2ra-2567/15 — Anularea ordinului, restabilirea în funcție

Dosarul nr. 2ra-2567/15 Prima instanță: judecătoria Rîşcani, mun.Chişinău (jud.S. Iorgov) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa) DECIZIE 25 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Piotr Curdoglo împotriva deciziei din 06 mai 2015 a Curții de Apel Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Piotr Curdoglo împotriva Partidului Socialiştilor din Republica Moldova privind anularea ordinului, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă, încasarea prejudiciului material şi moral, c o n s t a t ă: La data de 05 decembrie 2013, avocatul Andrei Lazăr, în interesele lui Curdoglo Piotr a depus în instanța de judecată cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Socialiştilor din Republica Moldova solicitînd anularea ordinului nr. 25 C din 11 noiembrie 2013 a Preşedintelui Partidului Socialiştilor din Republica Moldova privind concedierea în baza art. 86 alin.(1) lit.h) Codul muncii, restabilirea în funcţia de secretar executiv al organizaţiei teritoriale a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, rl Ciadîr-Lunga, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la muncă, a prejudiciului moral în mărime de 25000 lei şi cheltuielile de judecată.

În motivarea acţiunii s-a invocat că începînd cu luna februarie 2012 a fost angajat la Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, în funcţie de secretar executiv al organizaţiei teritoriale a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, rl Ceadîr-Lunga. Prin ordinul nr.25 С din 11 noiembrie 2013 reclamantul a fost concediat, conform art.86 alin.(l) lit.h) Codul muncii, pentru absenţă fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă. Consideră că, ordinul menţionat este nefondat şi ilegal, fiind pasibil de anulare, deoarece a fost întocmit cu încălcarea gravă a prevederilor legislaţiei în vigoare, deoarece concedierea în temeiul dat este o măsură disciplinară extremă, la aplicarea căreia se cere respectarea întocmai a modului de atragere la răspundere disciplinară 1 prevăzut de art.art.206-210 Codul muncii.

Menţionează că, pîrîtul nu a solicitat explicaţii, conform art.208 alin. (1) Codul muncii, iar în condiţiile cînd şi-a exercitat atribuţiile de serviciu fără abateri, a rămas nedumerit de ordinul în cauză. Susţine că, pîrîtul prin ordinul nr.25 C din 11 noiembrie 2013, nu a indicat temeiurile de fapt şi de drept la aplicarea sancţiunii în cauză, ceea ce, de asemenea, contravine prevederilor art.210 alin. (l) Codul muncii, care stabileşte în mod expres această obligaţie. Specifică că, obiectivul pîrîtului este de a desface unilateral contractul individual de muncă încheiat cu reclamantul. Relatează că, anterior a existat un conflict privind refuzul pîrîtului de a-i achita salariul, dar nicidecum existenţa unei abateri disciplinare concrete în acest sens.

Indică că, prin această concediere ilegală i-а fost cauzată o daună morală în mărime de 25000 lei. La data de 01 aprilie 2014, reclamantul Piotr Curdoglo a depus o cerere de completare a pretenţiilor din cererea de chemare în judecată, solicitînd încasarea sumei de 1677,6 lei cu titlu de plată suplimentară la salariu pentru reţinirea acestuia şi a sumei de 28,88 lei cu titlu de compensare a pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului.

Prin hotărîrea din 15 noiembrie 2014 a judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău, s-a admis parţial acţiunea lui Piotr Curdoglo şi s-a anulat ordinul nr. 25 c din 11 noiembrie 2013 de eliberare din funcţie a lui Piotr Curdoglo, s-a restabilit în funcţia de secretar executiv al organizaţiei teritoriale a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, rl Ciadîr-Lunga, s-a încasat salariul pentru perioada absenţei forţate de la muncă în sumă de 36000 lei, prejudiciul moral în mărime de 5000 lei, prejudiciul pentru reţinerea plăţii salariului în mărime de 1677, 60 lei, în total suma de 42677, 60 lei, în rest pretenţiile au fost respinse. Totodată, s-a încasat din contul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1230,32 lei.

Prin decizia din 06 mai 2015 a Curții de Apel Chişinău s-a admis apelul depus de Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, s-a casat integral hotărîrea din 15 noiembrie 2014 a judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Piotr Curdoglo împotriva Partidului Socialiştilor din Republica Moldova privind anularea ordinului, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă, încasarea prejudiciului material şi moral. La 24 august 2015, Piotr Curdoglo a declarat recurs împotriva deciziei din 06 mai 2015 a Curții de Apel Chişinău, prin care a solicitat casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanţa de apel a concluzionat greşit referitor la părăsirea abuzivă a locului de muncă din partea salariatului, deoarece nu a ţinut cont de faptul că pe lîngă faptul că era angajat al Partidului Socialiştilor din RM, a fost ales în funcţie de consilier local al Consiliului Orăşenesc Ceadîr-Lunga. Consideră că, a avut un statut juridic special, cel al alesului local şi activităţii acestuia, inclusiv şi celei de serviciu, urmează să fie aplicate prevederile Legii alesului local, nr. 768 din 02.02.2000. 2 Conform art. 16 al Legii alesului local, nr. 768 din 02.02.2000, alesul local, în limitele competenţei sale, contribuie la realizarea prevederilor legilor şi ale altor acte normative, la implementarea programelor si planurilor naţionale si locale în toate domeniile de activitate social- economică.

Menţionează că, în baza acestor prevederi, la data de 15 octombrie 2013, Consiliul Orăşenesc Ceadîr-Lunga a adoptat Decizia nr. XL/5.3, conform căreia a aprobat componenţa Agenţiei de implementarea a proiectului “Lucrări de reparaţie a centrului de reabilitarea a copiilor cu necesităţi speciale în grădiniţa de copii nr. 8, or. Ceadîr-Lunga”, în componenţa căreia reclamantul a fost ales în calitate de membru. Deţinînd funcţia menţionată, s-a prezentat la data de 04 noiembrie 2013 la sediul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova în Chişinău, conform ordinului de deplasare din 04 noiembrie 2013 a Consiliului Orăşenesc Ceadîr-Lunga. Executarea deplasării se confirmă şi prin ştampilele Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, aplicate pe ordinul de deplasare.

Circumstanţele enunţate se încadrează în prevederile art. 188 Codul muncii şi art. 24 al Legii alesului local, nr. 768 din 02 februarie 2000. Susţine că, a respectat şi cerinţele legii referitor la înştiinţarea angajatorului, prin expedierea în adresa Partidului Socialiştilor din Republica Moldova prin fax la data de 04 noiembrie 2013 a înştiinţării referitor la deplasare şi a ordinului de deplasare. Indică că, este nemotivată concluzia instanţei de apel referitor la absenţa nemotivată la locul de muncă la dată de 05 noiembrie 2013, deoarece conform depoziţiilor martorului Zaharia Liubov, membrii comisiei s-au aflat la incinta şi pe lîngă Primăria or. Ceadîr- Lunga, unde este amplasată organizaţia teritorială a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, între orele 11:45-14:00 şi nu putea fi constatată absenţa sa de la locul de muncă pînă şi după această perioadă.

Atenţionează că însuşi intimatul, cît şi instanţa de apel motivează poziţia referitor la absenţa din 05 noiembrie 2013 prin faptul, că membrii comisiei s-au adresat la secretara Primăriei, care le-a comunicat că nu l-a văzut pe Curdoglo Piotr de dimineaţă, fapt confirmat prin înregistrarea video-audio din telefonul mobil al martorului Novac Grigore, care a fost anexată şi la materialele cauzei doar în instanţa de apel. Instanţa de apel invocă această înregistrare video în textul deciziei în calitate de probă a absenţei de la locul de muncă, dar nu a efectuat producerea şi cercetarea înregistrării în şedinţa, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a prevederilor art. 226 CPC.

Relatează că, despre prezenţa sau absenţa sa de la locul de muncă, urma a fi întrebată Zaharia Liubov, care a fost Conducătorul Organizaţiei Teritoriale Ceadîr- Lunga a PSRM şi conducătorul său nemijlocit, dar nu secretara Primăriei, care nu are nici o atitudine la organizaţia teritorială PSRM, doar că are locul de muncă în aceeaşi clădire, dar în absolut altă parte cu intrare/ieşire separate. Declară că, nu au fost luate în considerare şi declaraţiile martorului Zaharia Liubov, fiind examinată unilateral poziţia intimatului. Obţinerea acordului din partea conducătorului organizaţiei teritoriale de partid PSRM privind posibilitatea plecării la medic, reprezintă obţinerea acordului angajatorului asupra absenţei, care în această ordine de idei, este nu doar motivată, dar şi coordonată cu angajatorul.

3 Notează că, în baza scrisorii nr. 0064 a PSRM din 06 noiembrie 2015, a fost obligat să se prezinte la oficiul central al PSRM în Chişinău la 11 noiembrie 2013, ora 08:00, însă scrisoarea a parvenit la oficiul poştal or. Ceadîr-Lunga doar la dată de 11 noiembrie 2013, neavînd posibilitate de a executa obligaţia de a se prezenta cu explicaţii la aceeaşi dată. Precizează că, respectarea normei prevăzute de art. 208 Codul muncii, nu se limitează doar la expedierea formală a solicitării de explicaţii, dar presupune încercarea reală de a obţine aceste explicaţii. Remarcă că, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova în calitate de angajatorul a ales sancţiunea disciplinară cea mai aspră - concedierea, în lipsa refuzului direct al său de a da explicaţii.

Specifică că, instanţa de apel a ignorat faptul că din august 2013, s-au aflat în stare de conflict cu pîrîtul în legătură cu neachitarea salariului, începînd cu luna mai 2013, cît si neacordarea concediului anual, adresîndu-se de mai multe ori la conducerea PSRM cu solicitările de а-i achita salariu, iar din cauză ignorării solicitărilor, a fost nevoit să se adreseze la 18 octombrie 2013 la Inspectoratul de Stat al Muncii. Consideră că, instanţa de apel adoptînd decizia din 06 mai 2015 în urma examinării superficiale şi unilaterale ale pricinii, cît si în urma ignorării directe ale circumstanţelor cauzei, nu a aplicat Legea alesului local, nr. 768 din 02 februarie 2000, art.art. 188, 208 Codul muncii, însă a aplicat art. 86 alin.(1) lit.h) Codul muncii, care în opinia sa duce la casarea deciziei.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curtii de Apel Chişinău recurată a fost adoptată la 06 mai 2015, iar recurentul a declarat recurs la 24 august 2015. Materialele cauzei atestă că decizia recurată a fost expediată părţilor la 19 iunie 2015 (f.d.207), iar alte înscrisuri care să ateste recepţionarea de către părţi a deciziei instanţei de apel din 06 mai 2015, lipsesc. Prin prisma normei enunţate în raport cu circumstanţele stabilite, Colegiul consideră că recursul a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 04 noiembrie 2015 completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil şi a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Prin prisma art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de 4 Justiţie va admite recursul declarat de Curdoglo Piotr şi va casa decizia instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept, să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Conform art.86 alin.(l) lit.h) Codul muncii, concedierea reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată - se admite pentru următoarele motive absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă. Conform art.89 alin. (l) Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a instanţei de judecată.

Conform art. 89 alin. (2) Codul muncii, la examinarea litigiului individual de muncă de către instanţa de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea şi să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul concedierii unui membru de sindicat fără acordul organului sindical, cînd acordul respectiv este necesar conform art.87, instanţa de judecată, prin hotărîre, restabileşte salariatul la locul de muncă. Conform art.90 alin. (1), (2) Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.); с) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Conform art.208 alin. (1) Codul muncii, pînă la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară salariatului o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Refuzul de a prezenta explicaţia cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului şi un reprezentant al salariaţilor.

În conformitate cu art. 130 alin. (1-3) Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii. Din materialele cauzei rezultă că la data de 01 februarie 2012, Piotr Curdoglo a fost angajat în funcţie de secretar executiv al organizaţiei teritoriale PSRM rl Ceadîr-Lunga, conform ordinului nr. 2c din 01 februarie 2012 (f.d.51).

Prin ordinul nr. 25 С din 11 noiembrie 2013 al preşedintelui Partidului 5 Socialiştilor din Republica Moldova, Piotr Curdoglo a fost concediat din funcţia de secretar executiv al organizaţiei teritoriale PSRM, rl Ciadîr-Lunga, în baza art.86 alin.(l) lit.h) Codul muncii, pe motivul absenţei fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă (f.d. 10). În contextul art. 208 alin.(1) Codul muncii, enunţat şi supra, angajatorul fiind obligat de a solicita o explicaţie pe marginea lipsei lui Piotr Curdoglo de la locul de muncă, pînă la aplicarea sancţiunii disciplinare, nu a făcut, fapt afirmat de către Piotr Curdoglo şi care nu a fost negat de pîrît.

Cu referire la scrisoarea nr.0064 datată cu 06 noiembrie 2013, expediată lui Piotr Curdoglo de către Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Colegiul reţine că din contextul acesteia rezultă că s-a solicitat prezenţa lui Piotr Curdoglo la data de 11 noiembrie 2013 ora 08.00 în mun. Chişinău, la sediul central al PSRM, pentru prezentarea explicaţiilor privind lipsa sa la locul de muncă la data de 04 noiembrie 2013 şi 05 noiembrie 2013(f.d.108-109), care a fost şi recepţionată la data de 11 noiembrie 2013 (ziua în care Piotr Curdoglo urma să dea explicaţii), ceea ce se atestă prin copia plicului poştal anexat la materialele cauzei (f.d.107).

În contextul dat, instanţa de recurs consideră greşită concluzia instanţei de apel precum că scrisoarea menţionată supra ar fi fost recepţionată de Piotr Curdoglo la data de 06 noiembrie 2013. În atare circumstanţe, expedierea cu întîrziere a solicitării lui Piotr Curdoglo de a se prezenta pentru explicaţii în acest sens, nu poate fi calificată ca respectarea prevederilor art. 208 alin.(1) Codul muncii, fapt corect apreciat de prima instanţă. Astfel, Piotr Curdoglo a fost lipsit de posibilitatea de a prezenta explicaţiile la caz întru justificarea absenţei la locul de muncă. În această ordine de idei, instanţa de recurs reţine că angajatorul nu a respectat normele imperative ale Codului muncii referitor la procedura prestabilită aplicării lui Piotr Curdoglo a sancţiunii disciplinare sub formă de concediere din funcţia deţinută.

Prin urmare, rezultînd din faptul că nu a fost respectată procedura de concediere a lui Piotr Curdoglo din funcţie, Colegiul consideră justă concluzia instanţei de fond cu privire la anularea ordinului nr.25 С din 11 noiembrie 2013 cu privire la concedierea lui Piotr Curdoglo din funcţia deţinută, cu restabilirea lui Piotr Curdoglo în funcţia de secretar executiv al organizaţiei teritoriale al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, rl Ciadîr-Lunga şi încasarea plăţilor salariale aferente. La caz, s-a hotărît încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă din 11 noiembrie 2013 în sumă de 36000 lei.

Colegiul consideră greşită constatarea instanţei de apel precum că nu este justificată absenţa lui Piotr Curdoglo de la serviciu la data de 04 noiembrie 2013. Instanţa de recurs reţine argumentul recurentului precum că fiind în funcţie de consilier local al Consiliului orăşenesc Ceadîr-Lunga, la data respectivă s-a aflat la sediul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova. Conform art. 16 al al Legii alesului local ,nr. 768 din 02 februarie 2000, alesul local, în limitele competenţei sale, contribuie la realizarea prevederilor legilor şi ale altor acte normative, la implementarea programelor si planurilor naţionale si locale în toate domeniile de activitate social- economică.

