2ra-2886/15 — Înlăturarea obstacolelor

prima instanţă: Gh.Pavliuc (Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău) dosarul nr. 2ra-2886/15 instanţa de apel: D.Manole, S.Arnăut, E.Fistican (Curtea de Apel Chişinău) ÎNCHEIERE 02 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iurie Bejenaru Judecătorii: Maria Ghervas, Dumitru Mardari, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Izman Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Izman Mihail către Popa Valentin, intervenienţi accesorii: întovărăşirea Pomicolă „Condriţa”, SRL „Chişinău – Gaz”, membrii întovărăşirii Pomicole „Condriţa” care au finanţat construcţia gazoductului şi apeductului pe teritoriul întovărăşirii pomicole, şi anume: Ecaterina Todorova, Evghenii Gusiev, Ivan Popov, Tatiana Popova, Nelea Ivanenco, Gheorghe Sanduţa, Ivan Probeigollova, Tatiana Pleşco, Olga Izman, Gheorghe Ciumac, Vitalie Beşleaga, Dumitru Beşleaga, Janna Izman, Ivan Botnarenco, Valentin Bordeianu, Boris Munteanu, Valentina Nicu, Galina Mladina, Valentin Lopatenco, Ninel Sîrbu, Zaharia Olarescu, Anna Izman, Victoria Liubciac, Zinaida Terzi, Roman Şahramanov, Andrei Grigor, Grigor Natalia, Mihail Arusoi, Svetlana Arusoi, Elena Huştiuc, Ion Şincari, Petru Şachin, Sofia Doruc, Ion Ababii, Alexandr Coseacov, Aurica Jicul, Vladimir Guştiuc, Valentina Guştiuc, Alexandr Pocatilov, Iacob Brijatîi, Fiodor Kiperchan, Serghei Moroşanu, Ana Nazarov, Evghenii Gusev, Elizaveta Şakina, Alexandr Pokatilov, Polina Ababii, Nina Coseacova,

Marina Brijataia privind înlăturarea obstacolelor şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Izman Mihail, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 14 noiembrie 2014, c o n s t a t ă: La 07 februarie 2012 Izman Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valentin Popa solicitând obligarea pîrîtului Valentin Popa să se abţină de la îngrădirea drepturilor membrilor asociaţiei de a utiliza gazoductul, apeductul şi energia electrică şi, corespunzător, să restabilească uşa de metal şi lacătul de la căsuţa de pază în care este montat utilajul fîntînei arteziene, cu întocmirea procesului-verbal de predare primire a elementelor de automatizare a fîntînei, cât şi repararea prejudiciului material şi moral cauzat şi, compensarea cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în perioada 2002-2011 a activat în calitate de preşedinte al Întovărăşirii pomicole „Condriţa” din s. Condriţa, mun. Chişinău. În 2006 în cadrul adunării generale a membrilor întovărăşirii a propus construcţia unei reţele de gaze naturale pentru aprovizionarea vilelor de pe teritoriu, din cei 87 de proprietari participând la construcţia gazoductului cu surse financiare proprii, 41 de persoane. Menţionează că în calitate de persoană fizică desemnată de membrii care au participat financiar la construcţia gazoductului, a semnat procesul-verbal de recepţie a lucrărilor efectuate, precum şi a încheiat contractul de deservire tehnică a gazoductului cu SRL „Chişinău-Gaz”, actualmente 23 de proprietari efectuând conectarea vilelor la reţeaua de gaze naturale şi 18 având branşamente pentru conectare pe teritoriul loturilor privatizate.

