2ra-2408/15 — Stabilirea hotarului, obligarea de a nu crea obstacole în construcția gardului

prima instanţă – Iu. Cotruţă dosarul nr. 2ra-2408/15 instanţa de apel – D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican DECIZIE 02 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Iuliana Oprea, Ion Druță, Galina Stratulat examinând recursul declarat de către avocatul Bulbuc Boris, în interesele lui Marin Dumitru şi Marin Liuba, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bruma Gheorghe împotriva lui Marin Ruslan, Marin Dumitru, Marin Liuba cu privire la stabilirea hotarului, obligarea de a nu crea obstacole în construcţia gardului, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 28 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Marin Ruslan, Marin Dumitru, Marin Liuba, admis apelul declarat de către Bruma Gheorghe, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 20 decembrie 2012 în partea respingerii cererii privind încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată constată: La 03 august 2010 Bruma Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marin Ruslan, Marin Dumitru şi Marin Liuba cu privire la stabilirea hotarului, obligarea de a nu crea obstacole în construcţia gardului, repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la începutul sec. XX ascendenţii familiei lui foloseau terenul din str. A. Cristea 18 mun. Chişinău. Conform certificatului de moştenitor testamentar nr. 4-952 şi nr. 3-3160 din 04 martie 1994 şi din 14 decembrie 1994 reclamantul a obţinut dreptul de proprietate asupra construcţiilor din str. A. Cristea 18 mun. Chişinău, or din acelaşi moment a obţinut şi dreptul de folosire nelimitată asupra terenului cu suprafaţa de 528 mp. Potrivit certificatelor de moştenitor testamentar, gardul despărţitor nr. II a fost inclus în componenţa masei succesorale. Din cauza reliefului specific (casele fiind amplasate pe o pantă), gospodăria reclamantului este amplasată la un nivel mai sus de casa pîrîţilor din str. A. Cristea 20 mun.

Chişinău, iar gardul despărţitor nr. II din litigiu are menirea de a menţine malul de pămînt pe care este construit imobilul nr. 13. Susţine că în anul 2009 din mijloace proprii a întreprins lucrări de reparaţie a gardului respectiv cu ştirea şi acordul vecinilor, care însă în luna iunie 2010 i-au declarat că nu mai sunt de acord cu modul de amplasare a gardului şi i-au spus că-l vor demola. În realizarea celor spuse, pîrîţii au dărîmat şi curăţat stratul din beton de lîngă fundamentul gardului, au efectuat mai multe săpături lîngă fundament, au tăiat barele metalice de susţinere a gardului. Ca rezultat, în urma acţiunilor ilegale ale pîrîţilor, la 29 iulie 2010 s-a surpat gardul spre partea vecinului, acesta avînd tendinţa de a se prăbuşi în orice moment, iar pe pereţii casei au apărut fisuri.

Din cauza fricii de a nu se trezi sub dărîmituri, reclamantului şi familiei lui îi sunt provocate suferinţe psihice şi stare de stres. Prin prisma art. 1398 al. (1) şi art. 1414 al. (1) şi al. (2) Cod civil, cere reclamantul încasarea de la pîrîţi în mod solidar a prejudiciului material pentru surparea gardului, deteriorarea stratului de beton din ogradă şi deteriorarea casei de locuit lit. 13 stabilit conform raportului de expertiză; încasarea prejudiciului moral de 15000 lei; obligarea pîrîţilor de a înceta orice acţiuni de natura să prejudicieze stabilitatea casei de locuit din str. A. Cristea 18 mun. Chişinău, precum şi a gardului despărţitor; obligarea pîrîţilor de a nu împiedica desfăşurarea lucrărilor de reconstrucţie a gardului şi de consolidare a lotului de pămînt pe care este amplasat imobilul nr. 13 (casa de locuit din str. A. Cristea 18 mun.

Chişinău); încasarea cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării pricinii reclamantul şi-a concretizat cerinţele acţiunii şi a solicitat stabilirea hotarelor dintre terenurile aferente imobilelor din str. A. Cristea 18 şi 20 din mun. Chişinău conform schemei nr. 1 din raportul de expertiză nr. 356 din 30 mai 2011; obligarea pîrîţilor de a nu crea obstacole în construcţia gardului dintre terenurile aferente din litigiu conform liniei de hotar stabilite; obligarea pîrîţilor de a demola construcţia provizorie indicată în raportul de expertiză nr. 356 din 30 mai 2011 pentru a nu crea obstacole în construcţia gardului dintre terenurile aferente imobilelor din str. A. Cristea 18 şi 20 din mun.

Chişinău conform schemei nr. 1 din raportul de expertiză nr. 356 din 30 mai 2011; încasarea de la pîrîţi în mod solidar a prejudiciului material de 55189,70 lei care constituie valoarea gardului necesar de construit, anterior deteriorat de pîrîţi; încasarea prejudiciului moral de 15000 lei, a cheltuielilor de asistenţă juridică de 7800 lei şi pentru efectuarea expertizelor – 5750 lei şi pentru taxa de stat achitată – 550 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 20 decembrie 2012, a fost admisă acţiunea parţial, fiind stabilit hotarul între terenurile aferente imobilelor amplasate în str. A. Cristea 18 şi str. A. Cristea 20 din mun.

Chişinău conform schemei nr. 1 la raportul de expertiză nr. 356 din 30 mai 2011; a fost încasat în mod solidar de la Marin Ruslan, Marin Dumitru şi Marin Liuba în beneficiul lui Bruma Gheorghe cheltuielile de judecată proporţional pretenţiilor admise şi anume 5000 lei pentru asistenţă juridică şi 2000 lei pentru expertiză; iar în caz de dobîndire de către Bruma Gheorghe a autorizaţiei de construire a gardului, a fost obligat Marin Ruslan, Marin Dumitru şi Marin Liuba de a nu-i crea lui Bruma Gheorghe obstacole la construcţia gardului; în rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 28 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de Marin Ruslan, Marin Dumitru, Marin Liuba, admis apelul declarat de către Bruma Gheorghe, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 20 decembrie 2012 în partea respingerii cererii privind încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată de admitere a pretenţiilor, cu încasarea de la Marin Ruslan, Marin Dumitru şi Marin Liuba în beneficiul lui Bruma Gheorghe a prejudiciului material de 61660 lei, a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei de 10814 lei şi de asistenţă juridică de 3000 lei, iar în total suma de 74474 lei, în rest hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 20 decembrie 2012 a fost menţinută. La 30 iulie 2015 avocatul Bulbuc Boris, în interesele lui Marin Dumitru şi Marin Liuba, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei nu s- a expus asupra tuturor motivelor cererii de apel, nu a aplicat legea care trebuia aplicată. Astfel, pe parcursul examinării pricinii au fost efectuate mai multe expertize, concluziile cărora în principiu se contrazic.

Or, instanţa de apel a determinat valoarea prejudiciului material reieşind din raportul de expertiză nr. 356 din 30 mai 2014, în care se indică că valoarea de deviz rezultă din lucrările de construcţie, inclusiv a materialelor de construcţie, care sunt necesare de executat la gardul cu perete de sprijin dintre imobilele din str. A. Cristea 18 şi 20 din mun. Chişinău. Deci, lucrările specificate nu au fost efectuate de către intimat, iar suma neutilizată o califică drept prejudiciu material. În cazul dat, concluzia instanţei contravine regulii potrivit căreia răspunderea delictuală survine în caz de existenţă cumulativă a următoarelor elemente: a prejudiciului, faptei ilicite, raportului cauzal dintre faptă şi prejudiciul cauzat, şi vinovăţiei, iar în caz de lipsă a vreunei condiţii enumerate, se exclude răspunderea delictuală.

Cu titlu de consecinţă, în acţiunile recurenţilor lipsesc condiţiile enumerate de atragere la răspundere delictuală. Instanţa nu a luat în consideraţie concluziile raportului de expertiză nr. 023/II din 08 septembrie 2014, prin care s-a constatat că este imposibilă stabilirea cauzei exacte şi din culpa cui a fost prăbuşit peretele gardului. Ba mai mult, construcţia litigioasă este una istorică, peretele de sprijin fiind construit iniţial de familia Marin pentru a opri procesul de alunecare a terenului, după care familia Bruma a continuat construcţia gardului fără a se asigura referitor la calitatea acestuia şi în lipsa autorizării lucrărilor date, circumstanţe ce au dus la surparea şi deteriorarea ulterioară a construcţiei.

