2ra-2525/15 — Repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: N. Bănărescu dosarul nr.2ra-2525/15 instanţa de apel: N. Chircu, A. Albu, A. Toderaş ÎNCHEIERE 26 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul -Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dornean Leonid, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dornean Leonid împotriva Lidiei Dornean cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015 c o n s t a t ă: La data de 05 august 2014 Dornean Leonid a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Dornean cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a menţionat că, la data de 10.11.2013 a depistat că din gospodăria comună în devălmăşie administrată în comun cu Dornean Lidia a dispărut fînul în valoare totală de 7500 lei. Susţine că Dornean Lidia a înstrăinat lui Stîngaci fînul la preţul de 1000 lei Veaceslav care a fost diminuat în raport cu valoarea reală. Solicită repararea prejudiciului material în sumă de 7500 lei şi cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Edineţ din 10 februarie 2015 acţiunea s-a respins. Prima instanţă a constatat că, din probele prezentate de reclamant nu a fost constată vinovăţia Lidiei Dornean în cauzarea prejudiciului material în sumă de 7500 lei precum şi că bunurile vîndute de Dornean Lidia din gospodăria comună ar aparţine lui Dornean Leonid.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015 s-a respins apelul declarat de Dornean Leonid şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 13 august 2015 Dornean Leonid a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat că, instanţele de judecată eronat au aplicat normele de drept material şi procedural. 1 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul consideră că recursul a fost depus în termen or, recurentul a luat cunoştinţă de decizia recurată la data de 18.06.2015 (f.d. 109), iar recursul a fost depus la data de 11.08.2015 (f.d. 118). Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţele de judecată eronat au aplicat normele de drept material şi procedural nu pot fi reţinute în contextul în care întru 2 soluţionarea litigiului dat instanţele de judecată au aplicat corect normele de drept pertinente cu respectarea garanţiilor conferite de Codul de procedură civilă.

Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Dornean Leonid ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Dornean Leonid se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 3