Susţine reclamantul că în 2007 după aceeaşi modalitate membrii ÎP „Condriţa” au decis asupra edificării reţelei de apă potabilă, dânsul angajându-şi răspunderea de organizarea construcţiei apeductului, la care cu mijloace financiare proprii au participat 43 de persoane, la 01 iulie 2009 proprietarii-investitori fiind conectaţi la fântâna arteziană construită. Astfel, Izman Mihail a colectat de la membrii interesaţi banii necesari construcţiei gazoductului şi apeductului pe teritoriul întovărăşirii în calitate de persoană particulară, actele juridice încheiate în acest sens cu furnizorii de servicii nefiind întocmite din numele ÎP „Condriţa”, dar din numele dânsului ca reprezentant al membrilor interesaţi în investire şi amenajare.

Indică reclamantul că la adunarea generală a membrilor întovărăşirii din 24 februarie 2011, în funcţia de preşedinte a fost ales Popa Valentin, care ulterior desemnării a decis că gazoductul şi apeductul construite din sursele financiare ale unor membri, constituie proprietatea ÎP „Condriţa”, fiind disponibile în egală măsură pentru toţi membri acesteia. Deşi reclamantul a efectuat mai multe tentative să convingă noul preşedinte că gazoductul şi apeductul nu aparţin cu drept de proprietate întovărăşirii pomicole deoarece au fost construite din sursele alocate de mai multe persoane fizice, nu a avut succes.

Invocă că pârâtul Popa Valentin, neavând nici un drept, a săvârşit mai multe acţiuni abuzive şi ilegale: a încercat să distrugă căsuţa de pază în care era montat utilajul fântânei arteziene şi a deconectat-o de la reţeaua de curent electric, ulterior înlocuind forţat şi uşa căsuţei; a organizat o campanie de ponegrire a lui Izman Mihail, pretinzând că acesta ar fi sustras 500 000 din banii colectaţi, depunând şi o plângere în 2 Procuratura sect. Buiucani în acest sens; a organizat dispariţia pachetului de acte referitoare la apeduct. Consideră acţiunile actualului preşedinte al ÎP „Condriţa”, Popa Valentin, ilegale, îndreptate spre îngrădirea drepturilor legitime de folosinţă şi administrare a membrilor care au contribuit financiar la construcţia gazoductului şi apeductului, precum şi îndreptate să lezeze onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a fostului preşedinte.

Dat fiind faptul că soluţionarea situaţiei iscate pe cale extrajudiciară este imposibilă, solicită reclamantul Izman Mihail obligarea pârâtului Popa Valentin să se abţină de la îngrădirea dreptului membrilor asociaţiei de a utiliza gazoductul, apeductul şi energia electrică şi să restabilească uşa de metal şi lăcatul de la căsuţa de pază în care este montat utilajul fântânei arteziene, cu întocmirea procesului-verbal de predare- primire a elementelor de automatizare a fântânei; repararea prejudiciului material şi moral cauzat şi compensarea cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză.

Pe parcursul examinării pricinii, reclamantul şi-a concretizat pretenţiile, solicitând obligarea lui Popa Valentin să înlăture obstacolele în exploatarea gazoductului, apeductului şi energiei electrice, să restabilească uşa de metal şi lăcatul de la căsuţa de pază în care este montat utilajul fântânei arteziene, cu întocmirea procesului-verbal de predare-primire a elementelor de automatizare a fântânei, precum şi a cerut încasarea de la pârât în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 1 200 lei, prejudiciului moral în sumă de 233 735 lei şi compensarea tuturor cheltuielilor de judecată. Litigiul în cauză a fost obiect de examinare în mai multe instanţe judecătoreşti. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 14 noiembrie 2014 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluţia adoptată de instanţa de fond, la data de 18.11.2014 Izman Mihail a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 14 noiembrie 2014, solicitînd rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărâri legale şi întemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de către Izman Mihail, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 14 noiembrie 2014. La adoptarea soluţiei instanţa de apel a invocat că, anume banii care au fost acumulaţi la întovărăşirea Pomicolă „Condriţa”, au fost folosiţi la construirea gazoductului şi apeductului, deoarece decizia în acest sens a fost luată la adunările generale ale întovărăşirii Pomicole „Condriţa”.

