu-i limiteze accesul liber și dreptul la folosință asupra construcției nr. 5 din str. Mitropolit Varlaam 48, mun. Chișinău (f.d. 59-61). Prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 22 decembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2015, a fost respins apelul declarat de Balmuș Olga și menținută hotărîrea primei instanțe. La 25 septembrie 2015, Balmuș Olga a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului casarea deciziei instanție de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală, la emiterea acesteia fiind aplicate eronat normele de drept material și procesual. Astfel, invocînd prevederile art. 381 și art. 40 alin. (1) CPC, care reglementează competența jurisdicțională generală, menționează că domiciliul pîrîților se află în sectorul Centru mun.

Chișinău, însă pricina a fost examinată de către Judecătoria Grigoriopol, respectiv, cu încălcarea competenței jurisdicționale, iar instanța de apel examinînd litigiul a menținut hotărîrea primei instanțe, ignorînd prevederile art. 388 CPC, care indică expres că hotărîrea primei instanțe urmează a fi casată dacă a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale independent de argumentele cererii de apel.

Sub acest aspect menționează că instanța de apel cu referire la prevederile art. 8 al.(1) din Legea cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești nr. 835 din 29 ai 1996, eronat a concluzionat că Judecătoria Grigoriopol activează pe teritoriul Judecătoriei sectorului Centru și este în drept să judece cauzele din circumscripția judecătorie pe teritoriul căreia se află, întrucît în temeiul normei menționate persoanele cointeresate au dreptul la depunerea cererii în instanţă în a cărei rază teritorială î-şi are viza domiciliul pîrîtul, sau bunul litigios și nu invers, or, judecătoria Grigoriopol nu este în drept să examineze cauzele în privința bunului aflat în mun. Chișinău sect.

Centru. Totodată, menționează că sunt eronate concluziile instanțelor judecătorești cu referire la faptul că dînsa a invocat că deține cu titlu de proprietate construcția nr. 5 din str. Mitropolit Varlaam 48, mun. Chișinău însă nu a prezentat nici o probă în acest sens. Aceasta deoarece, în cadrul examinării cauzei nu a invocat că este proprietara construcției în litigiu, or, construcția în litigiu i-a fost acordată ca spațiu suplimentar la apartamentul nr. 3a ce-i aparține cu drept de proprietate, iar dreptul de posesie și gestiune asupra acestei încăperi se confirmă prin certificatul ÎMGFL nr.8 din 30 martie 2006. Prin urmare, în conformitate cu Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1323 din 10 martie 1993, consideră că deține dreptul de preemțiune la privatizarea construcției în litigiu.

In afară de aceasta, este de părerea că instanțele judecătorești la examinarea cauzei eronat au aplicat prevederile art. 496, 497, 503-505, 753, 217, 220 Cod civil, legalizînd înscrierea primară în registrul bunurilor imobile (care a avut loc în baza unei hotărîri casate în momentul înscrierii) şi tranzacţiile, care au avut loc ulterior, inclusiv şi în timpul judecării cauzei. Menționează că pînă la pronunţarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 26 iunie 2003, prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Bordea Mircea asupra construcţiei în litigiu, construcția nr. 5 str. M. Varlaam 48, mun. Chișinău se afla la balanța IMFL nr. 8 și era în proprietate municipală, fapt confirmat prin certificatul 23 aprilie 2003 şi extrasul OCT Chişinău, iar după casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău din 26 iunie 2003, ÎMGFL 8 a acordat în gestiune şi folosinţă construcţia în cauza către apartamentul nr. 3a din str. M. Varlaam 48 din mun. Chișinău ce-i aparţine cu drept de proprietate. Astfel, înscrierea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate după Bordea Mircea a avui loc la data de 14 iulie 2005, în temeiul unei hotărîrii din 26 iunie 2001, care nici nu a fost prezentată instanţei de judecată și care la acel moment era deja casată. Respectiv, invocă că la examinarea cauzei instanțele judecătorești nu au aplicat normele de drept material şi procedural care urmau să fie aplicate, au aplicat eronat cu interpretare greşită prevederile art. 123 alin. (2), 254 alin. (3) CPC, lăsînd fără apreciere faptul că în urma pronunţării încheierii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău din 11 noiembrie 2004, care este definitivă şi irevocabila, Bordea Mircea a fost lipsit de dreptul de proprietate şi respectiv, nu avea dreptul la înregistrarea proprietății. Or, Bordea Mircea, nu dispunea de careva drepturi de dispoziție asupra acestui bun și nu era în drept să-l înstrăineze, iar contractele de vînzare-cumpărare semnate de Bordea Mircea sunt lovite de nulitate absolută, cu atît mai mult că deși, cunoșteau despre existența litigiului în cauză, pîrîții au admis efectuarea tranzacțiilor de vînzarea- cumpărare, or acest fapt demonstrează intențiile cu rea-credință ale pîrîților la încheierea contractelor. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Balmuș Olga este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Balmuș Olga nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Balmuș Olga asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Balmuș Olga ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Balmuș Olga se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.