2ra-2764/15 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă N. Rusu dosarul nr.2ra-2764/15 instanţa de apel N. Budăi M. Moraru I. Muruianu DECIZIE 02 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursurile declarate de către Valeriu Rujanschi şi Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Rujanschi împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Ministerul Justiţiei, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 23 februarie 2015 şi emisă în această parte o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă: La 05 septembrie 2014 Valeriu Rujanschi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova solicitînd încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului material, constituit din cheltuieli suportate la achitarea contribuţiilor sociale în sumă de 7133,25 lei; cheltuieli de deplasare în sumă de 672 lei; cheltuieli privind asistenţa juridică în sumă de 9000 lei; încasarea din contul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova a prejudiciului moral estimat la suma de 50000 lei.

La 10 noiembrie 2014 reclamantul Valeriu Rujanschi a depus o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea din contul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova a prejudiciului material, constituit din cheltuieli suportate la achitarea contribuţiilor sociale în sumă de 7133,25 lei; cheltuieli de deplasare în sumă de 672 lei; cheltuieli privind asistenţa juridică în sumă de 9000 lei; încasarea din contul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova prejudiciului moral estimat la suma de 50000 lei, încasarea din contul pîrîtului a beneficiului ratat în sumă de 296575, 92 lei.

La 25 noiembrie 2014, reclamantul a mai înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor din acţiune prin care a solicitat încasarea din contul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova prejudiciului material, constituit din cheltuieli suportate la achitarea contribuţiilor sociale în sumă de 7133,25 lei; cheltuieli de deplasare în sumă de 672 lei; cheltuieli privind asistenţa juridică în sumă de 9000 lei; încasarea din contul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova a prejudiciului 1 moral estimat la suma de 50000 lei şi încasarea din contul pîrîtului a venitului ratat în sumă de 330135,93 lei.

În motivarea acţiunii a indicat că la 11 iunie 2012 a fost pus sub învinuire de către Procuratura Ialoveni în temeiul art.264 alin.(1) Codul penal, pentru faptul că el, la 16 noiembrie 2011, aproximativ la ora 18.00, ignorînd pct.11, lit.a) şi pct.45 alin. (1), lit.c) al Regulamentului Circulaţiei Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13 mai 2009, conducînd automobilul de model „Mercedes Benz” 208 D, cu numărul de înmatriculare CJE 948, cu sistemul de iluminare defect, pe traseul Chişinău - Hînceşti, în apropierea satului Bardar, r-nul Ialoveni, a tamponat automobilul de model „Moscvici 412” condus de către Erhan Petru.

Menţionează că, prin sentinţa Judecătoriei Ialoveni din 06 decembrie 2013, Valeriu Rujanschi a fost achitat pe motivul că nu el a comis fapta incriminată, astfel, sentinţa instanţei de fond a fost atacată cu apel, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2014, a fost respins apelul cu menţinerea sentinţei instanţei de fond. Afirmă că la 18 iunie 2014, prin decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, recursul ordinar al procurorului la sentinţa instanţei de fond şi decizia instanţei de apel, a fost declarat inadmisibil.

Relevă că pe parcursul a doi ani de zile, din cauza incompetenţei şi a abuzului admis de către colaboratorii Inspectoratului de Poliţie Ialoveni şi ale Procuraturii Ialoveni, a evoluat în calitate de bănuit, apoi de învinuit în cadrul procesului penal, iar anterior, a activat în calitate de şofer de microbuz pe ruta Paşcani-Chişinău, tur-retur, microbuzul a fost sechestrat, iar reclamantul în această perioadă nu a activat, însă a achitat contribuţii sociale ca persoană ce desfăşoară activitate de antreprenoriat. Invocă că în corespundere cu faptul că, prin acţiunile colaboratorilor de poliţie şi ale procuraturii Ialoveni, a fost atras la răspundere penală şi limitat ilegal în drepturile sale, iar respectivele instituţii sunt finanţate din bugetul republican, în temeiul Legii nr.96 din 03 mai 2012, în vigoare din 06 octombrie 2012, solicită încasarea prejudiciului din contul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova.

Prin hotărârea Judecătoriei Hânceşti din 23 februarie 2015 acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat din contul bugetului de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, în beneficiul lui Valeriu Rujanchi compensaţia pentru repararea prejudiciului material cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii, în sumă de 20572 lei şi prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, în rest, acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015 a fost admis apelul declarat de către Ministerul Justiţiei, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 23 februarie 2015 cu adoptarea unei noi hotărîri prin care a fost respinsă din lipsă de temei, cererea de chemare în judecată intentată de Valeriu Rujanschi împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul lui Valeriu Rujanschi compensaţia pentru repararea prejudiciului material cauzat prin acţiunile ilicite a organelor de urmărire penală şi ale procuraturii în sumă de 20572 lei. În rest, apelul a fost respins şi hotărîrea primei instanţe menţinută. 2 La 26 august 2015, Valeriu Rujanschi, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

Recurentul Valeriu Rujanschi în motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată. Consideră că prima instanţă corect a aplicat normele de drept material şi corect a admis pretenţia cu privire la repararea prejudiciului material, pe cînd instanţa de apel a emis o decizie neîntemeiată în această parte. La 19 octombrie 2015, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe în partea admiterii pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea de la Ministerul Justiţiei în beneficiul lui Valeriu Rujanschi a sumei de 5000 lei.

