2ra-2170/15 — Desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreţinere

prima instanţă, jud.: Z. Aramă dosarul nr. 2ra-2170/2015 instanţa de apel, jud.: N. Cernat, A. Pahapol, L. Bulgac ÎNCHEIERE 11 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mihail Prisacari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Dorina Prisacari împotriva lui Mihail Prisacari cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor şi a soţului inapt de muncă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Mihail Prisacari şi admis apelul declarat de Dorina Prisacari cu modificarea hotărîrii Judecătoriei Cimişlia din 23 octombrie 2014 în partea încasării pensiei de întreţinere a copilului minor şi a soţului inapt de muncă, în sensul majorării sumelor c o n s t a t ă La 03 ianuarie 2014 Dorina Prisacari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Prisacari cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor şi a soţului inapt de muncă.

În motivarea acţiunii Dorina Prisacari a indicat că, la 21 septembrie 2013 a înregistrat căsătoria cu Mihail Prisacari. În căsătorie s-a născut fiica Elina, la 17 mai 2014. Invocă reclamanta că, incompatibilitatea caracterelor şi viziunilor contrare asupra modului şi principiilor de conveţuire cu pîrîtul condiţionează permanent conflicte în familie şi influenţează negativ asupra ambilor soţi. Afirmă reclamanta că, nu mai locuieşte cu pîrîtul, motiv din care consideră că familia este destrămată. Solicită reclamanta desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor în mărime de 791,4 lei pînă la atingerea majoratului copilului şi a pensiei de întreţinere a soţului inapt de muncă pînă la atingerea copilului a vîrstei de 3 ani în mărime de 1 555 lei lunar.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimişlia din 23 octombrie 2014 s-a admis parţial acţiunea înaintată de către Dorina Prisacari. S-a desfăcut căsătoria înregistrată la 21 septembrie 2013 cub nr. 118 la OSC Cimişlia între Mihail Prisacari şi Dorina Prisacari. S-a încasat de la Mihail Prisacari în beneficiul Dorinei Prisacari pensie de întreţinere a copilului minor Elina Prisacari, născută la 17 mai 2014, în formă bănească fixă de 681,70 lei, începînd cu 30 iunie 2014 şi pînă la majoratul copilului. S-a încasat de la Mihail Prisacari în beneficiul Dorinei Prisacari pensie de întreţinere pînă la atingerea copilului a vîrstei de 3 ani în mărime de 425 lei lunar. S-a încasat de la Mihail Prisacari în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 398,45 lei.

S-a încasat de la Mihail Prisacari în beneficiul Dorinei Prisacari cheltuieli de judecată în mărime de 2 000 lei. În rest, acţiunea s-a respins. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2015 s-a respins apelul declarat de Mihail Prisacari. S-a admis apelul declarat de către Dorina Prisacari cu modificarea hotărîri Judecătoriei Cimişlia din 23 octombrie 2014, în partea prin care s-a dispus încasarea de la Mihail Prisacari în beneficiul Dorinei Prisacari a pensiei de întreţinere a copilului minor şi a soţului inapt de muncă, după cum urmează: S-a încasat de la Mihail Prisacari în beneficiul Dorinei Prisacari pensie de întreţinere a copilului minor Elina Prisacari, născută la 17 mai 2014, în formă bănească fixă în mărime de 791,40 lei/ lunar, începînd cu 30 iunie 2014 şi pînă la majoratul copilului.

S-a încasat de la Mihail Prisacari în beneficiul Dorinei Prisacari pensie de întreţinere pînă la atingerea copilului a vîrstei de 3 ani în mărime de 1 000 lei lunar. În rest, hotărîrea primei instanţe s-a menţinut. La 13 iulie 2015 Mihail Prisacari a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârea primei instanţe. La 13 iulie 2015, Mihail Prisacari a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2015, solicitînd repunerea în termenul de declarare a recursului şi admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată decizia instanţei de apel, deoarece instanţa de apel neîntemeiat a încasat pensie de întreţinere a soţului inapt de muncă pînă la atingerea vîrstei de 3 ani a copilului în mărime de 1 000 lei, în cazul în care activează în cîmpul muncii cu un salariu de 2 550 lei. Mai afirmă recurentul că, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constat pe deplin circumstanţele pricinii, nu a verificat dovezile şi argumentele reclamantei, prin ce a adoptat o decizie contrară legii. Examinînd temeiurile recursului declarate de către Mihail Prisacari în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarate de către Mihail Prisacari nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mihail Prisacari ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Mihail Prisacari se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat