2ra-2234/15 — Încasarea sumei în ordine de regres

prima instanţă: Iu. Sciastlivîi dosarul nr. 2ra-2234/15 instanţa de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, V. Negru ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii : Iuliana Oprea Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Coşleţ Tudor şi recursului declarat de Postica Grigore, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procurorul General al RM în interesele statului reprezentat de Ministerul Finanţelor al RM împotriva lui Coşleţ Tudor şi Postica Grigore cu privire la încasarea sumei în ordine de regres, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de Postica Grigore şi Coşleţ Tudor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 17 iunie 2014, c o n s t a t ă: La 20 iunie 2013 Procurorul General al Republicii Moldova, în temeiul art.71 alin.3 lit.(c) CPC, a înaintat acţiune în interesele statului reprezentat de Ministerul Finanţelor împotriva lui Coşleţ Tudor şi Postica Grigore privind încasarea sumei de 99970,52 lei, în ordine de regres.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău 12 aprilie 2012, menţinută în vigoare prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 octombrie 2012, a fost admisă parţial acţiunea „Drabant” SRL către Ministerul Finanţelor, privind încasarea din bugetul de stat a sumei de 99970,52 lei cu titlu de prejudiciu material, moral şi cheltuieli de judecată. Aceasta este ca urmare a neexecutării în termen rezonabil a hotărârii Judecătorii Ialoveni din 21 decembrie 2007, adoptată în beneficiul societăţii reclamante.

La data de 24 ianuarie 2013, Ministerul Finanţelor a transferat suma de 99 970,52 bani în contul „Drabant,, SRL, conform ordinului de plată nr. 27. Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 21 decembrie 2007, Primăria s. Ulmu, r. Ialoveni a fost obligată de a nu crea impedimente şi a autoriza „Draban” SRL în construcţia preconizată pe terenul proprietate privată, amplasat în extravilanul s. Ulmu, r. Ialoveni, cu suprafaţa de 5,03 ha. Hotărârea în cauză a devenit definitivă şi irevocabilă, fiind menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10.04.2008 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 iulie 2008. Executorul judecătoresc Ţurcan I., prin procesele-verbale din 19.06.2008 şi 14.05.2009, a constatat refuzul categoric în ambele cazuri a fostului primar Coşleţ Tudor de a executa hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 21.12.2007.

La data de 03.06.2009, a fost pornită urmărirea penală, conform elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 320 alin. (2) Cod penal, în cadrul căreia a fost recunoscut în calitate de învinuit primarul s.Ulmu, r. Ialoveni, Coşleţ Tudor. La 12 noiembrie 2010, în rezultatul modificărilor din 09 iulie 2010, operate in Codul penal, urmărirea penală în cauza menţionată a fost încetată cu eliberarea lui Coşleţ Tudor de răspunderea penală şi tragerea lui la răspundere contravenţională şi la 07 iunie 2011, de către Judecătoria Ialoveni, Coşleţ Tudor a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 318 alin. (2) Cod Contravenţional, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 iulie 2011 a fost anulată şi trimisă la rejudecare în prima instanţă.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 05 octombrie 2011 cauza contravenţională de învinuire a lui Coşleţ Tudor a fost încetată. Din 19 iunie 2011 funcţia de primar al satului Ulmu, r. Ialoveni este deţinută de Postica Grigore. La data de 30.05.2012, 06.06.2012 şi 07.06.2012 primarul Postica Grigore a refuzat executarea titlului executoriu nr. 2-1040/2007 din 21.12.2007, prezentat de executorul judecătoresc Mocan Svetlana.

Pentru neexecutarea intenţionată a hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 21 decembrie 2007 Postica Grigore, prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 16 martie 2013, a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 318 alin. (2) Cod Contravenţional, fiind menţinută prin decizia Curţii dle Apel Chişinău din 07 iunie 2012. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (5) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, la 22 aprilie 2012 Ministerul Finanţelor a sesizat Procuratura Generală în vederea stabilirii persoanelor vinovate şi tragerea acestora la răspundere, inclusiv materială, solicitând încasarea în ordine de regres a sumei de 99 970,52 lei în mod solidar de la Coşleţ Tudor şi Postica Grigore în beneficiul statului.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 17 iunie 2014, acţiunea a fost admisă, dispunându-se încasarea în mod solidar de la Coşleţ Tudor şi Postica Grigore în beneficiul statului, în ordine de regres, suma de 99 970,52 lei şi taxa de stat în mărime de 2999, 12 lei. 2 Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 26 iunie 2014 şi la 07 iulie 2014 Postica Grigore şi Coşleţ Tudor au declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2015 au fost respinse apelurile declarate de Postica Grigore şi Coşleţ Tudor şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

Instanţa de apel la emiterea deciziei a constatat că prima instanţă întemeiat a admis acţiunea şi a încasat în mod solidar de la Coşleţ Tudor şi Postica Grigore în beneficiul statului, în ordine de regres suma de 99 970,52 lei, deoarece din materialele cauzei rezultă că, fostul primar al s. Ulmu, r. Ialoveni Coşleţ Tudor şi primarul Postica Grigore au refuzat categoric executarea titlului executoriu nr. 2- 1040/2007 din 21.12.2007, prin care Primăria s. Ulmu, r. Ialoveni a fost obligată de a nu crea impedimente şi a autoriza SRL „Drabant” construcţia preconizată pe terenul proprietate privată, amplasat în extravilanul s. Ulmu, r. Ialoveni cu suprafaţa de 5,03 ha, hotărârea în cauză fiind definitivă şi irevocabilă, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10.04.2008 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 iulie 2008. Totodată, Colegiul civil al instanţei de apel a reiterat faptul că prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun.

Chişinău din 12 aprilie 2012 (menţinută prin decizia din a Curţii de Apel Chişinău din 04 octombrie 2012) a fost admisă parţial acţiunea „Drabant” SRL către Ministerul Finanţelor privind încasarea din bugetul de stat a sumei de 99970,52 lei cu titlu de prejudiciu material, moral şi cheltuieli de judecată, ca urmare a neexecutării în termen rezonabil a hotărârii Judecătorii Ialoveni din 21 decembrie 2007, adoptată în beneficiul societăţii reclamante, iar conform ordinului de plată nr. 27 din 24.01.2013, Ministerul Finanţelor a transferat suma de 99 970,52 lei în contul SRL „Drabant”. Astfel, conform art. 17 alin. (1) din Legea cu privire la Agentul Guvernamental nr.353 din 28.10.2004, statul are drept de regres împotriva persoanelor a căror activitate, cu intenţie sau din culpă gravă, a constituit temei pentru adoptarea hotărârii privind plata obligatorie a sumelor stabilite prin hotărâre a Curţii sau prin acord de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei.

Iar, potrivit art. 1 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală primarul este autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local, iar primăria este structură funcţională care asistă primarul în exercitarea atribuţiilor sale legale. Din conţinutul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală urmează că primarii, sunt autorităţi executive ale administraţiei publice locale, iar potrivit prevederilor art.26 alin. (1) din legea nominalizată primarul este şeful administraţiei publice locale. 3 La data de 06 iulie 2015 - Coşleţ Tudor, iar la 17 octombrie 2015 – Postica Grigore, au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acţiunea.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa recurenţilor copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăseşte dovada recepţionării acesteia, din care considerente recursurile declarate la data de 06 iulie 2015 şi respectiv la 17 octombrie2015, se consideră a fi depuse în termen. În motivarea recursurilor recurenţii au invocat că atît hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 21 decembrie 2007, cît şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 aprilie 2012 vizează Primăria satului Ulmu şi nu primarul Coşleţ Tudor, sau după caz Postică Grigore.

Prejudiciul în sumă de 99970,52 lei a fost încasat pentru neexecutarea hotărîrii din 21 decembrie 2007 de către Primăria satului Ulmu şi nu de către Primarul Tudor Coşleţ, sau Postică Grigore. Astfel, în situaţia în care ambele hotărîri vizează Primăria s. Ulmu şi nu primarul, instanţele nu au avut temei de a dispune încasarea sumei litigioase de la fostul primar Coşleţ Tudor şi actualul primar Postica Grigore. Susţin că acţiunea de regres a statului urma a fi înaintată faţă de Primăria s. Ulmu, pentru ca ulterior Primăria să decidă asupra culpei persoanei responsabile şi să înainteze o eventuală acţiune de regres. Recurentul Postica Grigore specifică în recurs că instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, nefiind antrenate în procesul dat Administraţia Publică Locală, Primăria satului Ulmul, Primarul localităţii, funcţionari ai Primăriei, precum şi specialistul în urbanism şi amenajarea teritoriului.

La fel, Postica Grigore susţine că instanţa de apel şi cea de fond au comis încălcări la încasarea sumei în mod solidar, deoarece Coşleţ Tudor a activat în funcţia de primar pînă în luna iunie 2011, iar Postica Grigore din iunie 2011, şi în acest caz, în opinia recurentului, înţelegere prealabilă nu putea fi. Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate sunt inadmisibile. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

4 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Coşleţ Tudor şi cel declarat de Postica Grigore nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recursuri se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursuri, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recursuri nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Coşleţ Tudor şi recursul declarat de Postica Grigore ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 5 d i s p u n e: Recursul declarat de Coşleţ Tudor şi recursul declarat de Postica Grigore se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 6