Recurentul, Ministerul Justiţiei, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece la emiterea deciziei a aplicat şi interpretat eronat normele de drept material şi procedural şi că a dat o apreciere arbitrară probelor administrate. Consideră că la stabilirea cuantumului despăgubirii acordate cu titlu de prejudiciu moral instanţele de judecată au aplicat eronat normele dreptului material ce ţine de soluţionarea prezentului litigiu, apreciind arbitrar argumentele participanţilor la proces şi în rezultat a atribuit în beneficiul intimatului o sumă exorbitantă, în mod vădit disproporţionată cu realitatea economică şi socială care există la moment în tară.

Consideră că odată ce persoana a fost achitată, faptul dat constituie prin sine o satisfacţie şi o remediere echitabilă. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele pricinii atestă că la 10 august 2015 Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor decizia instanţei de apel din 11 iunie 2015, pe care reclamantul Valeriu Rujanschi a primit-o la 24 iulie 2015, iar Ministerul Justiţiei la 17 august 2015, şi prin urmare instanţa de recurs consideră recursurile depuse la 26 august 2015 şi la 19 octombrie 2015 depuse în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 18 noiembrie 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate şi care urmează a fi admise cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţă de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa î-şi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată. 3 Analiza pe care judecata o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere şi să corespundă prevederilor normelor de drept procedural. De asemenea, concluziile instanţei expuse în hotărîre trebuie să coincidă cu probele administrate şi admise de către instanţă, să fie clare, complete, expuse într- o consecutivitate logică şi să corespundă procesului verbal întocmit de grefier în şedinţa de judecată.

Concluziile instanţei din partea de motivare a hotărîrii, trebuie să coincidă cu concluziile instanţei din partea dispozitivă a hotărîrii. Or, în caz contrar hotărîrea este lovită de nulitate. Reieşind din motivele invocate în recurs şi din textul hotărîrilor judecătoreşti contestate Colegiul reţine că, instanţa de fond şi de apel a pronunţat hotărîrea cu încălcarea normelor de drept procedural şi anume contrar prevederilor art. 241 al. al. (2), (4), (5) şi (6) CPC. În conformitate cu art. 241 al. (2) CPC, hotărirea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art.236 alin.(5), hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv.

Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul acesteia. Art. 241 al. (4) CPC prevede că, în partea descriptivă se indică succint pretenţiile reclamantului, obiecţiile pîrîtului şi explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. Totodată al. (5) al articolului nominalizat prevede că, în motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa, iar al. (6) al aceluiaşi articol expres prevede că dispozitivul hotărîrii cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărîrii.

Însă, în cazul din speţă decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015 nu întruneşte aceste prevederi legale, dispozitivul deciziei nu prevede expres concluzia instanţei privind admiterea sau respingerea acţiunii şi nu este cert, clar, precis şi ferm. În dispozitivul deciziei instanţei de apel indică pe de o parte că se casează parţial hotărîrea primei instanţe dar pe de altă parte indică că se adoptă o nouă hotărîre, şi anume a indicat: „Se admite apelul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova.

Se casează parţial hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 23 februarie 2015, cu adoptarea unei noi hotărîri după cum urmează: Se respinge din lipsă de temei, cererea de chemare în judecată intentată de Valeriu Rujanschi împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul lui Valeriu Rujanschi compensaţia pentru repararea prejudiciului material cauzat prin acţiunile ilicite a organelor de urmărire penală şi ale procuraturii în sumă de 20572 lei. În rest, cererea de apel se respinge şi hotărîrea primei instanţe se menţine” (f.d.135). Această eroare nu poate fi corectată de instanţa de recurs şi serveşte temei de casare a deciziei instanţei de apel contestate. Cu ocazia rejudecării vor fi analizate toate susţinerile cuprinse în cadrul motivelor de recurs.

Instanţa de trimitere îşi va motiva soluţia din punct de vedere legal, prin indicarea expresă a temeiurilor juridice aplicabile în speţă. 4 Avînd în vedere faptul că dispozitivul deciziei instanţei de apel este emis cu încălcarea normelor de drept procedural, iar argumentele invocate de recurenţi sunt întemeiate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursurile, de a casa integral decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admit recursurile declarate de către Valeriu Rujanschi şi Ministerul Justiţiei.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Rujanschi împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi 5