Astfel, consideră instanţa de apel că, corect au fost respinse de prima instanţă argumentele că apeductul şi gazoductul a fost construit din banii numai a unor membri, mijloace financiare care nu aparţin Î.P. „Condriţa”, or, potrivit pct. 19 din Statut, mijloace întovărăşirii pomicole se formează din taxele de înscriere, cele de membru şi 3 cu destinaţie specială ale membrilor întovărăşirii şi din alte încasări, obţinute în urma activităţii economice ca persoană juridică, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Prin urmare, taxele de înscriere se utilizează în procesul soluţionării problemelor de ordin organizatoric ale întovărăşirii, taxele de membru şi cele cu destinaţie specială - în conformitate cu devizele de venituri şi cheltuieli ale întovărăşirii.

Cheltuielile mijloacelor se efectuează în baza documentelor semnate de preşedintele conducerii şi de contabil, în conformitate cu devizul de venituri şi cheltuieli, aprobat de adunarea generală a membrilor întovărăşirii. Totodată, potrivit prevederilor pct. 26 din Statutul întovărăşirii Pomicole „Condriţa”, întovărăşirea pomicolă se subordonează organului de autoadministrare locală, pe teritoriul căruia se află şi îşi desfăşoară activitatea sub conducerea direcţiei întovărăşirii. Organul de autoadministrare locală, pe teritoriul căruia se află întovărăşirea, exercită controlul şi poartă răspundere pentru folosirea raţională a pământului, a apei, a energiei electrice şi protecţia mediului înconjurător.

Conform pct. 27 din Statut, întovărăşirea pomicolă ca persoană juridică poate crea şi intra în alte organizaţii şi formaţiuni obşteşti, iar pct. 29 prevede că, organul suprem de conducere al întovărăşirii pomicole este adunarea generală. Direcţia întovărăşirii este un organ exclusiv. Administrarea curentă a întovărăşirii este exercitată de către preşedintele ei. Dispoziţia pct. 30 din Statut indică că, adunarea generală adoptă Statutul întovărăşirii, introduce în el modificări şi completări, alege direcţia, preşedintele şi comisia de revizie a întovărăşirii, stabileşte mărimea taxei de înscriere, a cotizaţiei de membru, cu destinaţie specială şi termenele achitării lor, aprobă devizul de venituri şi cheltuieli, studiază şi aprobă dările de seamă anuale şi actele comisiei de revizie (...).

Astfel, luînd în consideraţie că, Statutul întovărăşirii Pomicole „Condriţa” a fost înregistrat de Comitetul raional Frunză, or. Chişinău la 23 decembrie 1988, o altă Asociaţie a proprietarilor asociaţi la construcţia şi exploatarea reţelelor de gaze naturale, nu s-a constituit în modul prevăzut de Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr. 837 din 17 mai 1996 şi, ca urmare, o astfel de asociaţie în care Mihail Izman ar deţine funcţia de administrator în aparenţă nu există atâta timp cât această asociaţie şi conducătorul ei nu sunt înregistraţi în condiţiile legii în vigoare, din care considerente asociaţia la care pretinde Mihail Izman şi protejarea drepturilor şi intereselor acesteia, nu pot fi determinate, atât timp cât nu a fost constituită potrivit legii.

Instanţa de apel a concluzionat că atât cerinţele de bază cât şi cerinţele de apărarea onoarei şi demnităţii şi reputaţiei profesionale, şi de încasarea prejudiciului moral, corect au fost respinse de către prima instanţă. La 16 octombrie 2015 Izman Mihail a depus recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri admitere integrală a acţiunii. 4 În motivarea recursului se invocă că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Menţionează recurentul că, Asociaţiei proprietarilor asociaţi la construcţia şi exploatarea reţelelor de gaze naturale nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr.837 din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti, fiind o asociaţie neformală de persoane particulare.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Izman Mihail, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Izman Mihail, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în 5 speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Izman Mihail ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Izman Mihail se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 6