- Dosarul nr.
- 2ra-2237/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 11 noiembrie 2015
- Părțile
- Solovei Alexandru vs Ministerul Justiţiei, intervenient accesoriu Anati Snejana
- Pe scurt
- Dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti
2ra-2237/15 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
prima instanţă: L. Pruteanu dosarul nr. 2ra-2237/15 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, N. Cernat DECIZIE 11 noiembrie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea Maria Ghervas, Ion Corolevschi examinând recursurile declarate de reprezentantul Ministerului Justiţiei, Şoimu Ghenadie şi Solovei Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Solovei Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Anati Snejana cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2015 c o n s t a t ă La data de 18 iunie 2014 Solovei Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.
La originea prezentei acţiuni înaintate de Solovei Alexandru se află hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 prin care s-a admis parţial acţiunea înaintată de Solovei Alexandru, s-a obligat Pretura sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău să strămute locul de acumulare a deşeurilor menajere (gunoiştea) din str. Miron Costin 18/1 mun. Chişinău în scopul amenajării lotului în cauză în teren de agrement pentru copii conform documentaţiei de proiect. S-au respins ca nefondate pretenţiile reclamantului Solovei Alexandru către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului de Locuinţe nr. 19 privind strămutarea locului de acumulare a deşeurilor menajere (gunoiştea) din str. Miron Costin 18/1 mun.
Chişinău în scopul amenajării lotului în cauză în teren de agrement pentru copii. În motivarea acţiunii a menţionat că, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 în privinţa căreia se invocă încălcarea termenului rezonabil de executare 1 a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 17 iulie 2013, procedura de executare fiind intentată în baza încheierii executorului judecătoresc Anati Snejana din 30 iulie 2013. Susţine că, pînă în prezent nu este executat documentul executoriu nr. 3-892/12 din 06 decembrie 2012, emis în temeiul hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012. Prin încheierea protocolară din 05 august 2014 în cadrul procesului civil a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anati Snejana.
Reclamantul solicită constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, dosarul nr. 3- 892/12, repararea prejudiciului material în mărime de 4400 lei, moral în mărime de 150000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 12 septembrie 2014 acţiunea s-a admis parţial şi s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Solovei Alexandru la executarea în termen rezonabil a hotărîrii pronunţate la Curtea de Apel Chişinău la data de 06 decembrie 2012 (dosarul nr. 3-892/12) şi s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul reclamantului Solovei Alexandru prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti în mărime de 3000 lei.
Cererea reclamantului privind repararea de către stat a prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti în mărime de 4400 lei, care constă din cheltuielile de executare achitate s-a respins ca neîntemeiată. Prima instanţă a constatat încălcarea dreptului reclamantului Solovei Alexandru la executarea în termen rezonabil (mai mult de 11 luni) a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 06.12.2012 care nu poate fi imputată nici reclamantului şi nici executorului judecătoresc Anati Snejana, dar debitorului executării – Pretura sec. Rîşcani mun. Chişinău şi Direcţia Generală Locativă-Comunală şi Amenajare.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2015 s-a respins apelul declarat de Solovei Alexandru, s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei, s-a casat hotărîrea primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral din bugetul de stat în beneficiul lui Solovei Alexandru, cu adoptarea în această parte a unei noi hotărîri, prin care s-a respins cererea lui Solovei Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral. În rest hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 12 septembrie 2014 s-a menţinut. Instanţa de apel a motivat soluţia dată prin faptul că unul dintre motivele tergiversării executării hotărîrii judecătoreşti îl constituie inclusiv refuzul locatarilor blocurilor de a strămuta locul de acumulare a deşeurilor.
La data de 06 iulie 2015 reprezentantul Ministerului Justiţiei, Şoimu Ghenadie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a interpretat eronat prevederile pertinente din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011. Afirmă că, în speţă, nu poate fi invocată eschivarea autorităţii responsabile de executare a hotărîrii judecătoreşti.
