2ra-2412/15 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-2412/15 prima instanță C. Ursachi instanța de apel A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druță, Liliana Catan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Tineretului și Sportului al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Teodor Dănilă împotriva Ministerului Tineretului și Sportului al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Teodor Dănilă, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chişinău din 16 martie 2015 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 24 octombrie 2014, Teodor Dănilă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Tineretului și Sportului cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că prin pct. 1 al ordinului Ministerului Tineretului şi Sportului nr. 254-p din 24 septembrie 2014 a fost eliberat din funcția de șef al Direcției instituții sportive şi sportul pentru toți, în legătură cu lichidarea funcției publice ca urmare a intrării în vigoare a Statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată, începând cu 25 septembrie 2014. Consideră că pct. l din ordinul nr. 254-p din 24 septembrie 2014 este ilegal şi urmează a fi anulat deoarece eliberarea sa din funcție s-a efectuat cu încălcarea prevederilor corespunzătoare din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 şi din Codul muncii, în dispozitivul ordinului de eliberare din funcție nu este indicat articolul din lege în baza cărui a fost eliberat, funcția deținută nu a fost lichidată, nu a fost emis nici un act administrativ (ordin) prin care funcția de șef al Direcției instituții sportive şi sportul pentru toți să fi fost lichidată/redusă.

1 Prin urmare, fiind încălcate prevederile art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, conform cărora angajatorul este în drept să concedieze salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal doar cu condiția emiterii unui ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), motivat din punct de vedere juridic, cu privire la lichidarea unității ori reducerea numărului sau a statelor de personal. Menționează că în schema de încadrare a Ministerului Tineretului şi Sportului, aprobată în baza Hotărârii Guvernului nr. 766 din 26 noiembrie 2009, au fost 41 de unități, iar în schema de încadrare a Ministerului Tineretului şi Sportului, aprobată în baza Hotărârii Guvernului nr. 206 din 24 martie 2014 sunt 47 de unități.

Astfel, numărul de unități de personal din minister nu s-a redus, ci din contra, s-a majorat. Remarcă reclamantul că nu a fost preavizat, cu două luni înainte despre apropiata disponibilizare, fapt prin care a fost încălcat art. 88 alin. (1) lit. b) şi art. 184 alin. (1) lit. a) din Codul muncii. Totodată, susține că conducerea ministerului a emis la 23 iunie 2014 ordinul nr. 146p prin care angajații ministerului au fost preavizați doar despre modificarea statului de personal. Astfel, menționează că în rezultatul examinării structurii Ministerului Tineretului şi Sportului, aprobată în baza Hotărârii Guvernului nr. 766 din 26 noiembrie 2009 şi structura ministerului, aprobată în baza Hotărârii Guvernului nr. 206 din 24 martie 2014, se constată că Direcția sport de performanță şi Direcția instituții sportive şi sportul pentru toți au fost reorganizate în Direcția sport cu două secții: Secția Scoli sportive şi sportul pentru toți şi Secția sport de performanță.

Mai indică Teodor Dănilă că până la reorganizare, în funcția de șef al Direcției sport de performanță a activat Octavian Bucătari, iar în funcția de șef al Direcției instituții sportive şi sportul pentru toți a activat el. Însă, cu toate că el are prioritate față de Octavian Bucătari şi trebuia să fie numit în funcția de șef al Direcției sport, conducerea ministerului, în mod ilegal l-a numit în funcția respectivă pe Octavian Bucătari, astfel fiind încălcate prevederile art. 183 din Codul muncii. Consideră că prin eliberarea sa ilegală din funcție i-a fost încălcat dreptul de a activa în serviciul public şi de respectare a demnității, iar prin urmare, i-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale considerabile.

Prejudiciul material este echivalent cu salariul mediu lunar pe întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, iar prejudiciul moral este echivalent cu 11000 lei. Astfel, solicită reclamantul Teodor Dănilă anularea pct. 1 din ordinul Ministerului Tineretului și Sportului nr. 254-p din 24 septembrie 2014, restabilirea sa în funcția de șef al Direcției instituții sportive și sportul pentru toți a Ministerului Tineretului și Sportului, încasarea de la Ministerul Tineretului și Sportului în beneficiul său a salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la serviciu, a prejudiciului moral în mărime de 11000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 16 martie 2015 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2015 a fost admis apelul declarat de către Teodor Dănilă, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, a fost anulat pct. 1 din ordinul Ministerului Tineretului și Sportului nr. 254-p din 24 septembrie 2014 cu privire la 2 eliberarea lui Teodor Dănilă din funcția de șef al Direcției instituții sportive şi sportul pentru toți, a fost restabilit Teodor Dănilă în funcția de șef al Direcției instituții sportive şi sportul pentru toți a Ministerului Tineretului și Sportului, s-a încasat de la Ministerul Tineretului și Sportului în beneficiul lui Teodor Dănilă un salariu mediu în mărime de 5865 lei, cu mențiunea, hotărâri care se execută imediat și s-a încasat de la Ministerul Tineretului și Sportului beneficiul lui Teodor Dănilă salariul mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la lucru din 24 septembrie 2014 până la data repunerii în funcție, 01 iulie 2015, ce constituie 54118 lei și 5865 lei prejudiciul moral, iar în total suma de 59983 lei.

În rest pretenția privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă. La 27 iulie 2015, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Tineretului și Sportului a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând că aceasta a fost emisă în rezultatul încălcării normelor de drept material. În acest sens, susține că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. La 24 august 2015, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului declarat de Ministerul Tineretului și Sportului cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Prin referința din 28 septembrie 2015 și referința suplimentară din 23 noiembrie 2015, intimatul Teodor Dănilă a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Tineretului și Sportului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. 3 Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicând corespunzător normele de drept material şi respectând normele de drept procedural, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul Ministerului Tineretului și Sportului, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Ministerul Tineretului și Sportului al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druță Liliana Catan 4