Instanţele nu au luat în consideraţie nici faptul că „cheltuielile necesare pentru reconstrucţia gardului prăbuşit” nu se asimilează cu noţiunea de „prejudiciu”. Delimitarea hotarelor între terenurile aferente din str. A. Cristea 18 şi 20 din mun. Chişinău nu ţine de competenţa instanţei de judecată, ci a autorităţii publice locale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Colegiul reține că, deși copia deciziei instanţei de apel din 28 aprilie 2015 a fost expediată în adresa recurentului la 04 mai 2015 (f.d. 149, vol. II), la materialele pricinii lipsește dovada de recepționare a acesteia, din care cauză instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen, la 30 iulie 2015. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. După cum s-a stabilit, conform certificatului de moştenitor testamentar nr. 4- 952 şi nr. 3-3160 din 04 martie 1994 şi din 14 decembrie 1994, Bruma Gheorghe a obţinut dreptul de proprietate asupra construcţiilor din str. A. Cristea 18 mun.

Chişinău, iar din acelaşi moment a obţinut şi dreptul de folosire nelimitată asupra terenului cu suprafaţa de 528 mp. Potrivit certificatelor de moştenitor testamentar, gardul despărţitor nr. II din lemn a fost inclus în componenţa masei succesorale (f.d. 16 verso, vol. I). Din conținutul acțiunii rezultă că intimatul-reclamant în anul 2009 a întreprins lucrări de reparaţie la gardului respectiv, înlocuind-ul cu un alt gard, însă din cauza impedimentelor create de familia Marin, care locuiesc în imobilul învecinat din str. A. Cristea 20 mun. Chişinău, acesta a fost nevoit de a se adresa în instanța de judecată cu prezenta acțiune. Conform încheierii judecătorești din 09 martie 2011, Centrul de Expertize Independente ”Cexin” a întocmit raportul de expertiză nr. 356 din 30 mai 2011 prin care a constatat că, gardul amplasat între construcțiile din str. A. Cristea 18 și str. A. Cristea 20 mun.

Chişinău prezintă o construcție capitală din două elemente constructive – perete de sprijin din beton monolit și din blocuri de tip ”fortan”. În punctul unirii la peretele de sprijin a acestor două părți în beton s-a format o fisură verticală cu deschidere de pînă la 8 cm, iar la peretele de sprijin din beton din aproprierea șopronului casei de locuit nr. 20 este îndepărtat parțial solul din care cauză s-au format goluri. La fel, din partea șopronului casei de locuit nr. 20 în pardoseala de pămînt s-a depistat un șanț cu o lățime și adîncime de 30-40 cm, iar pe porțiunea dată solul a fost înlăturat parțial. În concluzie, expertul a stabilit că starea tehnică a elementelor constructive a gardului cu peretele de sprijin dintre imobilele din str. A. Cristea 18 și str. A. Cristea 20 mun.

Chişinău este una nefavorabilă, construcția nu corespunde cerințelor normative și nu poate fi exploatată în continuare, mai ales în cazul în care acesta pe parcursul anilor s-a strămutat treptat în direcția imobilului din str. A. Cristea 18 mun. Chișinău. În circumstanțele date, este necesar ca gardul să fie strămutat și prelungit pe o linie dreaptă în limitele schemei nr. 1 (f.d.112-123, vol. I). Ca rezultat al constatărilor date, Colegiul reține ca întemeiate și legale concluziile instanțelor privind admiterea capătului de cerere cu privire la stabilirea hotarului între terenurile aferente imobilelor din str. A. Cristea 18 și str. A. Cristea 20 mun.

Chişinău conform schemei nr. 1 la raportul de expertiză nr. 356 din 30 mai 2011. Conform aceluiași raport din 30 mai 2011, expertul a indicat că pentru evitarea surpării casei și reieșind din relieful amplasării imobilelor, este necesar de construit în regim de urgență un perete de sprijin din beton armat monolit și la o adîncime de cel puțin 0,8 m, iar în partea supraterană urmează a fi restabilit gardul din fortan avariat. Or, în vederea executării unor astfel de lucrări, este necesar de obținut un proiect detaliat de execuție, prin prisma art. 13 a Legii privind calitatea în construcții. Și prin raportul de expertiză a Centrului Național de Expertize Judiciare nr. 1715 din 06 august 2012 s-a stabilit că executarea lucrărilor de reparație a gardului de piatră este posibilă doar în baza unui proiect nou.