La data de 14 septembrie 2015 Solovei Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2015, solicitînd admiterea recursului, 2 casarea deciziei instanţei de apel, cu rejudecarea pricinii, admiterea cerinţelor înaintate de dînsul în partea ce ţine de mărimea prejudiciului moral, emiterea unei decizii prin care să se încaseze prejudiciul material în mărime de 4400 lei şi moral în mărime de 150000 lei. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a aplicat şi interpretat eronat prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la criteriile de stabilire a prejudiciului moral.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de reprezentantul Ministerului Justiţiei, Şoimu Ghenadie urmează a fi respins ca neîntemeiat, iar recursul declarat de Solovei Alexandru urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.
Din materialele pricinii rezultă că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 17 iulie 2013 a fost menţinută hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 în temeiul căreia s-a admis parţial acţiunea înaintată de Solovei Alexandru, s-a obligat Pretura sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău să strămute locul de acumulare a deşeurilor menajere (gunoiştea) din str. Miron Costin 18/1 mun. Chişinău în scopul amenajării lotului în cauză în teren de agrement pentru copii conform documentaţiei de proiect. S- au respins ca nefondate pretenţiile reclamantului Solovei Alexandru către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului de Locuinţe nr. 19 privind strămutarea locului de acumulare a deşeurilor menajere (gunoiştea) din str. Miron Costin 18/1 mun .Chişinău în scopul amenajării lotului în cauză în teren de agrement pentru copii (f.d.
7-11). Prin încheierea executorului judecătoresc Anati Snejana din 30 iulie 2013 s-a primit spre executare documentul executoriu nr. 3/892/12 din 06.12.2012 emis de către Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău prin care s-a obligat Pretura sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău să strămute imediat locul de acumulare a deşeurilor menajere (gunoiştea) din str. Miron Costin 18/1 mun. Chişinău în scopul amenajării lotului în cauză în teren de agrement pentru copii conform documentaţiei de proiect (f.d. 12). Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenţie din 20 august 2013 pretorul sectorului Rîşcani mun.
Chişinău, Cîrlig Mihail a fost recunoscut culpabil pentru comiterea contravenţiei prevăzut de art. 318 alin. (2) din Codul contravenţional– neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare de către o persoană cu funcţie de răspundere a hotărîrii instanţei de judecată precum şi împiedicarea executării acesteia, şi respectiv art. 319 alin. (1) din Codul contravenţional neconformarea cerinţelor executorului judecătoresc stipulate în încheierea executorului judecătoresc Anati Snejana din 30 iulie 2013 (f.d. 13). Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenţie din 09 septembrie 2013 pretorul- interimar al sectorului Rîşcani mun.
Chişinău, Mereacre Vasili a fost recunoscut culpabil 3 pentru comiterea contravenţiei prevăzut de art. 318 alin. (2) din Codul contravenţional– neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare de către o persoană cu funcţie de răspundere a hotărîrii instanţei de judecată precum şi împiedicarea executării acesteia, şi respectiv art. 319 alin. (1) din Codul contravenţional neconformarea cerinţelor executorului judecătoresc stipulate în încheierea executorului judecătoresc Anati Snejana din 30 iulie 2013 (f.d. 14). Prin dispoziţia Primăriei mun. Chişinău nr. 836-d din 03 octombrie 2013 s-a autorizat beneficiarul Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău să execute lucrările de strămutare a terenului de acumulare a deşeurilor menajere din str. Miron Costin 18/1 în termen de 15 zile după determinarea amplasamentului şi obţinerea avizelor favorabile ale serviciilor de resort (f.d.
51). La data de 12 noiembrie 2013 a fost eliberat avizul sanitar nr. 632 în baza dispoziţiei Primăriei mun. Chişinău nr. 836-d din 03 octombrie 2013 cu privire la repartizarea lotului de pămînt pentru construcţie (f.d. 52-53). Verificînd legalitatea deciziei instanţei de apel Colegiul constată că, în speţă just a fost constatată încălcarea dreptului recurentului Solovei Alexandru la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, însă nejustificat a fost respinsă cerinţa cu privire la repararea prejudiciului moral.
În conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, aplicarea şi interpretarea termenilor din prezenta lege se fac prin prisma legislaţiei naţionale, a prevederilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant).
Conform art. 2 alin. (6) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Instanţa de recurs întru soluţionarea justă a cauzei va aplica legislaţia pertinentă internă în coroborare cu jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a notat că, executarea unei hotărâri definitive pronunţată de o instanţă judecătorească trebuie privită 4 ca o parte integrantă a „procesului”, în sensul articolului 6 al Convenţiei (a se vedea Hornsby v. Greece, şi Immobiliare Saffi v. Italy ). Totuşi dreptul „de acces la o instanţă” nu impune o obligaţie statului de a executa orice hotărâre judecătorească cu privire la un drept cu caracter civil fără a ţine cont de circumstanţele specifice ale cauzei (a se vedea Sanglier v. France, nr. 50342/99, § 39, 27 mai 2003). În cauza Hornsby versus Grecia (hotărîre din 19 martie 1997) Curtea a menţionat că dreptul de acces la justiţie garantat de art. 6 CEDO, ar rămîne iluzoriu dacă sistemul legal intern al statului ar permite ca o hotărîre definitivă şi obligatorie să rămînă inoperantă, în detrimentul uneia dintre părţi.
Este de neconceput ca articolul 6 citat să descrie în detaliu garanţiile procedurale oferite părţilor - proceduri care sunt echitabile, publice şi se desfăşoară într-un termen cît mai scurt cu putinţă - fără a proteja executarea hotărîrilor judecătoreşti. În cauza Immobiliare Saffi vs Italia, Curtea a reţinut că chiar dacă putem admite că statele contractante, în anumite circumstanţe excepţionale, în limitele marjei de apreciere care le este oferită de convenţie în materia reglementării folosirii bunurilor, pot interveni într-o procedură de executare a unei hotărîri judecătoreşti, o asemenea intervenţie nu poate avea ca efect împiedicarea, invalidarea sau întîrzierea executării cu atît mai mult acestea nu pot repune în discuţie problema fondului acestei hotărîri.
Prin prisma cauzelor Koltsov v. Russia, Petrushko v. Russia, şi Metaxas v. Greece, s- a statuat că unei persoane care a obţinut o hotărâre judecătorească executorie împotriva statului, ca urmare a soluţionării litigiului în favoarea sa, nu i se poate cere să recurgă la proceduri de executare pentru a obţine executarea acesteia. În cauza Prodan contra Moldovei Curtea a menţionat că o autoritate statală nu poate invoca lipsa fondurilor sau lipsa locuinţelor pentru a motiva neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti. În lumina jurisprudenţei CtEDO pe cauzele Josan contra Moldovei, Mazepa contra Moldovei, Holomiov contra Moldovei, s-a relevat că rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanţelor cauzei şi cu referinţă la următoarele criterii de apreciere: complexitatea cauzei, comportamentul părţilor care include aprecierea comportamentului reclamantului şi a autorităţilor precum şi miza (interesul) pentru reclamant.
Colegiul identifică următoarele particularităţi relevante ale cauzei şi anume: la caz, neexecutarea hotărîrii judecătoreşti este continuă, debitorul reprezintă o autoritate de stat, caracterul obligaţiei de executare este de natură nepatrimonială. Intervalul de timp calculat pentru stabilirea termenului de neexecutare a hotărîrii judecătoreşti cuprinde data depunerii cererii lui Solovei Alexandru la biroul executorului judecătoresc Anati Senjana – 30.07.2013 pînă în prezent. Instanţa de recurs conchide că, neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 nu-i este imputabilă lui Solovei Alexandru şi nici executorului judecătoresc Anati Snejana care au întreprins toate măsurile necesare şi posibile în vederea executării hotărîrii menţionate supra.
