2rh-352/15 — Obligarea demolării construcţiei neautorizate

Dosarul nr.2rh-352/15 Instanţa de fond: Judecătoria Botanica – L. Gafton Instanţa de apel: CA Chișinău - L. Popova, M. Moraru, N. Craiu Instanţa de recurs: CSJ – G. Stratulat, I. Bejenaru, M. Ghervas ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele, judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd cererea de revizuire înaintată de către Liuba Talpă și Iurie Ursu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Liuba Talpă și Iurie Ursu împotriva Nataliei Bernevec privind obligarea demolării construcțiilor neautorizate, împotriva încheierii Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 17 decembrie 2014, prin care s-a declarat ca inadmisibilă cererea de recurs înaintată de către Liuba Talpă și Iurie Ursu, CONSTATĂ: La 03 martie 2011 Liuba Talpă și Iurie Ursu s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Bernevec privind demolarea construcției neautorizate- gardul capital ridicat.

În motivarea cererii au invocat că Natalia Bernevec a efectuat neautorizat și cu încălcarea hotarelor de delimitare construcția unui gard capital în mun. Chișinău, str. Imașului 30, fiind instalați stîlpi de beton și bare metalice în drum, ceea ce a restricționat accesul reclamanților la proprietatea acestora. Reclamanții au sesizat Inspecția de Stat în Construcție pentru înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, care a costatat executarea construcției neautorizate și în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere la răspundere contravențională nu au întreprins careva măsuri în acest sens, totodată recomandîndu-le soluționarea litigiului pe cale judiciară.

(f.d.1, vol.I) Prin hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 aprilie 2012 cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. S-a obligat Natalia Bernevec să demoleze construcția neautorizată a gardului executată pe adresa mun. Chișinău, str. Imașului nr.30. S-a încasat de la Bernevec Natalia în beneficiul Liubei Talpă cheltuielile de judecată, ce constau din taxa de stat în mărime de 100 lei, cheltuieli 1 pentru eliberarea Extrasului din Registrul bunurilor imobile în mărime de 61,2 lei, cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3000 lei. (f.d.66-68, vol.I) Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Natalia Bernevec la 22 mai 2012 a depus cerere de apel, care prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2012 a fost admisă și remisă cauza la rejudecare în instanța de fond.

(f.d.71, 88-91, vol.I) Prin hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 04 noiembrie 2013 cererea de chemare în judecată a fost respinsă, iar prin hotărîrea suplimentară din 17 decembrie 2013 s-a dispus încasarea din contul Liubei Talpă și Iurie Ursu în mod solidar în beneficiul Nataliei Bernevec a sumei de 5500 lei cu titlul de cheltuieli de asistență juridică. (f.d.161-162, 170-171, vol.I) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2014 apelul declarat de către Liuba Talpă și Iurie Ursu a fost respins și menținută hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 04 noiembrie 2013. (f.d.196-198, vol.I) În argumentarea soluției sale instanța de apel a reținut că potrivit probelor anexate la dosar dreptul de proprietate asupra bunului imobil-construcție cu nr. cadastral 0100120.515.01, situat în mun.

Chișinău, str. Imașului, nr. 30 este înregistrat pe numele Bernevec Constantin. Proprietarul terenului aferent casei de locuit nr. 0100120.515 este administrația publică locală. Respectiv reclamanții au înaintat pretențiile lor față de pîrîtul necorespunzător, iar potrivit normelor legale instanța de judecată nu este competentă să înlocuiască partea, care figurează greșit în proces. La 03 noiembrie 2014 Liuba Talpă și Iurie Ursu au depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 17 octombrie 2012, prin care a fost casată hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 aprilie 2012 cu trimiterea cauzei la rejudecare cît și împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2014, prin care hotărîrea judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 04 noiembrie 2013 a fost menținută, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziilor respective cu menținerea hotărîrii judecătoriei Botanica din 02 aprilie 2012. (f.d.205-206, vol.I) Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 17 decembrie 2014 cererea de recurs depusă de către Liuba Talpă și Iurie Ursu a fost declarată inadmisibilă (f.d. 226 – 229, vol.I). Liuba Talpă și Iurie Ursu au înaintat cerere de revizuire, solicitînd admiterea spre examinare a cererii de revizuire cu participarea acestora pentru a-şi argumenta cerinţele. (f.d.42-43, vol.II) Cu referire la solicitarea revizuenţilor de a examina cauza cu participarea acestora pentru a-şi argumenta cerinţele, instanţa de revizuire invocă următoarele argumente.

Prin prisma art.452, alin. (1) CPC instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Dezbaterile sînt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Avînd în vedere că dispoziţiile Codului de procedură civilă nu investesc Curtea Supremă de Justiţie cu competenţa de a examina pricini civile, în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată, ţinînd cont de practica judiciară şi în virtutea modificărilor operate la CPC, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiţie 2 examinează cererea de revizuire fără prezenţa participanţilor la proces.

În caz de necesitate poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora pentru a se pronunţa asupra temeiurilor invocate în cererea de revizuire. La caz, Colegiul consideră că circumstanţe care ar dicta necesitatea audierii revizuenţilor nu sînt stabilite, iar propunerea de examinare a cererii de revizuire cu participarea Liubei Talpă şi Iurie Ursu urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Verificînd argumentele revizuienților, examinînd materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Revizuienții au invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC “au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii”. Totodată, revizuenții nu au indicat care sînt circumstanțele sau faptele estențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuenților cu prezentarea probelor în acest sens. Colegiul precizează că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecăţii finalizate cu pronunţarea hotărîrii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă. Examinînd argumentele cererii de revizuire, Colegiul le apreciază drept irelevante şi lipsite de contextul pertinent iniţierii procedurii de revizuire, or acestea de fapt, nu sunt susţinute prin nici un fel de probe indubitabile.

Argumentele susţinute de revizuenți nu pot fi acceptate drept noi circumstanţe, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuenților. Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărîri irevocabile, fapt care direct contravine atît dispoziţiilor legii naţionale, cît şi celor internaţionale. Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive 3 legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sînt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susţinerea opiniei enunţate instanța de revizuire invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caractere substanţiale şi obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menţionate, Colegiul consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Reieşind din cele expuse, în baza art. 449, 453 CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Liuba Talpă și Iurie Ursu. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4