2ra-2363/15 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: A. Andronic dosarul nr. 2ra-2363/15 instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gaviliţa DECIZIE 25 noiembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Sveatoslav Moldovan Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinînd recursului declarat de către Ostap Victor, în pricina civilă la cerea de chemare în judecată înaintată de către Liubovi Cernomorcenco împotriva lui Ostap Victor cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Ostap Victor și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 30 iunie 2014, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 17 iulie 2013, Cernomorcenco Liubovi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ostap Victor cu privire la repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii a invocat că la 21 aprilie 2013, mergând pe str. Sfântul Ion, din or. Codru, la sfîrșitul străzii și anume, la intersecția cu str. Costiujeni asupra sa s-a năpustit un cîine în prezența stăpînilor. Menționează că cîinele nu avea centura de la gît și botniță, iar stăpînul cîinelui – Ostap Victor nu urmărea comportamentul cîiinelui și nu-i atrăgea nici o atenție. Susține că, inițial, când a observat că câinele se deplasează în direcția sa și este agresiv, s-a adresat stăpânilor cu rugămintea să-l oprească, însă, aceștia nu au reacționat, iar după ce a traversat strada intenționînd să urce în microbuz câinele din viteză s-a aruncat asupra ei, a mușcat-o și i-a rupt antebrațul.

La fel, indică reclamanta că după ce a căzut la pământ câinele a fost oprit de șoferul unui automobil, care trecea pe alături, iar între timp, s-a apropiat stăpînul cîinelui Ostap Victor, care deși, a văzut că are rănită nu a chemat ambulanța, ajutorul necesar fiindu-i acordat de șoferul automobilului, care şi a dus-o la Spitalul Clinic Republican. Susține că urmare a celor întîmplate în perioada 21 aprilie 2013 - 04 iunie 2013 s-a aflat în concediu medical, iar din cauza stării sănătății a fost în imposibilitate de a munci, aflîndu-se într-o stare materială dificilă, la moment existînd pericolul să piardă şi locul de muncă. Iar, în rezultatul intervenției chirurgicale i-a scăzut nivelul hemoglobinei şi a fost nevoită să respecte un anumit regim alimentar, pentru care în perioada lunilor mai, iunie şi iulie a cheltuit zilnic cîte 100 lei, iar în total suma de 9 100 lei, și a procurat medicamente în sumă de 921, 96 lei.

La fel, menționează că în urma incidentului ce a avut loc, i-au fost deteriorate hainele în valoare totală de 1 500 lei, inclusiv scurta în sumă de 500 lei, blugii în sumă de 350 lei, puloverul în sumă de 250 lei și geanta în sumă de 400 lei și i-a fost cauzat un prejudiciu moral considerabil, exprimat prin suferințe fizice şi psihice precum și prin durerile ce i-au fost provocate. Solicită repararea prejudiciului material în sumă de 14 641, 96 lei și prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de la Ostap Victor în beneficiul Liubei Cernomorcenco prejudiciul material în sumă de 1 934 lei şi prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către Ostap Victor și menținută hotărârea primei instanțe. La 24 iulie 2015, Ostap Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocată că în cadrul examinării cauzei instanțele judecătorești au aplicat și interpretat eronat normele de drept material. Astfel, cu referire la prevederile art. 1398 Cod civil, care reglementează temeiul și condițiile generale ale răspunderii delictuale, indică că la caz nu sunt întrunite condițiile angajării răspunderii delictuale, nu există fapta ilicită, vinovăția și nici legătura cauzală cu prejudiciul.

Mai mult decît atît, instanța de apel la emiterea deciziei a lăsat fără apreciere actul Direcției Municipale pentru siguranța alimentelor din 30 octombrie 2013 și actul confirmator nr. 308 din 07 aprilie 2015, eliberat de Primăria or. Codru, prin care se confirmă că el nu deține vre-un cîine în proprietate sau în posesie, or, în situația în care la dosar nu există nici o dovadă a faptului că dînsul are în posesiune un cîine, obligarea sa la plata prejudiciului cauzat este ilegală și abuzivă. Totodată, a invocat că instanțele au dispus încasarea sumelor exagerate cu titlu de prejudiciu material și moral în lipsa unor probe pertinente, care ar confirma suportarea prejudiciului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din motivul că actele cauzei nu reflectă data expedierii deciziei instanţei de apel din 22 aprilie 2015 în adresa participanţilor la proces, iar recurentul insistă că a luat cunoştinţă cu aceasta la 15 iunie 2015, instanţa de recurs consideră că recurentul Ostap Victor s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la data de 24 iulie 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. După cum rezultă din materialul probator al cauzei, la data de 21 aprilie 2013 Cernomorcenco Libovi, la intersecția străzilor Sfîntul Ion și Costiujeni din or. Codru a fost atacată și mușcată de un cîine, care aparţine lui Ostap Victor. Drept urmare, Cernomorcenco Liubovi a fost internată în Spitalul Clinic Republican cu diagnosticul plaga mușcată deschisă antebrațul stîng 1/3 distală, iar la data de 07 mai 2013, aceasta a suportat o intervenție chirurgicală, fapt ce se confirmă prin extrasul Centrului Național Științifico-Practic de Medicină Urgentă (f.d.

8). Este cert și faptul că în perioada 21 aprilie 2013 - 04 iunie 2013, Cernomorcenco Liubovi s-a aflat în concediu medical (f.d. 38-84), iar la 17 iulie 2013, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, solicitînd repararea prejudiciului material și moral suportat în urma leziunilor corporale cauzate la data de 21 aprilie 2013 de cîinele lui Ostap Victor. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, dispunînd încasarea din contul lui Ostap Victor în beneficiul Liubovei Cernomorcenco a prejudiciului material în sumă de 1 934 lei și prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei, soluție care a fost menținută și de instanța de apel.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă au stabilit circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii, având la bază cumulul de probe prezentate de către părți și în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, corect a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii. În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reține dispoziţiile art. 1411 alin. (1) Cod civil, care statuează că, proprietarul unui animal sau persoana care se serveşte de animal în timpul serviciului răspunde de prejudiciul cauzat de acesta, fie că se afla în paza sa, fie că a scăpat de sub pază.

Obligaţia reparaţiei nu apare dacă prejudiciul a fost cauzat de un animal domestic predestinat activităţii profesionale, de întreprinzător sau obţinerii de mijloace pentru întreţinerea proprietarului, iar proprietarul animalului a asigurat grija cuvenită pentru supravegherea animalului, sau dacă dauna s-a produs chiar şi în cazul manifestării unei asemenea griji. Conform art. 1422 alin. (1) şi (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Iar, reieșind din prevederile art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Raportănd la caz prevederile normelor enunţate şi ținînd cont de faptul că în urma mușcăturilor cîinelui lui Ostap Victor, Liubovi Cernomorcenco a avut necesitate de îngrijire medicală și a urmat tratament medicamentos, instanţa de recurs constată că instanţele ierarhic inferioare, corect au ajuns la concluzia încasării din contul lui Ostap Victor în beneficiul Liubovei Cernomorcenco a sumei de 1 934 lei, cu titlul de prejudiciul material, ce constituie cheltuielile suportate pentru procurarea medicamentelor și care se confirmă prin bonurile de plată anexate la materialele cauzei (f.d.

13-14, 18-19, 21-23, 62-77, 80-84, 144). Totodată, reieșind din specificul acțiunii, caracterul și gradul suferințelor psihice cauzate intimatei în rezultatul incidentului, ce a avut loc la data de 21 aprilie 2013, instanțele judecătorești corect au determinat şi cuantumul compensației pentru prejudiciul moral cauzat Liubovei Cernomorcenco în sumă de 10 000 lei, pe cînd argumentele recurentului în acest sens fiind neîntemeiate. Or, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că indemnizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire, iar la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral urmează să fie luat în considerație atît aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice persoanei cît și datele obiective care certifică acest fapt.

Prin urmare, avînd în vedere principiile compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, suferinţele morale și psihice cauzate prin durerea survenită în urma mușcăturilor cîinelui și intervenției chirurgicale suportate, starea de stres şi frustrare cauzată intimatei ca urmare a imposibilității de a avea un regim de viață normal, instanţa de recurs consideră că instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit cuantumul prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei sumă, care, în opinia Colegiului, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacţie echitabilă persoanei vătămate, la caz Liubovei Cernomorcenco, cu atît mai mult că pînă în prezent reclamanta, încă nu s-a tratat definitiv și suportă dureri.

În această ordine de idei, instanţa de recurs apreciază critic argumentele recurentului cu referire la actul Direcției municipale pentru Siguranța Alimentelor din 30 octombrie 2013 și confirmarea Primăriei or. Codru nr. 308 din 07 aprilie 2015, precum că nu are în proprietate sau în posesiune nici un cîine, deoarece din conținutul, Confirmării Primăriei or. Codru nr. 308 din 07 aprilie 2015, rezultă că aceasta a fost întocmită de către secretarul Consiliului or. Codru în temeiul declarației personale depuse de Ostap Victor la Primăria or. Codru, precum că nu are în posesie cîine de rasă (f.d. 137). În susţinerea opiniei date vin şi explicațiile martorului Chicu Andrei, care a declarat șefului IP Centru al DP mun.

Chișinău la data de 15 mai 2013, precum că la data de 21 aprilie 2013, în jurul orelor 10.00, fiind la antrenament la Cernomorcenco Victor pe str. Sfîntul Ion 12 or. Codru, a văzut-o pe Cernomorcenco Liubovi cu mîna bandajată cu hainele rupte și pline de sînge și a auzit cum Ostap Victor și soția acestuia î-și cereau scuze de la Cernomorcenco Liubovi pentru faptul că cîinele lor a mușcat-o, spunîndu-i că este vina lor în ceea că s-au plimbat cu cîinele fără botniță, le pare rău de cele întîmplate, obligîndu-se că vor adormi cîinele (142). În această ordine de idei, se constată că şi alte argumente invocate în recurs nu pot fi reţinute, deoarece acestea se combat cu cele descrise şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către instanţa de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Faţă de cele ce preced, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civili, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ostap Victor. Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2014, în pricina civilă la cerea de chemare în judecată înaintată de către Liubovi Cernomorcenco împotriva lui Ostap Victor cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Sveatoslav Moldovan Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva