3ra-1514/15 — Repunerea în termen şi obligarea de a aviza procesul-verbal de recepţie finală

dosarul nr. 3ra-1514/15 prima instanță: L. Lupașco instanța de apel: D. Manole, E. Fistican, S. Arnăut ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druță, Liliana Catan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Popa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Popa împotriva Inspecției de Stat în Construcții cu privire la repunerea în termen şi obligarea de a aviza procesul-verbal de recepție finală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 23 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Gheorghe Popa și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, municipiul Chișinău din 20 noiembrie 2014, c o n s t a t ă: La 23 aprilie 2013, Gheorghe Popa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții cu privire la repunerea în termen şi obligarea de a aviza procesul-verbal de recepție finală.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că prin scrisoarea nr. 303F din 16 mai 2012, Inspecția de Stat în Construcții a returnat fără concluzie setul de acte referitor la consemnarea procesului-verbal de recepție finală a obiectivului Casa de locuit particulară lit. E (04), anexă lit. E-l şi lit. E-2 din str. Calea Orheiului, 88/2, mun. Chişinău, deoarece, în procesul studierii actelor prezentate s-a depistat lipsa actelor privind atribuirea terenului. Consideră că returnarea setului de acte fără avizarea necesară a procesului-verbal de recepție finală este neîntemeiată, deoarece prin decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/19 din 04 mai 2011 cu privire la stabilirea dreptului de proprietate municipală asupra lotului de pământ aferent imobilelor din str. Calea Orheiului, 88/2, a fost stabilit dreptul de proprietate municipală asupra lotului de pământ cu suprafața 1 de 1433 m.p.

(destinat pentru recepție finală, deservirii şi exploatării imobilului) din str. Calea Orheiului, 88/2 şi s-a solicitat OCT Chişinău să înregistreze dreptul de proprietate asupra terenului aferent imobilului din str. Calea Orheiului, 88/2, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, în calitate de beneficiar al imobilului fiind indicat Gheorghe Popa. Menționează că a prezentat actul de inspectare nr. 0100/10/9317 din 16 iulie 2010, planul de amplasare a construcțiilor şi amenajărilor din 23 iuie 2010, planul (releveul) încăperii izolate din 23 iulie 2010, certificatul de urbanism informativ nr. 799i/10 din 20 octombrie 2010, planul de amplasare a imobilului, anexa la certificatul de urbanism, avizul sanitar cu privire la posibilitatea exploatării casei de locuit lit. E (04) din str. Calea Orheiului, 88, mun.

Chișinău cu nr. 04/2-2181 din 25 octombrie 2010, avizul privind recepția finală a construcției nr. 1/5-160 din 02 aprilie 2010, raportul de expertiză tehnică nr. 4874-10-10/1 privind starea tehnică a construcțiilor casei de locuit din str. Calea Orheiului, 88, mun. Chişinău nr. 64-65-654/t din 11 octombrie 2010 şi procesul-verbal de recepție finală nr. 08 din 13 ianuarie 2011 a casei de locuit particulară lit. E (04), anexă lit. E-l şi lit. E-2. Susține că nefiind de acord cu refuzul Inspecției de Stat în Construcții de a aviza procesul-verbal de recepție finală, a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor o cerere prealabilă, însă, în termen prevăzut de lege nu a primit niciun răspuns.

Astfel, la 01 aprilie 2013, prezentându-se la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, a fost informat că conform ordinului nr. 20 din 25 februarie 2009, ministerului îi este interzisă avizarea proceselor-verbale de recepție finală a obiectivelor construite în mod neautorizat (în lipsa certificatului de urbanism și a autorizației de construcție). Prin urmare, solicită Gheorghe Popa repunerea în termen a cererii de chemare în judecată şi anularea interzicerii avizării necesare a procesului-verbal nr. 08 din 13 ianuarie 2011 a casei de locuit particulară lit. E (04), anexa lit. E-l şi lit. E-2 din str. Calea Orheiului, 88/2, de către Inspecția de Stat în Construcții. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chişinău din 20 noiembrie 2014 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cerere lui Popa Gheorghe cu privire la repunerea în termen a acțiunii. A fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție cererea cu privire la obligarea Inspecției de Stat în Construcții să avizeze procesul- verbal de recepție finală nr. 08 din 13 ianuarie 2011 a casei de locuit particulare lit. E (04), anexa lit. E-1 și lit. E-2 din str. Calea Orheiului, 88/2, mun. Chișinău. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 23 iunie 2015 a fost respins apelul declarat de Gheorghe Popa și menținută hotărârea primei instanțe. La 27 septembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Popa Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

2 În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și pasibile casării deoarece instanțele au aplicat eronat legea. La 08 octombrie 2015, în adresa Inspecției de Stat în Construcții a fost expediată copia recursului declarat de către Popa Gheorghe cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. În termenul stabilit intimata nu și-au valorificat dreptul procedural de a depune referință, astfel, admisibilitatea recursului examinându-se în lipsa acesteia. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Popa Gheorghe nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ține să menționeze că conform 3 jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că atât instanța de apel, cât şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, aplicând corespunzător normele de drept material şi respectând normele de drept procedural, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Popa Gheorghe, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Popa Gheorghe se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druță Liliana Catan 4