6 Argumentului recurentului se confirmă şi prin decizia nr. XL/5.3 din 15 octombrie 2013 a Consiliului Orăşenesc Ceadîr-Lunga, prin care s-a aprobat componenţa Agenţiei de implementarea a proiectului “Lucrări de reparaţie a centrului de reabilitarea a copiilor cu necesităţi speciale în grădiniţa de copii nr. 8, or. Ceadîr-Lunga” (f.d.104). Conform pct.6 al deciziei menţionate, Curdoglo Piotr a fost desemnat membru al Agenţiei respective. Prin urmare, faptul aflării reclamantului la sediul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, se confirmă prin ordinul de deplasare din 04 noiembrie 2013, eliberat de Consiliul Orăşenesc Ceadîr-Lunga, în care direct se indică că deplasarea consilierului Consiliului orăşenesc Curdoglo Piotr se efectuează în baza Deciziei Consiliului Orăşenesc din 15 octombrie 2013 (f.d.56), fiind aplicată şi ştampila Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, care confirmă deplasarea (f.d.56).

Conform art. 188 Codul muncii, în timpul îndeplinirii obligaţiilor de stat sau obşteşti, dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, acestea se înfăptuiesc în orele de program, salariaţilor li se garantează menţinerea locului de muncă (a funcţiei) şi a salariului mediu. La caz, instanţa de recurs menţionează şi prevederile art. 24 al Legii alesului local nr. 768 din 02.02.2000, care statuează că pe durata şedinţelor consiliului şi a executării însărcinărilor consiliului sau comisiei, consilierul angajat în cîmpul muncii este degrevat de obligaţiile lui la locul de muncă. Degrevarea de obligaţiile la locul de muncă se face în baza înştiinţării în scris privind şedinţa în cauză, adresate alesului local, sau în baza altui document eliberat de consiliu sau comisia respectivă.

Perioada degrevării include si timpul necesar pentru a se deplasa la locul şedinţei sau pentru exercitarea unor anumite însărcinări. În speţă, Colegiul consideră fondată afirmaţia recurentului precum că a înştiinţat pîrîtul despre deplasarea de serviciu, prin fax, conform descifrărilor telefonice (f.d. 105). Cu referire la absenţa lui Curdoglo Piotr de la serviciu la data de 05 noiembrie 2013, Colegiul reţine că Zaharia Liubov-conducătorul organizaţiei teritoriale a Partidul Socialiştilor, care a fost audiată în calitate de martor la caz, a relatat că dimineaţa la ora 08:00 l-a întîlnit pe reclamant în clădirea Primăriei Ceadîr-Lunga, unde se află şi sediul organizaţiei teritoriale a Partidul Socialiştilor, care s-a învoit de la orele 11:30 pînă aproximativ orele 13:00- 14:00 că să plece la stomatolog, iar la 14:30, prin intermediul telefonului a anunţat că se reţine (f.d.79).

Tot aici, este de menţionat că vizita la medicul-stomatolog este confirmată şi prin certificatul eliberat în acest sens (f.d.55). În această ordine de idei, Colegiul consideră că instanţa de apel a eludat declaraţiile Liubovei Zaharia, care este şeful nemijlocit a lui Piotr Curdoglo în organizaţia teritorială a Partidul Socialiştilor, referitor la absenţa de la serviciu a lui Piotr Curdoglo, fără a da o apreciere acestora, bazîndu-se în exclusivitate pe procesele verbale, o înregistrare video şi declaraţiile martorului Novac Gheorghe ce ar confirma absenţa nemotivată a lui Piotr Curdoglo la data de 05 noiembrie 2013 de la serviciu. Colegiul consideră corectă concluzia primei instanţei referitor şi la încasarea sumei de 1677,60 lei cu titlu de prejudiciul cauzat pentru reţinerea plăţilor salariale, 7 menţionînd în acest sens şi prevederile art. 330 alin.(2) Codul muncii, conform cărora, în caz de reţinere, din vina angajatorului a salariului -art.

