2ra-2699/15 — Încasarea prejudiciului material și moral

Prima instanță: Judecătoria sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, Judecător – Corina Ursachi Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nelea Budăi, Lidia Bulgac, Ion Muruianu dosar 2ra-2699/15 ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Andrei Briceac și Diana Constantinovici, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Briceac și Diana Constantinovici împotriva Instituției Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic Municipal de Copii nr.1, cu privire la repararea prejudiciului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2015 , prin care a fost respins apelul declarat de Andrei Briceac și Diana Constantinovici, a con st at at: La 24 iunie 2014 Andrei Briceac și Diana Constantinovici, prin intermediul reprezentantului, avocatului, Boris Malachi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic Municipal de Copii nr.1 ( în continuare IMSP SCMC nr.1), solicitînd încasarea de la IMSP SCMC nr.1 în beneficiul lui Andrei Briceac și Diana Constantinovici a sumei de 12 641,96 lei,

cu titlu de prejudiciu material, încasarea în beneficiului lui Andrei Briceac și Diana Constantinovici sumei a cîte 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea cererii au indicat că Andrei Briceac și Diana Constantinovici sunt soţ şi soţie, iar la 04 martie 2014 s-a născut fiica lor, Patricia Briceac. La 02 mai 2014, Patricia Briceac arăta semne de îmbolnăvire. Părinții au solicitat ambulanţa la domiciliu. Tot în acea zi, copilul a fost internat la IMSP SCMC nr.1. Copilului i- a fost oferit un pat într-o cameră a instituţiei medicale, în care concomitent se tratau alţi 2 copii. Aceşti copii sufereau de diverse boli ale aparatului respirator şi se aflau la diferite etape ale tratării.

Totodată, spaţiul dintre pacienţi nu era îngrădit în nici un fel, astfel pacienţii şi rudele acestora se puteau deplasa liber între paturi. În total, Patricia Briceac, s-a aflat la tratament staţionar, în cadrul IMSP SCMC nr.1, în perioada 02 mai 2014-08 mai 2014. La externarea copilului, medicul a indicat în fişa medicală următorul diagnostic „Bronhopneumonie acută pe dreapta ...(indescifrabil), stridor congenital.” În 1 descrierea stării sănătăţii copilului la externare, medicul a indicat: „ starea copilului: satisfăcătoare ”. Deşi în fişa medicală este indicată data externării - 10 mai 2014, în realitate copilul a fost externat la 08 mai 2014. Decizia medicilor de a externa copilul la 08 mai 2014 a fost dictată de faptul că, data de 09 mai 2014 a fost zi de sărbătoare, nelucrătoare.

După externare copilul continua să tuşească. Părinții au telefonat medicului care s-a ocupat de tratarea copilului (Irina COBZARI) şi i-au comunicat despre faptul că, copilul tuşeşte. Medicul a comunicat părinţilor că „totul va fi în regulă, aşa va tuşi câteva zile”. Observând că starea copilului se agravează, la 14 mai 2014 din nou s-au adresat medicul de familie. În urma examinării copilului, medicul de familie a stabilit diagnosticul „infecţie respiratorie acută, n.n., Bronşită acută obstructivă. IR gr. I-II... (indescifrabil) ”. Urmare acestei constatări, medicul de familie a chemat ambulanţa şi a eliberat un certificat-trimitere copilului către IMSP SCMC nr.1. Ajungând la sediul instituţiei medicale, Andrei Briceac, a depus o plângere către administraţia acesteia.

Prin această cerere, a solicitat să i se confirme dacă spitalul dispune de capacitatea de a trata copilul, să i se ofere garanţii că, copilul va fi tratat, dar nu se va îmbolnăvi mai grav în spital și să i se comunice motivul pentru care copilul nu a fost tratat, dar s-a îmbolnăvit mai grav în spital. Nici unul dintre reprezentanţii instituţiei medicale nu a răspuns cererii. Medicul care a efectuat examinarea copilului în momentul parvenirii în spital a constat diagnosticul „ Bronşită obstructivă”. În pofida acestui fapt, medicul a eliberat un certificat-trimitere a înapoi către medicul de familie. Tot în acea zi, la 14 mai 2014 copilul a fost internat în Spitalul Internaţional Medpark, unde a fost supus unei examinări medicale, în rezultatul căreia s-a constat, „Starea generală a copilului - gravă, semne de insuficienţă respiratorie de gr.

II”. Diagnosticul stabilit de medic a fost: „Pneumonie fără precizare, bronşită acută fără precizare, bronșită acută obstructiva Bronhopneumonie acută pe dreapta în rezorbţie” (Anexa 9). Medicul a recomandat părinților spitalizarea copilului în staţionar, fapt cu care aceștia au fost deacord. Ulterior, în cursul examinării pricinii în fond, Andrei Briceac și Diana Constantinovici și-au completat pretențiile față de IMSP SCMC nr.1, solicitînd și constatarea faptului acordării asistenței medicale nesatisfăcătoare copilului Patricia Briceac, în perioada internării ei în IMSP SCMC nr.1. Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani, municipiul Chișinău din 12 decembrie 2014 cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Briceac și Diana Constantinovici împotriva Instituției Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic 2 Municipal de Copii nr.1, cu privire la repararea prejudiciului material și moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2015 a fost respins, din lipsă de temei, apelul declarat de Andrei Briceac și Diana Constantinovici, prin intermediul avocatului Boris Malachi. A fost menținută hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani, municipiul Chișinău din 12 decembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată intentată de Andrei Briceac și Diana Constantinovici împotriva Instituției Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic Municipal de Copii nr.1 privind repararea prejudiciului material și moral. La 21 iulie 2015 Andrei Briceac și Diana Constantinovici au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2015, solicitînd casarea deciziei recurate și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii au indicat că instanța de apel a neglijat faptul că hotărîrea instanței de fond nu corespunde exigențelor unei hotărîri motivate, din motiv că reprezintă, în mare parte transpunerea exactă a argumentelor din referința intimatului și că instanța nu a formulat o concluzie proprie asupra probelor invocate. Consideră recurenții că instanța de apel a dat o apreciere arbitrară circumstanțelor cauzei și a probelor din dosar. La 26 octombrie 2015 IMSP SCMC nr.1 a depus referință la recursul declarat de Andrei Briceac și Diana Constantinovici, solicitînd respingerea cererii. Analizînd temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Andrei Briceac și Diana Constantinovici ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor 3 încălcări esențiale, omisiuni și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, criticile aduse de recurenți, însoțite de vasta expunere a circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurenților, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori recurenții a evitat delimitarea acelor omisiuni sau erori ale instanței de judecată care ar dicta admisibilitatea recursului.

Criticile aduse de recurenți întru argumentarea cererii de recurs urmau să evidențieze ilegalitatea soluției instanței de judecată și nu simplul fapt al dezacordului recurenților cu această soluție. Mai mult ca atît, Completul remarcă faptul că argumentarea expusă în cererea de recurs, declarată de Andrei Briceac și Diana Constantinovici este, în esență, similară argumentării expuse în cererea de apel din 18 martie 2015, căreia instanța de apel i-a dat o apreciere clară. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, lipsit de conținut și evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, în condițiile în care se insistă asupra ilegalității hotărîrii instanței de fond, în detrimentul evidențierii omisiunilor deciziei recurate.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condiţiile secţiunii a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Astfel, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) din Codul de Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Briceac și Diana Constantinovici.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Mardari Maria Ghervas 4 5