Totodată, la caz, se atestă inacţiunea Direcţiei Generale Locativ-Comunală şi Amenajare de a executa lucrările de strămutare a terenului de acumulare a deşeurilor menajere din str. Miron Costin 18/1, iar motivele invocate în acest sens fiind irelevante avînd în vedere faptul că potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 87 din 21.04.2011, prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, a organului 5 de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărîrilor judecătoreşti sau a instituţiei de stat debitoare.
În concluzie, Colegiul reiterează raţionamentele instanţelor inferioare vis-à-vis de încălcarea lui Solovei Alexandru a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012. În altă ordine de idei, Colegiul consideră necesar de a accentua faptul că, cerinţa cu privire la repararea prejudiciului moral nejustificat a fost respinsă de instanţa de apel, fără a ţine cont de criteriile prevăzute de art. 2 alin. (6) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, în special de natura şi complexitatea obligaţiilor dispuse spre executare silită care nu presupuneau un efort considerabil şi de lungă durată din partea debitorului, specificul raportului juridic litigios.
Mai mult ca atît, instanţa de apel nu a ţinut cont de termenul legal prevăzut de art. 32 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 care instituia în sarcina pîrîţilor - Pretura sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău un termen de cel mult 30 de zile de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti pentru strămutarea locului de acumulare a deşeurilor menajere (gunoiştea) din str. Miron Costin 18/1 mun. Chişinău în scopul amenajării lotului în cauză în teren de agrement pentru copii conform documentaţiei de proiect.
Sintagma “cel mult 30 de zile” conferă termenului de executare a hotărîrii judecătoreşti în materia contenciosului administrativ un caracter imperativ avînd în asemenea litigii un specific aparte cu conotaţii proeminente în determinarea criteriului rezonabil de executare, iar aprecierea mărimii prejudiciului moral fără a ţine cont de particularitatea enunţată nu poate fi considerată justă, fapt care determină instanţa de recurs să conchidă că încasarea sumei de 3000 de lei în beneficiul lui Solovei Alexandru dispusă prin hotărîrea primei instanţe ar corespunde exigenţelor de rezonabilitate şi echitate în consonanţă cu jurisprudenţa CEDO în materia dată, or solicitarea de către reclamant a sumei de 150000 lei fiind exagerată şi neprobată.
Luînd în considerare caracterul declarativ şi ponderea neînsemnată a alegaţiilor invocate de Ministerul Justiţiei în combaterea argumentelor formulate de Solovei Alexandur şi avînd în vedere faptul că, criticile formulate nu sunt susceptibile să determine adoptarea unei alte soluţii decît cea reflectată în prezentul act de dispoziţie judecătoresc, Colegiul ajunge la concluzia respingerii recursului declarat de Ministerul Justiţiei din motivul netemeinicii argumentelor invocate, or recunoaşterea publică şi oficială a violării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, în speţă, nu poate constitui prin sine o satisfacţie echitabilă în condiţiile unei neexecutări îndelungate a unei hotărîri judecătoreşti devenite irevocabile la 17 iulie 2013, neimputabile recurentului Solovei Alexandru precum şi în virtutea unor scuze neplauzibile ale autorităţilor statale pentru a motiva neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti.
Prin urmare, instanţa de recurs conchide că, hotărîrea primei instanţe a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă a tuturor probelor şi stabilirea completă a circumstanţelor cauzei, motiv pentru care Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit o califică ca fiind legală şi întemeiată. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de reprezentantul Ministerului Justiţiei, Şoimu Ghenadie ca 6 neîntemeiat şi de a admite recursul declarat de Solovei Alexandru, a casa decizia instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de reprezentantul Ministerului Justiţiei, Şoimu Ghenadie ca neîntemeiat. Se admite recursul declarat de Solovei Alexandru. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Solovei Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Anati Snejana cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 12 septembrie 2014. Decizia este irevocabilă de la pronunţare. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea Maria Ghervas Ion Corolevschi 7