142 Codul muncii, a indemnizaţiei de concediu -art. 117 Codul muncii, a plăţilor în caz de eliberare – art.143 Codul muncii sau a altor plăţi, rezultînd din prevederile art.art.123, 124, 127, 139, 186, 227 lit.j), 228 alin.(8) Codul muncii, cuvenite salariatului, acestuia i se plăteşte suplimentar 0, 1 % la sută pentru fiecare zi de întîrziere din suma neplătită în termen. În speţă, materialele cauzei relevă că la 12 august 2013, reclamantul Piotr Curdoglo a depus Preşedintelui Partidului Socialiştilor din RM cerere cu privire la achitarea plăţilor salariale restante din luna mai 2013 (f.d.30).

În consecinţă, Piotr Curdoglo s-a adresat Inspectoratului de Stat al Muncii (f.d.31), din motiv că nu a fost soluţionată solicitarea sa din 12 august 2013. Conform răspunsului Inspectoratului de Stat al Muncii rezultă că angajatorul, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a admis restanţe la plata salariului lui Piotr Curdoglo pentru perioada mai 2013- septembrie 2013 (f.d.33). Conform aceluiaşi răspuns se menţionează că a fost expediată şi o somaţie la data de 16 octombrie 2013 lui Piotr Curdoglo pentru a se prezenta la contabilitate şi a ridica salariul pentru perioada mai 2013-septembrie 2013, recepţionată la data de 18 octombrie 2013, însă la prezentarea acestuia i-а fost refuzată plata restanţei salariale.

Ca rezultat, a deschis un cont bancar la data de 22 octombrie 2013, unde a solicitat să-i fie transferat salariul neachitat, ceea ce nu s-a efectuat, adresîndu-se repetat Preşedintelui PSRM cu solicitarea de a i se achita salariul restant. La 11 noiembrie 2013 angajatorul a achitat integral lui Piotr Curdoglo salariul restant. Astfel, este justificată concluzia instanţei de fond referitor la încasarea sumei de 1677,60 lei cu titlu de prejudiciul cauzat pentru reţinerea plăţilor salariale. Conform art.90 alin.(3) Codul muncii, mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ţinîndu-se cont de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.

Prin urmare, Colegiul consideră argumentată şi concluzia instanţei de fond referitor la încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, rezultînd din circumstanţele de fapt ale cauzei, precum şi de împrejurările concedierii şi atitudinea angajatorului înainte şi după concedierea reclamantului, suferinţele suportate de acesta ca urmare a acţiunilor angajatorului La fel, instanţa de recurs consideră fondată şi concluzia instanţei de fond referitor la încasarea cheltuielilor de judecată din contul partidul Socialiştilor din Republica Moldova în mărime de 1230,32 lei, rezultînd din faptul că reclamantul a fost scutit de la plata taxei de stat ca fiind litigiu de muncă, iar cerinţele acestuia au fost admise.

În conformitate cu art. 98 alin.(1) Cod de procedură civilă, cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate de instanţa judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît proporţional părţii admise din acţiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. Astfel, Colegiul constată că instanţa de fond a examinat pricina sub toate 8 aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic.

De asemenea, Colegiul reţine că în cadrul judecării pricinii, instanţa de judecată a creat participanţilor la proces, condiţii obiective şi echitabile, pentru exercitarea drepturilor şi obligaţiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părţilor dreptului la un proces echitabil, garantat şi asigurat prin art.6 al Convenţiei Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului. În circumstanţele de fapt şi de drept menţionate şi avînd în vedere faptul că Curtea de Apel Chişinău a interpretat eronat normele de drept material, apreciind greşit circumstanţele de fapt, iar hotărârea din 04 februarie 2015 a judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău este legală şi întemeiată, adoptată cu respectarea normelor de drept material şi procedural, cu verificarea şi aprecierea probelor administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea deciziei recurate şi menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe. În baza celor expuse, în conformitate art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Piotr Curdoglo împotriva deciziei din 06 mai 2015 a Curții de Apel Chişinău.

Se casează decizia din 06 mai 2015 a Curţii de Apel Chişinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Piotr Curdoglo împotriva Partidului Socialiştilor din Republica Moldova privind anularea ordinului, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă, încasarea prejudiciului material şi moral, cu menţinerea hotărîrii din 15 noiembrie 2014 a judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău. Decizia este irevocabilă. Președintele şedinţei Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală 9