2ra-2465/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii

Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-2465/15 Judecător: V. Mihailă Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican DECIZIE 25 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursurile declarate de către: -Procuratura Generală a Republicii Moldova; -Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova; -Roşca Alexei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roşca Alexei împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor, privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 09 iunie 2015, prin care a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 03 iunie 2014 prin majorarea cuantumului prejudiciului moral, c o n s t a t ă La 12 decembrie 2013, Alexei Roşca s-a adresat cu cerere de chemare în împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienți accesorii Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor, privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin ordonanța privind pornirea urmăririi penale din data de 05.01.2007, a ofițerului urmăririi penale a SUP CPs Buiucani, I. Pruteanu, a fost dispusă începerea urmăririi penale în privinţa reclamantului Roşca Alexei, conform semnelor infracţiunii prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În urma finisării urmăririi penale şi întocmirii rechizitoriului reclamantul a fost învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 333 alin. (2) lit. a), c), 191 alin. (2) lit. a), c), 360 alin. (1), 196 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu expedierea cauzei pentru examinare la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău. Prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din data de 01 noiembrie 2011, dosarul penal în acuzarea lui Roşca Alexei de comiterea infracţiunii conform art. 336 alin. (3) lit. b) Cod penal, a fost încetat, iar de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 333 alin. (2) lit. a şi c, 191 alin. (2) lit. a) şi c), 360 alin. (1), 196 alin. (3) lit. b) Cod penal, a fost achitat din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii.

Sentinţa menţionată a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din data de 23 octombrie 2012 şi prin decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 12 martie 2013. Indică reclamantul că, în cadrul procesului penal menţionat, la data de 05 ianuarie 2007, a fost reținut pentru 72 de ore, iar la data de 08 ianuarie 2007, prin încheierea Judecătoriei Buiucani a fost eliberat mandat de arest pe un termen de 10 zile, începînd cu data de 05 ianuarie 2007. Astfel, termenul total de aflare sub arest a fost de 10 zile. Menţionează că, datorită acţiunilor ilicite ale organului de drept, la data de 08 ianuarie 2007, din incinta Judecătoriei sectorului Buiucani mun. Chişinău, a fost preluat de echipajul ambulanței şi transportat la IMSP Cardiologie unde a fost diagnosticat cu „cardiopatie mixtă”.

La data de 18 ianuarie 2007, a fost externat din IMPS Cardiologie, însă datorită stării de stres a situaţiei create, în perioada 20 ianuarie 2007 - 30 ianuarie 2007 a fost spitalizat la CNŞP Medicină de Urgență cu diagnosticul „boală cerebrală vasculară, ictus ischemic în bazinul vertebro-bacilar”. În rezultatul cauzelor penale intentate de organele de drept, în scopul persecutării sale şi deposedării de acţiunile emise de „Automat” SA, unde era administrator, în mod ilegal a fost destituit din funcţia ocupată. Necătînd la faptul că prin intermediul instanţei de judecată a fost anulat procesul-verbal privind demisia sa, nu a mai fost repus în funcţia deținută pe motivul invalidității survenite în urma bolilor cardiace şi cerebrale, astfel fiind lipsit de posibilitatea de a munci.

Menţionează că, începînd cu perioada 14 martie 2008 şi pînă în prezent, a fost lipsit de posibilitatea de a munci şi de a fi salarizat. Susţine reclamantul că, în legătură cu intentarea mai multor cauze penale şi lipsirea sa de libertate, i-a fost cauzat prejudiciu material şi moral enorm, a suferit un stres psihologic enorm şi soția sa, copilul şi alte rude apropiate. Consideră că este în drept de a solicita încasarea prejudiciului material şi moral suferit, consideră că urmează să-i fie compensate veniturile de care a fost lipsit în perioada de 14 martie 2008 pînă la 20 august 2013, în care datorită concedierii ilegale din funcţia deținută nu a putut munci, prejudiciul fiind reprezentat de plăți salariale.

La momentul intentării dosarului penal, deținea funcţia de administrator al SA „Automat”, salariul mediu constituind 7 964 lei, astfel suma prejudiciului pentru 1998 zile constituie 541 218,24 lei. Conform certificatului eliberat de Biroul Naţional de Statistică, rata inflației pentru perioada martie 2008 – mai 2013 a constituit 30,5%, iar prejudiciul suportat raportat la rata inflației constituie 706 289,8 lei. De asemenea susține că, a suportat şi cheltuieli pentru asistență juridică în cadrul examinării cauzei penale în sumă de 30 000 lei. Astfel prejudiciul material total suportat este 736 289,8 lei. Prejudiciul moral îl estimează la 1 000 000 lei, reieșind din faptul că a fost deţinut în condiţii inumane, iar prin intentarea ilegală a cauzelor penale în privinţa sa i-a fost grav atinsă onoarea, demnitatea şi reputația profesională, deoarece a activat în funcţie de conducere mai mult de 20 de ani, fiind premiat cu premiul „Businessmanul Anului”.

Solicită reclamantul, admiterea acţiunii, încasarea din bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului material cauzat în mărime de 736 289,80 lei, prejudiciul moral în mărime de 1 000 000 lei şi cheltuielile de judecată şi asistență juridică în mărime de 10 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 03 iunie 2014, acţiunea a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Alexei Roşca a prejudiciului material în mărime de 30 000 lei, a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 5 000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 iunie 2015: -S-au respins apelurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei; -S-a admis apelul declarat de Alexei Roşca; -S-a modificat hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 03 iunie 2014, prin majorarea cuantumului prejudiciului moral încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei, de la suma de 15 000 lei pînă la suma de 50 000 (cincizeci mii) lei; -In rest, hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 03 iunie 2014, s-a menţinut. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 10 august 2015, Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09.06.2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 03.06.2014, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, aprecierea probelor fiind arbitrară.

Consideră recurenta-Procuratura generală că, în privinţa cet. Roşca Alexei a fost dată o sentinţa prin care ultimul a fost achitat parțial şi nu integral, respectiv acesta nu poate pretinde despăgubiri în temeiul art. 1545. La 18 august 2015, Ministerul Justiţiei al RM a declarat recurs, solicitînd: cu titlu principal – casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii înaintate de Roşca Alexei, cu titlu secundar – modificarea deciziei instanţei de apel în sensul diminuării sumelor acordate. În motivarea recursului, recurentul-Ministerul Justiţiei al RM a indicat că, instanţa de apel, verificând legalitatea şi temeinicia hotărîrii primei instanţe eronat a interpretat dreptul material care reglementează aprecierea prejudiciului material şi moral.

La 29 septembrie 2015, Roşca Alexei prin intermediul avocatului Vladislav C. Roşca (mandat nr. 0435765) a declarat recurs, solicitînd casarea parțială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09.06.2015, în partea ce se referă la cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare, cu pronunţarea unei noi hotărîri pe acest capăt de admitere integrală a cerinţelor reclamantului. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, a indicat că în pofida faptului că de către instanţa de apel a fost majorat cuantumul prejudiciului moral, acesta rămîne totuși să fie unul inechitabil. La 16 septembrie 2015, Procuratura Generală a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat de Ministerul Justiţiei RM, solicitînd admiterea acestuia.

La 06 octombrie 2015, Roşca Alexei a prezentat referinţă pe marginea recursurilor declarate de Ministerul Justiţiei şi Procuratura generală, solicitînd declararea acestora inadmisibile. La 15 octombrie 2015, Procuratura Generală a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat de Roşca Alexei, solicitînd respingerea acestuia. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că din materialele cauzei nu rezultă la ce dată a fost expediată copia deciziei integrale a instanţei de apel în adresa părţilor (f.d. 83 vol. II), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursurile se consideră declarate în termen.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 octombrie 2015, recursurile au fost declarate admisibile. În conformitate cu art. 444 CPC prezentele recursuri se examinează fără prezența părţilor. Examinând argumentele invocate în cererile de recurs în raport cu materialele cauzei şi referințele prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, „Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs”.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti „În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țară, tragerii ilegale la răspundere penală”.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti „Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului contravenţional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulităţii actelor sau acţiunilor organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigaţii.” Conform art. 1405 alin. (1) Cod Civil „(1) Prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului,

muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.” Conform art. 1423 alin. (1) Cod Civil, „Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate”.

Colegiul reține că, conform materialelor dosarului, atât instanța de fond cât și instanța de apel justificat au constatat următoarele circumstanțe de fapt: La 05 ianuarie 2007, în privința recurentului Alexei Roşca, a fost intentată cauza penală nr. 2007030013 în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. c) din Codul penal, pe faptul estorcării mitei în mărime de 1500 lei pentru a îndeplini o acțiunea ce intra în obligațiunile sale de serviciu (vol. I. f.d.8). La data de 05 ianuarie 2007, în temeiul ordonanței privind începerea urmăririi penale, Roşca Alexei a fost reținut şi repartizat în Izolatorul de detenție preventivă a CGP mun. Chişinău, fiind întocmit proces-verbal de reținere (vol. I. f.d.

19-20). La demersul Procurorului în Procuratura sectorului Buiucani, de către Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău din 08 ianuarie 2007, a fost aplicată în privința lui Roşca Alexei a măsurii preventive, arestarea preventivă pe un termen de 10 zile, cu calcularea termenului din data de 05 ianuarie 2007, cu eliberarea mandatului de arest nr. 1-5/2007 (vol. I. f.d. 21-24). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 15 ianuarie 2007, menţinută prin decizia Curţii de apel Chişinău di 22 ianuarie 2007, a fost respins demersul procurorului privind prelungirea termenului deținerii sub arest preventiv (vol. I. f.d.25-30). În cadrul urmării penale pe cauza nr. 2007030013, prin ordonanța Procurorului Procuraturii s. Buiucani, mun.

Chişinău din 15 ianuarie 2007, Alexei Roşca a fost pus sub învinuire fiindu-i încriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. c) Cod penal (vol. I. f.d. 48). În cadrul aceleași cauze penale, prin ordonanța din 24 februarie 2007, Alexei Roşca a fost pus sub învinuire, fiindu-i încriminate săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. a), b) şi c) şi art. 195 alin. (2) Cod penal (vol. I. f.d. 49-51). Totodată, prin procesul-verbal din 24 februarie 2007, de către Procurorul în Procuratura s. Buiucani, mun. Chişinău - Veaceslav Cernalev, Alexei Roşca a fost obligat de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea procurorului sau a instanţei de judecată (vol. I. f.d.61).

Prin ordonanța Ofițerului de urmărire penală a SUP SIF nr. 6 a DIF MAI - I. Pruteanu, din 06 mai 2008, a fost dispusă efectuarea percheziției la domiciliul lui Alexei Roşca din mun. Chişinău, str. Valea Crucii 24 ap 56 (vol. I. f.d.60). Prin ordonanța Ofițerului SUP SIF nr.6 - I. Pruteanu, din 30 septembrie 2008, din cadrul dosarului penal nr. 2007030013, Alexei Roşca a fost recunoscut în calitate de bănuit (vol. I. f.d. 47). La fel prin ordonanțele de punere sub învinuire din cadrul aceleași cauze penale, din 16 octombrie 2008 şi 29 decembrie 2008, lui Alexei Roşca iau fost încriminate săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. a) și c); art. 191 alin. (2) lit. a și c); art. 360 alin. (1) şi art. 196 alin. (3) Cod penal (vol. I. f.d.

53-56). Prin ordonanța Procurorului în Procuratura Anticipație din 27 februarie 2009, din cadrul dosarului penal nr. 2009036049, Alexei Roşca a fost pus sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (3) lit. b) Cod penal (vol. I. f.d.57-58). Prin sentința Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 01 noiembrie 2011, dosarul penal în acuzarea lui Alexei Roşca de comiterea infracțiunilor conform art. 336 alin. (3) lit. b) Cod penal, a fost încetat. A fost achitat Alexei Roşca în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. a) şi c), art. 191 alin. (2) lit. a) şi c), art. 360 alin. (1), art. 196 lit. b) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii.

A fost dispusă anularea măsurii preventive aplicate lui Alexei Roşca, declarația de nepărăsire a localității, de la intrarea în vigoare a sentinței (vol. I. f.d. 62-71). Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2012, a fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 01 noiembrie 2011 (vol. I. f.d. 72- 91). Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiție din 12 martie 2013, recursul ordinar al procurorului a fost respins ca fiind inadmisibil (vol. I. f.d. 92-98).

În aceste circumstanțe de fapt și de drept, Colegiul reține că instanțele inferioare întemeiat au constatat că prin emiterea sentinței de achitare în privința lui Alexei Roşca din motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii imputate ultimului, se constată încălcarea drepturilor constituționale ale lui Alexei Roşca privind dreptul la libertate şi siguranța persoanei, dreptul la viața intimă şi familială, dreptul la proprietatea privată şi ale prevederilor art. 5 şi 8 ale Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale.

Colegiul menționează că, având în vedere specificul obiectului litigiului în cauză și anume repararea prejudiciului pentru tragerea ilegală la răspundere penală, Colegiul menționează că cuantumul prejudiciului moral se determină în baza criteriilor prevăzute la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești și anume, aceasta se determină luând-se în considerare gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferințele fizice, caracterul şi gradul suferințelor psihice; măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice şi psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

Astfel, aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu miza pentru reclamant, comportamentul părților, buna/reaua credință, etc. Se ia în considerare în mod obligatoriu principiul general al echității. Prejudiciul moral se apreciază individual pentru fiecare caz, luând-se în considerație argumentele ambelor părți în proces şi excluzând-se pretenții excesive şi vădit exagerate. În acest context, Colegiul reține că Roșca Alexei a fost învinuit în săvârșirea mai multor infracțiuni, care prevăd o sancțiune pe până la 7 ani de închisoare fiind calificate infracțiuni grave, ceia ce a cauzat fără îndoială o presiune psihologică continuă asupra inculpatului, mai mult ca atât durata urmării penale, precum şi examinării cauzei penale, fiind de mai mult de 5 ani .O circumstanță de fapt importantă la aprecierea prejudiciului moral este și aflarea lui Tatarenco Vladimir sub arest timp de 10 de zile.

Colegiul reține faptul că instanța de apel justificat a ajuns la concluzia că, deși, prima instanță corect a constatat faptul încălcării drepturilor lui Alexei Roşca la libertatea individuală şi siguranța personală, cât şi la respectarea vieții intime, familiale și private şi a aplicat corect prevederile normelor de drept material citate anterior, suma acordată cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 15 000 lei este inechitabilă. În acest sens, Colegiul califică ca întemeiată concluzia instanței de apel, conform căreia suma de 50 000 lei este reală şi rezonabilă în măsură de a atenua suferințele psihice şi fizice cauzate lui Alexei Roşca, care a avut de suferit unele frustrări, incertitudini şi neliniști care au durat mai mult de 5 ani, şi care nu pot fi compensate doar numai prin simpla constatare a încălcării drepturilor acestuia.

În acest sens, Colegiul reține şi jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului pe cauze similare, în ceea ce privește acordarea unei satisfacții echitabile pentru privarea ilegală de liberate, cât și jurisprudența națională. Colegiul reține ca neîntemeiat argumentul recurentului, Procuraturii Generale a Republicii Moldova precum că, prima instanță incorect a pus în sarcina bugetului de stat obligația de a-i compensa apelantului Alexei Roşca cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în instanţa de fond în sumă de 5000 lei, ce ar rezulta din achitarea unor sume exagerate avocatului pentru asistență juridică. Or, în conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC RM, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. Mai mult decât atât, Colegiul reiterează şi prevederile art. 96 CPC, care expres indică că instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

În acest sens, Colegiul reține că conform materialelor dosarului, Alexei Roşca a prezentat în susținerea cerințelor de încasare a cheltuielilor de judecată pentru acordarea asistenței juridice în instanţa de fond, bonul de plată seria ES nr. 279157 din 01.11.2013 pentru suma de 10 000 lei, autentificat în modul corespunzător, ceea ce corespunde cerințelor art. 138 alin. (4) Codul de procedură civilă, care indică expres că, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicând-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original când, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanțele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau când copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri când instanţa consideră necesară prezentarea originalului (vol. I, f.d.106).

Totodată, Colegiu reține că instanțele inferioare justificat au constatat ca fiind reală, necesară şi rezonabilă pentru întocmirea cererii de chemare în judecată şi reprezentarea intereselor apelantului-reclamant în ședințele de judecată în instanţa de fond suma de 5000 lei, care urmează a fi încasată din contul bugetului de stat.

În acestă ordine de idei nu poate fi reținut nici argumentul recurenţilor Procuratura Generale a RM şi Ministerul Justiţiei al RM precum că instanțele inferioare incorect au pus în sarcina bugetului de stat şi obligația de a compensa prejudiciul material şi anume cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice suportate pe toată durata urmăririi penale şi examinării dosarului penal, în cuantumul solicitat de către Alexei Roşca în sumă de 30000 lei, rezultat din achitarea unor sume exagerate avocatului pentru asistență juridică, or, art. 7 lit. e) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, direct indică că în cazurile menționate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistența juridică.

Prin urmare, Colegiul reține că instanțele inferioare întemeiat au admis pretenția lui Alexei Roşca cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 30000 lei, ce constituie cheltuieli de judecată pentru acordarea asistenței juridice suportate de către el pe toată durata urmăririi penale şi examinării dosarului penal, ceea ce se confirmă prin bonurile de plată: nr. 348844 din 25.11.2008 pentru suma de 5000 lei, nr. 1 din 27.02.2009 pentru suma de 15000 lei, nr. 20 din 20.03.2012 pentru suma de 7000 lei şi nr. 11 din 06.03.2013 pentru suma de 3000 lei, autentificate în modul corespunzător, ceea ce corespunde cerințelor art. 138 alin. (4) Codul de procedură civilă (vol. I, f.d.102-105).

Având în vedere cele expuse mai sus, decizia Curții de Apel Chişinău din 09 iunie 2015 este legală, fiind adoptată cu respectarea normelor de drept procedural și material, urmând a fi menținută. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova. Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Se respinge recursul declarat de Roşca Alexei. Se menține decizia Curții de Apel Chişinău din 09 iunie 2015, emisă în cauza civilă la cererea lui Roşca Alexei împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală şi Ministerul Finanțelor, privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă