2rac-383/15 — Cu privire la anularea deciyiei privind excluderea din concursuri, anularea rezultatelor licitaţiei şi obligarea de a iniţia un nou concurs

dosarul nr. 2rac-383/15 prima instanță N. Clevadî instanța de apel I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druță, Liliana Catan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe acțiuni „Făuritorul”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe acțiuni „Făuritorul” împotriva Societății pe acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la anularea deciziei privind excluderea din concursuri, anularea rezultatelor licitației și obligarea de a iniția un nou concurs, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 04 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea pe acțiuni „Făuritorul” și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 februarie 2015, c o n s t a t ă: La 23 iulie 2014, SA „Făuritorul” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „RED-Nord” cu privire la anularea deciziei Comisiei de achiziție a Licitației nr. D-22/03-32/14 privind excluderea SA „Făuritorul” din concursurile „Stîlpi SET 9,5-2” și „Stîlpi SET 10,5-5”, anularea rezultatelor licitației și obligarea SA „RED-Nord” de a iniția un nou concurs.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că SA „RED-Nord” a anunțat desfășurarea licitației deschise cu privire la achiziționarea bunurilor pentru linii electrice aeriene 10kv (codul licitației nr. D-22/03-32/14). Conform planului de achiziție, a fost preconizat de a procura 1200 buc., astfel, potrivit condițiilor licitației, a fost instituit modul de livrare a bunurilor în două variante: varianta (1) - la depozitul beneficiarului, plata în decurs de 30 de zile din momentul primirii. Capacitatea maximă de transportare a unității de transport „Stîlpi SET 10,5-5” (22 t.); varianta (2) - franco-depozit a furnizorului de marfa, plata în decurs de 30 de zile din momentul primirii. Menționează că a depus oferta potrivit procedurii şi termenului stabilit.

În ofertă a fost indicată varianta (1) - la depozitul beneficiarului, plata în decurs de 30 de zile din momentul primirii. Capacitatea maximă de transportare a unității de transport „Stîlpi SET 10,5-5” (22 t.): stîlpi (beton armat) „SET 10,5-5” -1200 x 1 1745 = 2094000 MDL şi varianta (2) - franco-depozit a furnizorului de marfa, plata în decurs de 30 de zile din momentul primirii: (servicii de transport) -1,17 MDL t/km x 110400 x t/km = 129168 MDL. Totodată, potrivit ofertei, valoarea totală, fără TVA = 2223168 MDL / valoarea totală, inclusiv TVA = 444633,60 MDL. Astfel, remarcă reclamanta că a prezentat cea mai avantajoasă ofertă, atât pentru varianta (1), precum şi pentru varianta (2). Susține că la 02 iunie 2014 a primit informația de la SA „RED-Nord”, potrivit căreia, SA „Făuritorul” nu a prezentat în oferta de concurs prețul stâlpului la depozitul beneficiarului.

Astfel, din cauza că SA „Făuritorul” nu a respectat condițiile concursului, Comisia de achiziții a decis excluderea acesteia din concurs. Ulterior, ne fiind de acord cu decizia Comisiei de achiziții, reclamanta a expediat în adresa pârâtei și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei privind excluderea din concurs, anularea rezultatelor licitației și obligarea SA „RED-Nord” de a iniția un nou concurs, însă prin răspunsul din 10 iunie 2014, cererea a fost respinsă. Prin urmare, solicită SA „Făuritorul” anularea deciziei Comisiei de achiziție a licitației nr. D-22/03-32/14 privind excluderea SA „Făuritorul” din concursurile „Stîlpi SET 9,5-2” și „Stîlpi SET 10,5-5”, anularea rezultatelor licitației și obligarea SA „RED-Nord” de a iniția un nou concurs „Stîlpi SET 9,5-2” și „Stîlpi SET 10,5-5”.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 februarie 2015 acțiunea a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Bălți din 04 iunie 2015 a fost respins apelul declarat de SA „Făuritorul” și menținută hotărârea primei instanțe. La 12 august 2015, în termenul prevăzut de lege, SA „Făuritorul” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate. Invocă că atât instanța de fond, cât și instanța de apel, examinând pricina, au soluționat cauza fără a cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor.

Totodată, consideră că instanțele de judecată au examinat pricina în mod formalist, fără a intra în esența raporturilor stabilite între părțile litigante. La 09 septembrie 2015, în adresa intimatei a fost expediată copia recursului declarat de SA „Făuritorul” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Prin referința din 30 septembrie 2015, intimata SA „RED-Nord” a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

2 În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Făuritorul” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că atât instanța de apel, cât şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, aplicând corespunzător normele de drept material şi respectând normele de drept procedural, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul SA „Făuritorul”, ca inadmisibil. 3 În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Societatea pe acțiuni „Făuritorul” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druță Liliana Catan 4