2ra-2841/15 — Recunoaşterea parţial nulă a înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, recunoaşterea dreptului de proprietate comună pe cote-părţi, partajul proprietăţii comune pe cote-părţi

prima instanţă: E. Bejenaru dosarul nr. 2ra-2841/15 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 02 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Valentina Clevadî, Liliana Catan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi Victoria Naida reprezentaţi de către avocatul Igor Ţurcanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Slipenschi, Galinei Naida, a lui Anatolie Naida şi a ultimilor în interesele fiicei minore Victoria Naida împotriva lui Anatolie Slipenschi, intervenienţi accesorii notarul privat Vladislav Macarenco şi Oficiul cadastral teritorial Ocniţa, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la recunoaşterea parţial nulă a înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, recunoaşterea dreptului de proprietate comună pe cote-părţi, partajul proprietății comune pe cote- părţi, recunoaşterea parţial nulă a certificatului de moştenitor legal şi partajarea în natură a averii succesorale în părţi egale, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 iulie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi ultimii în interesele fiicei minore Victoria Naida şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ocniţa din 29 octombrie 2012, c o n s t a t ă: La 07 septembrie 2010,

Lidia Slipenschi, Anatolie Naida şi Galina Naida au depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Slipenschi cu privire la recunoaşterea parţial nulă a înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, recunoaşterea dreptului de proprietate comună pe cote-părţi, partajul proprietății comune pe cote-părţi, recunoaşterea parţial nulă a certificatului de moştenitor legal şi partajarea în natură a averii succesorale în părţi egale. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că din anul 1987, Lidia Slipenschi şi Ion Slipenschi au locuit împreună în relaţii de concubinaj în gospodăria colhoznică situată în s. Bârnova, r-nul Ocniţa, iar la 26 noiembrie 2004, şi-au oficializat relațiile, fapt confirmat prin extrasul de pe actul de căsătorie seria EC-I0166304, nr. 23 din 22 aprilie 2010, eliberat de către Oficiul stare civilă Ocniţa.

Menţionează că Lidia Slipenschi din prima căsătorie are un fiu, Anatolie Naida, care, la fel, a locuit în respectiva gospodărie colhoznică. Susţin că Ion Slipenschi a lucrat în colhozul „Frunză” din s. Bârnova, r-nul Ocniţa în perioada anului 1954 - 15 decembrie 1999, Lidia Slipenschi a lucrat în colhozul respectiv în perioada anilor 1962 - 1996, iar Anatolie Naida – în perioada 16 iunie 1990 - 15 decembrie 1999. Afirmă că în perioada anilor 1990 – 1994, ei au construit împreună casa de locuit din s. Bârnova, r-nul Ocniţa, în valoare de 20929,61 lei; anexă locativă - în valoare de 9568,38 lei; beci – în valoare de 3544,27 lei, fântână - 1333,44 lei, bunuri imobile care au aparţinut la toţi trei în mărimi egale în sumă a câte 11791,90 lei fiecăruia.

Invocă că la 22 octombrie 1995, Anatolie Naida s-a căsătorit cu Galina Naida, ultima trecând cu traiul în gospodăria menţionată şi împreună au mai construit următoarele anexe: verandă deschisă în valoare de 5743,82 lei; şură în valoarea de 2227,46 lei; şură în valoare de 6059,98 lei; şură în valoare de 242,30 lei; garaj în valoare de 2630,50 lei; şură în valoare de 4980,10 lei; şură în valoare de 5575,65 lei; gard - 6107,66 lei şi poartă - 1860,43 lei, iar în total în sumă de 35427,90 lei, care, de asemenea, aparţin la toţi în cote-părţi egale. Menţionează că la 05 august 2004, Primăria s. Bârnova, r-nul Ocniţa a eliberat pe numele lui Ion Slipenschi titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren număr cadastral 62133040.025, evaluat în sumă de 7172,27 lei, terenul nominalizat, la fel, fiind proprietate comună pe cote-părţi a dânșilor şi a lui Ion Slipenschi, ceea ce revine fiecăruia a cîte 1793,18 lei.

Susţin că la 23 august 2004, Ion Slipenschi a înregistrat la OCT Ocniţa pe numele său dreptul de proprietate asupra terenului aferent cu suprafaţa de 0,5833 ha şi asupra casei de locuit cu construcţiile auxiliare în sumă totală de 77976,36 lei, lipsindu-i în aşa mod pe dînşii de dreptul de proprietate asupra acestora.

Afirmă că la 31 august 2009, Ion Slipenschi a decedat, iar la 17 martie 2010, lui Anatolie Slipenschi, fiul defunctului din prima căsătorie, i-a fost eliberat certificatul de moştenitor legal autentificat sub nr. 1896 de către notarul privat Vladislav Macarenco, prin care acesta a primit în succesiune 1/2 cotă-parte din terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,5833 ha, număr cadastral 6213304.025; casa de locuit cu suprafaţa de 195 m.p., număr cadastral 6213304.025.01; construcţia accesorie cu suprafaţa de 16 m.p., număr cadastral 6213304.025.02; construcţia accesorie cu suprafaţa de 46,4 m.p., număr cadastral 6213304.025.03; construcţia accesorie cu suprafaţa de 3,0 m.p., număr cadastral 6213304.025.04; garajul cu suprafaţa de 22,3 m.p., număr cadastral 6213304.025.05; construcţia accesorie cu suprafaţa de 46,4 m.p., număr cadastral 6213304.025.06 şi construcţia accesorie cu suprafaţa de 35 m.p., număr cadastral 6213304.025.07.

Consideră că Anatolie Slipenschi, fiul decedatului Ion Slipenschi, are dreptul la succesiune asupra bunurilor imobile enunţate doar în sumă de 11220 lei.

Prin urmare, solicită recunoaşterea parţial nulă a înregistrării dreptului de proprietate la OCT Ocniţa pe numele lui Ion Slipenschi la 23 august 2004 asupra terenului şi construcţiilor în sumă de 77976,36 lei; recunoaşterea dreptului de proprietate asupra gospodăriei colhoznice din anii 1990 - 1994 după Ion Slipenschi în sumă de 11791,90 lei, Lidia Slipenschi – în sumă de 11791,90 lei şi Anatolie Naida – 11791,90 lei; recunoaşterea dreptului de proprietate privată comună pe cote-părţi în gospodăria nominalizată din anul 1995 - 2009 după Ion Slipenschi - 10650 lei (8857 lei din construcţii + 1793 lei din terenul aferent), după Lidia Slipenschi - 10650 lei (8857 lei din construcţii + 1793 lei din terenul aferent), Anatolie Naida - 10650 lei (8857 lei din construcţii +1793 lei din terenul aferent) şi Galina Naida - 10650 lei (8857 lei din construcţii +1793 lei din terenul aferent), iar în total dreptul de proprietate privată după Ion Slipenschi - 22441 lei (11791 lei + 10650 lei), după Lidia Slipenschi - 22441 lei (11791 lei + 10650 lei), după Anatolie Naida - 22441 lei (11791 lei + 10650 lei), după Naida Galina - 10650 lei (8857 lei + 1793); recunoaşterea parţial nulă a certificatului de moştenitor legal nr.1896, eliberat pe numele lui Anatolie Slipenschi la 17 martie 2010 de către notarul privat Vladislav Macarenco asupra bunurilor imobile în sumă de 38988,18 lei;

recunoaşterea dreptului de succesiune la averea defunctului Ion Slipenschi în sumă de 22441 lei după succesorii - fiul Anatolie Slipenschi şi soţia Lidia Slipenschi în părţi egale a câte 11220,50 lei cu atribuirea ultimei cota-parte din construcţii şi din terenul aferent, iar Lidia Slipenschi, Anatolie Naida şi Galina Naida să achite lui Anatolie Slipenschi compensaţia bănească în sumă de 11220,50 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui Anatolie Slipenschi în beneficiul Lidiei Slipenschi în sumă de 673 lei, lui Anatolie Naida în sumă de 673 lei şi al Galinei Naida în sumă de 319 lei şi sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică.