În urma circumstanțelor descrise mai sus și din cauza că recurenții - pîrîți într- adevăr creau impedimente lui Bruma Gheorghe, prima instanță corect a admis și capătul de cerere cu privire la obligarea lui Marin Ruslan, Marin Dumitru şi Marin Liuba de a nu-i crea obstacole lui Bruma Gheorghe la construcţia gardului doar în urma dobîndirii de către ultimul a autorizației de construire a gardului. Colegiul însă reține ca fiind eronate concluziile instanței de apel privind încasarea de la recurenții-pîrîți a prejudiciului material în sumă de 61660 lei, pe motiv că demolarea peretelui de sprijin și a gardului se datorează cu certitudine cărorva acțiuni ale familiei Marin.

Or, instanța de apel nu și-a argumentat soluția adoptată, din contra a invocat că sarcina probei în cazul dat se incubă pîrîtului, iar în final a determinat mărimea prejudiciului reieşind din raportul de expertiză nr. 356 din 30 mai 2011, în care se indică că valoarea de deviz rezultă din lucrările de construcţie, inclusiv a materialelor de construcţie, care sunt necesare de executat la gardul cu perete de sprijin dintre imobilele din str. A. Cristea 18 şi 20 din mun. Chişinău. Deci, rezultă cu certitudine că lucrările specificate nu au fost efectuate de către intimat, iar suma neutilizată de el o califică drept prejudiciu material.

În cazul dat, concluzia instanţei contravine regulii potrivit căreia răspunderea delictuală survine în caz de existenţă cumulativă a următoarelor elemente: a prejudiciului, faptei ilicite, raportului cauzal dintre faptă şi prejudiciul cauzat, şi vinovăţiei, iar în caz de lipsă a vreunei condiţii enumerate, se exclude răspunderea delictuală. Astfel, deși în cadrul procesului civil au fost efectuate mai multe expertize, experții au constatat în unanimitate că cauza deteriorării gardului și a peretelui de sprijin s-a datorat efectuării lucrărilor de construcție în lipsa autorizației de construire, or o astfel de autorizație a fost eliberată lui Bruma Gheorghe abia la 07 mai 2013 (f.d. 94, vol. II), deci după intentarea acțiunii și după pronunțarea hotărîrii judecătorești de prima instanță.

Nu a fost constatat nici caracterul ilicit al acțiunilor recurenților în deteriorarea gardului și a peretelui de sprijin, în cazul în care prerogativa dată revine organelor de drept și nu se prezumă doar în baza unor concluzii ale expertului. Ba mai mult, nu poate exista răspundere delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu, care constituie consecinţele negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial (moral) ale faptei ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective. Prin prisma al. 2 art. 14 Cod civil, prejudiciul patrimonial poate apărea sub forma prejudiciului efectiv şi a venitului ratat. Or, în conţinutul prejudiciului efectiv sunt incluse - cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept le-a suportat real la momentul intentării acţiunii sau care urmează să fie suportate la restabilirea dreptului încălcat, adică cheltuielile suplimentare, precum și pagubele rezultate din pieirea sau deteriorarea bunurilor.

Astfel, din norma enunțată rezultă că nu cade sub incidența prejudiciului efectiv și cheltuielile ce urmează a fi suportate de Bruma Gheorghe în vederea realizării lucrărilor de restabilire a peretelui de sprijin amplasat pe hotarul între terenurile din str. A. Cristea 18 şi 20 din mun. Chişinău. Ba mai mult, beneficiarul autorizației de construire nr. 166 din 07 mai 2013 este nemijlocit Bruma Gheorghe, nu și recurenții-pîrîți. Cu titlu de consecinţă, în acţiunile recurenţilor lipsesc condiţiile enumerate de atragere la răspundere delictuală. În conexiunea celor relatate se atestă temeinicia recursului declarat şi ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către avocatul Bulbuc Boris, în interesele lui Marin Dumitru şi Marin Liuba. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 20 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bruma Gheorghe împotriva lui Marin Ruslan, Marin Dumitru, Marin Liuba cu privire la stabilirea hotarului, obligarea de a nu crea obstacole în construcţia gardului, repararea prejudiciului material şi moral.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea Ion Druță Galina Stratulat