2rac-419/15 — Încasarea alocatiilor pentru finantarea desfăsurării procesului de învătămînt

prima instanţă: N. Sandu Dosarul nr. 2rac-419/15 (Judecătoria Centru mun. Chișinău) instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popov, A. Gavrilița (Curtea de Apel Chișinău) DECIZIE 02 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Galina Stratulat Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Consiliul mun. Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Liceului de Limbi Moderne și Management împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la încasarea alocațiilor pentru finanțarea desfășurării procesului de învățămînt, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015 prin care a fost admis apelul declarat de către Consiliul mun.

Chișinău, casate hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 octombrie 2014 și încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 20 noiembrie 2014 și pronunțată o nouă hotărîre de admitere integrală a acțiunii, c o n s t a t ă La 12 iunie 2014 Liceul de Limbi Moderne și Management a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la încasarea alocațiilor pentru finanțarea desfășurării procesului de învățămînt. În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că este o instituție privată de învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, activitatea căreia are drept scop educarea personalităților multilateral dezvoltate lingvistic, științific, estetic și fizic, cu cunoștințe fundamentale în tehnologiile moderne ale managementului economic și politic.

Menționează că prin prisma normelor de drept în vigoare, elevii din învățământul general obligatoriu, inclusiv din instituțiile private, beneficiază de alocații financiare pentru întreținere pe un an de studiu, fapt probat prin prevederile notelor metodologice privind elaborarea proiectelor de buget la ramura “Învățământ” pe anii 2006 (1 725,11 lei per elev), 2007 (1 767,137 lei per elev), 2008 (3 400 lei per elev), 2009 (3 519,74 lei per elev), 2010 (5 255,38 lei per elev), 2011 (5 490,19 lei per elev), și deciziile Consiliului mun. Chișinău cu privire la aprobarea bugetului municipal pe anii 2012 (6 127 lei per elev), 2013 (6 282 lei per elev), 2014 (6 929 lei per elev).

Astfel, pentru perioada anilor de studii 2006 – prima jumătate a a. 2014, Liceului de Limbi Moderne și Management urma a-i fi acordată suma de 5 541 1 383,79 lei cu titlu de alocații pentru desfășurarea procesului de învățămînt, însă finanțarea nu a avut loc deoarece autoritățile municipale refuză să aloce mijloacele financiare respective, deși conform art. 36 alin. (18) al Legii învățămîntului nr.547 din 21 iulie 1995, finanțarea instituțiilor de învățămînt privat se efectuează și de la bugetul de stat, în limitele normativelor instituțiilor de stat în modul stabilit de Guvern, iar potrivit art. 21 al aceleiași Legi, autoritățile administrației publice locale pot contribui la întreținerea elevilor și studenților, stabilind și aprobînd cotele anuale de subvenționare a sistemului de învățămînt de la bugetul de stat, precum și normele de asigurare materială a elevilor și studenților.

Susține reclamanta că la 08 aprilie 2014 s-a adresat către Consiliul mun. Chişinău cu cerere prin care a solicitat examinarea posibilităților de finanţare pentru elevii care îşi fac studiile în cadrul liceului, în limitele stabilite de instituțiile publice pe perioada a. 2006 - prima jumătate a a. 2014, dar prin răspunsul nr .04-109/2389 din 08 mai 2014, Consiliul mun. Chişinău s-a expus doar pe marginea cerinţei privind alimentaţia gratuită a elevilor claselor I-IV din Liceul de Limbi Moderne şi Management pentru anii 2008-2014, lăsînd fără examinare capătul de cerere privind dispunerea finanțării pe bază de formulă a instituției cu achitarea alocaților aferente. Subliniază că elevii care își fac studiile la Liceu reprezintă o parte din populația școlară supusă învățământului general obligatoriu.

Iar abţinerea autorităților municipale de la finanţarea instituției de învăţămînt privat cu instruirea copiilor ce cad sub incidenţa noţiunii de învățămînt de stat obligatoriu, este ilegală și neîntemeiată, Consiliul mun. Chișinău obținând de la bugetul public național mijloace financiare pentru finanțarea desfășurării procesului de învățămînt, motiv pentru care statul nu poate invoca drept scuză lipsa mijloacelor disponibile. Invocă reclamanta că în cazuri similare speței supuse judecății, Consiliul mun. Chișinău a fost obligat să achite mijloacele financiare necesare pentru întreținerea elevilor din instituții private de învățământ, astfel prin prisma art. 123 alin. (2) CPC, soluțiile judecătorești respective urmează să servească drept model la judecarea prezentului litigiu.

Cere reclamanta Liceul de Limbi Moderne și Management încasarea de la Consiliul mun. Chișinău în beneficiul dânsei a mijloacelor financiare pentru finanțarea elevilor care își fac studiile la Liceu în sumă de 5 541 383,79 lei pentru desfășurarea procesului de învățămînt în anii de studii 2006 – prima jumătate a a. 2014, precum și compensarea cheltuielilor de judecată aferente. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 octombrie 2014 acţiunea a fost admisă integral. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău în beneficiul Liceului de Limbi Moderne și Management suma de 5 541 383,79 lei cu titlu de mijloace financiare pentru finanțarea elevilor pentru anii de studii 2006 – prima jumătate a a. 2014. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 20 noiembrie 2014 s-a corectat eroarea materială evidentă din cuprinsul dispozitivului hotărîrii din 21 octombrie 2014, în dispozitiv fiind inclusă și sintagma referitor la încasarea de la Consiliul mun. Chișinău în beneficiul Liceului de Limbi Moderne și Management a taxei de stat în mărime de 5 000 lei. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015 a fost admis apelul declarat de către Consiliul mun. Chișinău, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 octombrie 2014 și încheierea aceleiași instanțe din 20 noiembrie 2014, fiind pronunțată o nouă hotărîre de admitere integrală a acțiunii cu încasarea de la Consiliului mun. Chișinău în beneficiul Liceului de Limbi Moderne și Management a sumei de 5 541 383,79 lei pentru finanțarea elevilor pentru anii de studii 2006 – prima jumătate a a. 2014, și în beneficiul statului a sumei de 5 000 lei cu titlul taxei de stat.

Se reține că Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 17 iunie 2015 a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 octombrie 2014, invocând drept argument de bază interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept procedural și anume faptul că instanța de fond a emis încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 20 noiembrie 2014 de corectare a erorii în lipsa condițiilor prevăzute de art. 249 CPC în acest sens, încheierea respectivă fiind neîntemeiată și ilegală. De asemenea, instanța de apel a menționat că dispozitivul hotărârii din 21 octombrie 2014 diferă de cel al hotărârii integrale, în ultimul enunțându-se suplimentar și despre încasarea taxei de stat. În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea de Apel Chișinău a dat o argumentare și o soluție similară Judecătoriei Centru mun.

Chișinău. La 03 septembrie 2015 Consiliul mun. Chișinău prin intermediul reprezentantului Crețu Maria (procura nr. 07-116/18 din 12 ianuarie 2015) a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2015, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului, Consiliul mun. Chișinău a indicat că instanța de apel, de fapt precum și instanța de fond, a apreciat în mod arbitrar probele administrate, a interpretat și aplicat eronat normele de drept material și procedural, iar concluziile formulate vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii.

Susține recurentul că instanțele ierarhic inferioare la examinarea cauzei nu au ținut cont de faptul că termenul de valabilitate a certificatelor de acreditare a instituțiilor de învățămînt privat din municipiu este expirat, iar acreditarea lor reprezintă în sine o condiție obligatorie pentru funcționarea instituției private în conformitate cu cerințele legislației învățămîntului, inclusiv pentru a beneficia de mijloace bugetare. Totodată, instituțiile de învățămînt general private acreditate beneficiază de sprijin din partea statului în modul stabilit de Guvern, însă la momentul actual Guvernul Republicii Moldova nu a stabilit condițiile și modul de dobîndire a finanțării instituțiilor private din bugetul de stat, fapt ce pune în dificultate organele administrației publice locale în realizarea drepturilor sale, iar în bugetul municipal lipsesc mijloace financiare pentru întreținerea elevilor.

Mai invocă recurentul că examinarea cauzei în instanța de apel a avut loc în lipsa reprezentantului Consiliului mun. Chișinău, cu încălcarea normelor de procedură relevante. Totodată, subliniază că trimiterile instanțelor judecătorești prin prisma art. 123 CPC la alte spețe soluționate pretinse a fi similare cu prezenta, sunt incorecte întrucât precedentul judiciar nu reprezintă izvor formal de drept în Republica 3 Moldova, instanța de judecată urmând să aprecieze probele după intima ei convingere în baza circumstanțelor fiecărui caz concret. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului nu atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2015 a fost expediată de către instanță în adresa recurentului.

Însă relevă că reprezentantul intimatului Liceul de Limbi Moderne și Management a expediat către Consiliul mun. Chișinău la 05 august 2015 copia deciziei redactate din 17 iunie 2015, aceasta fiind recepționată la 06 august 2015 (f.d. 7, Vol. II). În circumstanțele enunțate, recursul declarat de către Consiliul mun. Chișinău la 03 septembrie 2015 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 28 septembrie 2015 în adresa intimatului Liceul de Limbi Moderne și Management a fost expediată copia recursului declarat de către Consiliul mun. Chișinău cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei. La 12 octombrie 2015, Liceul de Limbi Moderne și Management prin intermediul reprezentantului-avocat Agachi Tatiana a depus referință la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil.

Susține că temeiurile recursului sunt declarative, asupra acestora instanța de apel pronunțându-se deja în modul corespunzător. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2015 recursul declarat de către Consiliul mun. Chișinău a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs şi obiecţiile expuse în referinţa Liceului de Limbi Moderne și Management, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că Liceul de Limbi Moderne și Management s-a adresat către Consiliul mun. Chişinău și Primăria mun.

Chișinău cu cerere, înregistrată în cancelaria Primăriei la 08 aprilie 2014, prin care a solicitat achitarea în beneficiul său din bugetul municipal a sumei de 5 024 224,98 lei cu titlu de alocații pentru finanțarea desfășurării procesului de învățămînt pentru perioada a. 2008 - prima jumătate a a. 2014 (f.d. 155-157, Vol. I). Prin răspunsul nr. 04-109/2389 din 08 mai 2014, semnat din numele Primăriei mun. Chișinău de către Viceprimarul Nistor Grozavu, Liceului de Limbi Moderne și Management i-a fost comunicat că conform tabelului elaborat de către Direcția 4 generală finanțe, pentru alimentația gratuită a elevilor claselor I-IV sunt preconizate mijloace financiare în sumă de 440 760 lei (f.d.

11, Vol. I). Se reține că din respectivul răspuns nu este clară perioada pentru care suma indicată se va aloca, iar în ceea ce privește restul cerințelor referitoare la acoperirea costului întreținerii elevilor din instituția de învățământ, Primăria mun. Chișinău nu s-a expus. Având în vedere faptul că pretențiile înaintate nu au fost satisfăcute, la 12 iunie 2014 Liceul de Limbi Moderne și Management a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la încasarea alocațiilor pentru finanțarea desfășurării procesului de învățămînt (f.d. 3-10, Vol. I). Pe parcursul examinării cauzei în fața primei instanțe, la 06 octombrie 2014 Primăria mun.

Chișinău prin intermediul Viceprimarului Grozavu Nistor a emis răspunsul nr. 04-109/2389, prin care a adus la cunoștința intimatului-reclamant că potrivit datelor existente, numărul elevilor care studiază în Liceul de Limbi Moderne și Management a fost inclus în darea de seamă privind rețea, state și contingente, inclusiv în lista alocărilor din bugetul de stat privind întreținerea per elev în perioada 2006-2014, însă sursele financiare nu pot fi puse la dispoziția beneficiarului din motiv că actualmente în bugetul municipal nu sunt mijloace suficiente pentru asigurarea în volum deplin a necesității instituției de învățământ în cauză. Totodată, s-a enunțat că beneficiarul surselor financiare în cuantumul prevăzut de stat privind finanțarea per elev, nu a fost informat în perioada indicată despre alocarea acestora la bugetul unității administrativ-teritoriale în perioada 2006-2014.

În final, s-a concluzionat că cererea Liceului de Limbi Moderne și Management nu poate fi satisfăcută (f.d. 158, Vol. I). În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie enunță că atât Judecătoria Centru mun. Chișinău, cât și Curtea de Apel Chișinău în motivarea soluției finale de admitere a acțiunii în fond și încasare de la Consiliul mun. Chișinău în beneficiul Liceului de Limbi Moderne și Management a sumei alocațiilor cerute, au reținut drept probe principale respectivele scrisori din 08 mai 2014 și 06 octombrie 2014, considerând că prin răspunsurile date recurentul-pârât de facto a acceptat pretențiile înaintate, însă a invocat imposibilitatea satisfacerii lor din motivul lipsei de fonduri.

Instanța de recurs consideră eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare de admitere a răspunsurilor Primăriei mun. Chișinău drept probe de bază pertinente la cazul speței care demonstrează recunoașterea de către recurent a acțiunii înaintate, în circumstanțele în care parte în prezentul dosar este Consiliul mun. Chișinău, împotriva căruia Liceul de Limbi Moderne și Management a depus acțiunea, și nu Primăria mun. Chișinău, care a perfectat răspunsurile în cauză. Or, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău deși reprezintă autorități ale administrației municipale, având și o cancelarie comună, sunt entități juridice separate, iar faptul că Primăria mun.

Chișinău (Viceprimarul Grozavu Nistor) ar recunoaște pretențiile Liceului de Limbi Moderne și Management cu privire la încasarea alocațiilor pentru finanțarea desfășurării procesului de învățămînt, la caz nu are relevanță întrucât Primăria nu este antrenată în prezentul proces în calitate de pârât sau copârât. 5 La rândul său, Consiliul mun. Chișinău pe parcursul examinării cauzei în fond, apel și recurs în mod continuu a solicitat respingerea acțiunii Liceului de Limbi Moderne și Management calificând-o drept neîntemeiată, neexistând astfel motive de a considera că recurentul-pârât ar fi recunoscut dreptul Liceului de Limbi Moderne și Management la alocațiile solicitate sau temeinicia cerințelor înaintate cu privire la încasarea alocațiilor în mărime de 5 541 383,79 lei.

Potrivit art. 122 alin. (1) CPC, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante. Iar în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Având în vedere cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că Judecătoria Centru mun. Chișinău și Curtea de Apel Chișinău au apreciat în mod arbitrar scrisorile parvenite de la Primăria mun. Chișinău la 08 mai 2014 și 06 octombrie 2014, iar acceptarea acestora drept probe principale în prezentul dosar care demonstrează temeinicia acțiunii înaintate și atestă recunoașterea ei de către recurentul-pârât, este ilegală și neîntemeiată.

De asemenea, instanța de recurs atenționează instanțele inferioare despre interpretarea eronată a prevederilor art. 123 CPC (temeiurile degrevării probațiunii). Astfel, conform art. 123 alin. (2) CPC, invocat ca temei de drept pentru admiterea prezentei acțiuni de către intimatul Liceul de Limbi Moderne și Management și citat de Judecătoria Centru mun. Chișinău și Curtea de Apel Chișinău în textul actelor judecătorești adoptate, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

La caz însă intimatul-reclamant nu a prezentat vreo hotărâre judecătorească emisă în cauză civilă antrenând aceleași părți, respectiv Liceul de Limbi Moderne și Management și Consiliul mun. Chișinău, dar a anexat la cererea de chemare în judecată copiile hotărârilor judecătorești emise în pricini civile la acțiunile altor instituții private de învățământ cu privire la încasarea mijloacelor financiare pentru întreținerea elevilor, prin urmare, art. 123 CPC nu este aplicabil cazului din speță.

Se evidențiază că în circumstanțele în care instanțele inferioare au considerat că actele judecătorești prezentate de Liceul de Limbi Moderne și Management sunt adoptate în cauze civile similare, care ridică aceleași probleme de drept precum și prezenta pricină, ele urmau să le califice ca relevante prin prisma obligației impuse judecătorului național de a aplica uniform legislația și a crea o practică judecătorească unitară, precum cer exigențele unei bune administrări ai justiției de a exclude existența unei practici divergente pe aceeași categorie de cauze (speța Beian c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 06 decembrie 2007, definitivă din 06 martie 2008), dar nu să aprecieze hotărârile judecătorești prezentate drept motiv pentru degrevare de probațiune.

6 În asemenea condiții, este întemeiat argumentul recurentului Consiliul mun. Chișinău cu privire la aplicarea eronată a art. 123 CPC. Suplimentar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie atenționează asupra încălcării normelor de drept procedural în cadrul examinării cauzei în fața Curții de Apel Chișinău în absența reprezentantului Consiliul mun. Chișinău. Așadar, din materialele dosarului rezultă că în ordine de apel, pricina în fond a fost examinată dintr-o singură ședință de judecată, 17 iunie 2015, la care reprezentantul recurentului-apelant împuternicit prin procură, Crețu Maria, nu s-a prezentat, înfățișându-se un alt reprezentant nedispunând de împuterniciri legale de reprezentare, care a transmis instanței apelul motivat și a solicitat amânarea examinării cauzei pe motiv că Crețu Maria este ocupată în altă ședință de judecată.

Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de amânare, considerând posibil de a examina cauza în lipsa reprezentantului Consiliului mun. Chișinău, legal citat pentru ședință (procesul-verbal al ședinței de judecată din 17 iunie 2015, f.d. 237, Vol. I). La acest subiect, instanța de recurs evidențiază că în circumstanțele în care din partea participantului la proces parvine prima dată cerere de amânare condiționată de imposibilitatea motivată a prezentării reprezentantului său în ședință de judecată, acesta fiind antrenat în alt proces, prin prisma art. 206 alin. (5) CPC instanța judecătorească urmează să o admită și să dispună amânarea examinării cauzei pentru a asigura un exercițiu eficient al dreptului garantat la un proces echitabil în aspectul egalității armelor, cu excepția cazurilor când amânarea este fie nerezonabilă, fie dăunează intereselor unei bune administrări a justiției.

În speță, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că nu au fost prezente temeiuri ce ar condiționa nerezonabilitatea amânării cauzei și/sau prejudicierea intereselor majore ale justiției, la caz prioritatea urmând a fi acordată dreptului fundamental la un proces echitabil al recurentului-apelant Consiliul mun. Chișinău. Sub un alt aspect, instanța de recurs atrage atenția asupra interpretării și aplicării eronate a normelor de drept material de către Judecătoria Centru mun. Chișinău și Curtea de Apel Chișinău. Astfel, conform art. 36 alin. (18) din Legea învățămîntului nr. 547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014, finanţarea instituţiilor de învăţămînt privat se efectuează din sursele fondatorilor, din taxele de şcolarizare, din sponsorizări, credite, donaţii.

Instituţiile de învăţămînt preşcolar, primar şi gimnazial pot beneficia, după acreditarea acestora, şi de finanţare de la bugetul de stat, în limitele normativelor instituţiilor de stat, în modul stabilit de Guvern. Din textul respectivei norme de drept reiese că doar instituțiile de învățământ privat preşcolar, primar (clasele I-IV, art. 18 din Legea învățămîntului) şi gimnazial (clasele V-IX, art. 19 din aceiași Lege) pot beneficia, după acreditare, de finanţare de la bugetul de stat. Prin urmare, legislatorul a consacrat expres categoriile de instituții de învățământ privat care pot fi finanțate din bugetul de stat, în rîndul acestora neincluzându-se învățământul liceal (clasele X-XII, art. 20 din Legea învățămîntului).

7 Însă instanțele judecătorești ierarhic inferioare, deși s-au referit la prevederile art. 36 alin. (18) din Legea învățămîntului, au admis integral acțiunea reieșind din cuantumul pretențiilor intimatei calculate în dependență de numărul total de elevi care și-au făcut studiile în perioada 2006 – prima jumătate a a. 2014 la Liceul de Limbi Moderne și Management, încasând și alocațiile pentru elevii din clasele liceale (X-XII), în pofida faptului că legea materială nu prevede posibilitatea finanțării învățământului liceal de la bugetul de stat. Drept consecință, Judecătoria Centru mun. Chișinău și Curtea de Apel Chișinău au aplicat în mod eronat normele de drept material.

Or, în circumstanțele în care instanțele au ajuns la concluzia temeiniciei prezentei acțiuni cu privire la încasarea alocațiilor pentru finanțarea desfășurării procesului de învățământ, ele urmau să admită acțiunea doar în partea referitoare la subvențiile pentru finanțarea învățământului preșcolar, primar și gimnazial, nu și în partea referitoare la finanțarea învățământului liceal. Suportul probator anexat la materialele cauzei, și anume copiile rapoartelor statistice prezentate de către Liceul de Limbi Moderne și Management către Biroul Național de Statistică pentru perioada a. 2006 - prima jumătate a a. 2014, relevă numărul concret de elevi încadrați separat în fiecare categorie de învățământ (preșcolar, primar, gimnazial, liceal), fapt ce permitea instanțelor judecătorești admiterea în parte a acțiunii cu calcularea corectă a sumei alocațiilor aferente (f.d.

13-19, Vol. I). Pe același teren, se atenționează că potrivit prevederilor Regulamentului privind modul de aplicare a costului standard per elev pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general, finanţate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 535 din 14 iulie 2011, și ulterior, Hotărârea de Guvern nr. 728 din 02 octombrie 2012, la moment ambele abrogate, s-a stabilit formula de finanţare a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general din unităţile administrativ-teritoriale implicate în implementarea finanţării în bază de cost standard per elev, formula aplicându-se pentru următoarele instituţii de învăţămînt primar şi secundar general: şcoli primare-grădiniţe, şcoli primare, gimnazii şi licee.

Însă având în vedere faptul că Legea învățămîntului nr. 547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014, nu a consacrat expres posibilitatea finanțării din bugetul de stat a învățământului liceal privat, în cazul admiterii acțiunii prevederile respectivelor regulamente se vor aplica doar în ceea ce privește învățământul preșcolar, primar și gimnazial, acoperit de prevederile art. 36 alin. (18) din Legea învățămîntului. În contextul celor enunțate supra, se atestă că instanțele judecătorești la stabilirea soluției finale au interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural, precum și au apreciat arbitrar probele prezente la materialele cauzei, adoptând astfel hotărâri judecătorești care nu satisfac standardele relevante ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, ceea ce condiționează necesitatea reexaminării prezentei pricini pe marginea fondului.

Iar având în vedere faptul că respectivele erori judiciare nu pot fi corectate de către Curtea Supremă de Justiție la examinarea cauzei în ordine de recurs, și ținând cont de lipsa temeiurilor legale de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanță (art. 432 alin.(3) lit.d) și f) CPC) se 8 concluzionează asupra necesității remiterii pricinii spre rejudecare în instanța de apel. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că s-a constatat într- o manieră certă interpretarea, aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural de către instanțele inferioare, precum și aprecierea arbitrară a probelor anexate la dosar, omisiuni judiciare care nu pot fi corectate la examinarea cauzei în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Consiliul mun.

Chișinău, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectând dreptul garantat al părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Consiliul mun. Chișinău. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Liceului de Limbi Moderne și Management împotriva Consiliului mun.

Chișinău cu privire la încasarea alocațiilor pentru finanțarea desfășurării procesului de învățămînt, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă 9