Pe parcursul examinării pricinii reclamanţii Lidia Slipenschi, Anatolie Naida şi Galina Naida şi-au concretizat pretenţiile, solicitând ca lui Anatolie Slipenschi să-i fie achitată cota-parte din averea succesorală în sumă de 7797,50 lei, iar terenul aferent şi construcţiile să rămână în proprietatea dânșilor; încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui Anatolie Slipenschi în beneficiul lui Anatolie Naida în sumă de 673 lei, Galinei Naida în sumă de 319 lei şi Lidiei Slipenschi în sumă de 1500 lei şi a sumei de 2492 lei, cu titlu de cheltuielile pentru asistenţă juridică.

Totodată, reclamanţii au mai invocat că în cererea de chemare în judecată depusă la 07 septembrie 2010 nu a fost inclusă fiica minoră a lui Anatolie Naida şi a Galinei Naida, Victoria Naida, născută la 26 iunie 1997, care, la fel, a fost membru al gospodăriei colhoznice, solicitând ca la partajarea bunului în natură să se ţină cont de valoarea bunului imobil înregistrat la OCT Ocniţa în sumă de 77976 lei, iar cota-parte a defunctului Ion Slipenschi să fie apreciată în mărime de 1/5 cotă-parte, ceea ce constituie suma de 15595 lei şi, anume, această cotă-parte din moştenire să-i revină Lidiei Slipenschi şi lui Anatolie Slipenschi a câte 1/2 cotă- parte în sumă de 7797 lei şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra întregului bun imobil în litigiu după reclamanţi, acordându-i pârâtului Anatolie Slipenschi compensaţie bănească în sumă de 3268 lei, luând în consideraţie cheltuielile de judecată suportate de către dînşii şi, anume, taxa de stat în sumă de 673 lei şi 319 lei, cheltuielile de asistenţă juridică achitate de către Lidia Slipenschi în sumă de 1500 lei, plata pentru efectuarea expertizei în sumă de 537 lei, cheltuieli de deplasare a experţilor în sumă de 1500 lei, iar în total suma de 4529 lei.

Afirmă că în vara anului 2011, ei au efectuat reparaţie capitală în gospodăria litigioasă, suportând cheltuieli financiare la schimbarea uşii şi a 5 ferestre în sumă de 3195,50 dolari SUA (3195 dolari x 11,85 lei = 41551 lei), la procurarea materialelor de construcţie în sumă de 40992 lei şi pentru instalarea uşilor, ferestrelor şi efectuarea reparaţie în sumă de 22494 lei. De asemenea, au mai suportat cheltuieli pentru efectuarea expertizei în sumă de 537 lei şi de deplasare a experţilor în sumă de 1500 lei. Astfel, valoarea bunului imobil a sporit simţitor de la 77976,36 lei, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, pînă la 126000 lei, conform raportului de expertiză nr. 296 din 08 februarie 2012, întocmit de către Centrul naţional de expertize judiciare din cadrul Ministerului Justiţiei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ocniţa din 29 octombrie 2012 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2013 a fost respins apelul declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi ultimii în interesele fiicei minore Victoria Naida şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 octombrie 2013 a fost admis recursul declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi ultimii în interesele fiicei minore Victoria Naida, casată decizia instanţei de apel şi restituită pricina spre rejudecare în instanţa de apel, de un alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 decembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida şi Galina Naida şi ultimii în interesele fiicei minore Victoria Naida şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 iunie 2015 a fost admis recursul declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi ultimii în interesele fiicei minore Victoria Naida, casată integral decizia instanţei de apel şi restituită pricina spre rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecători. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 iulie 2015 a fost respins apelul declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi ultimii în interesele fiicei minore Victoria Naida şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 02 octombrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi Victoria Naida reprezentaţi de către avocatul Igor Ţurcanu au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii.

Recurenţii Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi Victoria Naida reprezentaţi de către avocatul Igor Ţurcanu, în motivarea recursului, au indicat că decizia instanţei de apel este ilegală. Menţionează că extrasul nr. 1781 din 12 noiembrie 2014, care a fost anexat la materialele cauzei în şedinţa de judecată din 04 decembrie 2014, cercetat în aceeaşi şedinţă de judecată şi prin vizionarea Registrului de evidenţă a gospodăriilor pe anii 2002 - 2006 nr. 10, contul personal nr. 894 şi din care cert rezultă că informaţia din extrasul din Registrul de evidenţă a gospodăriilor nr. 025 din 28 iunie 2004 şi care a servit temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate după defunctul Ion Slipenschi este falsă, lipseşte în dosar.

Susţin că totuşi, copia autentificată a extrasului nr. 1781 din 12 noiembrie 2014 a fost anexată la recursul declarat împotriva deciziei instanţei de apel din 04 decembrie 2014 şi în prezent, se regăseşte în dosar.

Afirmă că conform procesului - verbal al şedinţei de judecată din 23 iulie 2015, reprezentantul recurenţilor a menţionat că după ce a fost prezentat dosarul de inventariere tehnică în instanţa de apel s-a observat că certificatul, în baza căruia a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilului litigios după defunctul Ion Slipenschi, poartă semne de falsificare şi informaţia din el nu este veridică, deoarece anterior de către Primăria s. Bârnova, r-nul Ocniţa a fost prezentat şi Registrul de evidenţă a gospodăriilor, din care rezultă că informaţia nu se concordă cu cea din extrasul nr. 1781 din 12 noiembrie 2014. Invocă că instanţa de apel, însă, nu a dat nici o apreciere informaţiei din extrasul din Registrul de evidentă a gospodăriilor nr. 1781 din 12 noiembrie 2014, confirmată prin Registrul de evidenţă a gospodăriilor pe anii 2002 - 2006 nr. 10 contul personal nr. 894 în raport cu extrasul din Registrul de evidentă a gospodăriilor nr. 025 din 28 iunie 2004, falsificat în mod vizibil.

Mai invocă că probele menţionate, necercetate în instanţa de apel, care au o valoare decisivă pentru rezolvarea justă şi obiectivă a cauzei şi pe care au mizat recurenţii, au fost lăsate fără apreciere de către instanţa de apel, astfel, fiind încălcat dreptul recurenţilor la un proces echitabil. Menţionează că instanţa de apel greşit a concluzionat că la 23 august 2004, Ion Slipenschi a înregistrat la Oficiul teritorial cadastral Ocniţa dreptul de proprietate asupra cotei de teren aferent cu suprafaţa de 0,5833 ha şi asupra casei de locuit cu construcţiile auxiliare în sumă totală de 77976,36 lei.

Susţin că din dosarul cadastral, anexat la materialele cauzei, se vede foarte clar că nu există nici un fel de cerere din partea defunctului Ion Slipenschi, în baza căreia să fi fost înregistrat dreptul de proprietate asupra gospodăriei litigioase, precum nu există careva bonuri de plată din anul 2004, ce ar confirma că pentru serviciile OCT Ocniţa acesta a achitat careva plăţi, precum şi nu există măcar copia buletinului de identitate al defunctului. Unicul temei de înregistrare a servit adeverinţa Primăriei s. Bârnova sub nr. 025 din 28 iunie 2004, vizibil falsă. Afirmă că circumstanţele de fapt, indicate şi arbitrar interpretate de instanţa de apel indică că dreptul primar de proprietate asupra gospodăriei litigioase în anul 2004 a fost efectuat în procesul aşa numitei „înregistrări masive”, efectuate la nivelul întregii Republici Moldova şi din contul bugetului de stat.

Această înregistrare masivă în Registrul bunurilor imobile se efectua doar în baza adeverinţei eliberate de organele administraţiei publice locale şi adeseori proprietarii nici nu cunoşteau despre astfel de înregistrare, cum şi în cazul din speţă. Invocă că în dosarul cadastral se regăseşte comanda - cerere nr. 6201/10237 a Lidiei Slipenschi din 24 februarie 2010 şi este stranie concluzia instanţei de apel precum că legalitatea actelor nu a fost contestată la momentul adresării pentru eliberarea Lidiei Slipenschi a certificatului de moştenitor legal. Or, cererea comandă din 24 februarie 2010 dovedeşte că Lidia Slipenschi a aflat despre dreptul său încălcat în luna februarie 2010 şi s-a adresat în instanţă de judecată în termenul de prescripţie.

Mai invocă că instanţa de apel a concluzionat precum că recurenţii n-au solicitat efectuarea rectificărilor conform ordinii stabilite de art. 38 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998. Or, este o interpretare arbitrară a legii, deoarece în art. 38 alin. (3) al Legii menţionate este expres stipulat că greşelile care nu au caracter tehnic (indicarea greşită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componenţa bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor, exceptând transformarea coordonatelor punctelor de hotar dintr-un sistem de coordonate în altul, şi alte greşeli care lezează drepturile şi interesele legitime ale tutelarilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimţământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile.

Menţionează că din norma enunţată rezultă clar că litigiul este unul de drept şi în speţă, acordul defunctului Ion Slipenschi nu era posibil de obţinut pe cale extrajudiciară din motivul decesului. Deci, recurenţii corect s-au adresat în instanţa de judecată. Susţin că aplicarea art. 39 alin. (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile este corectă, însă concluzia instanţei de apel, în urma aplicării legii menţionate, precum că dreptul procedural de a solicita înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate devălmaş asupra imobilelor care au aparţinut fostei gospodării o au doar coproprietarii devălmaşi şi că dreptul de a cere anularea sau rectificarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile o are exclusiv titularul dreptului de proprietate devălmaş, drept care urma să fie demonstrat prin probe concludente în faţa organului cadastral sau a instanţelor de judecată, este eronată.

Afirmă că concluzia instanţei de apel precum că prevederile art. 111 din Codul civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964) sunt inaplicabile litigiului, dat fiind faptul că la momentul înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile în anul 2004, statutul bunului era reglementat de Codul civil actual şi nu de prevederile Codului civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964), este greşită. Invocă că din dosarul cadastral al gospodăriei litigioase, copia căruia a fost anexată la materialele cauzei, rezultă clar că casa de locuit a fost construită nu mai târziu de anul 1991, şurele 02 şi 03 au fost construite nu mai târziu de anul 1992, iar în ceea ce privesc saraiul 04, garajul 05, şura 06 şi şura 07 nu este indicat anul construcţiei.

Astfel, casa de locuit şi şurele au fost construite până la adoptarea Codului civil, aprobat prin Legea nr. 1107-XV din 06 iunie 2002 şi urma să fie aplicată legea civilă în vigoare la data când a fost construită casa de locuit. Mai invocă că instanţa de apel, contrar art. 373 alin. (5) CPC, nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi Victoria Naida reprezentaţi de către avocatul Igor Ţurcanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat, au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi Victoria Naida reprezentaţi de către avocatul Igor Ţurcanu Consiliului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Lidia Slipenschi, Anatolie Naida, Galina Naida şi Victoria Naida reprezentaţi de către avocatul Igor Ţurcanu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Ion Corolevschi judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Liliana Catan