2ra-2735/15 — Încasarea contravalorii bunului, repararea prejudiciului moral

prima instanţă: I. Potîngă dosarul nr. 2ra-2735/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova DECIZIE 11 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea, Maria Ghervas Ion Corolevschi şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de avocatul Gamurari Victoria în interesele lui Gherciu Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gherciu Constantin împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Duo-Ego” şi societăţii pe acţiuni ,,Pinta” cu privire la încasarea contravalorii bunului procurat, repararea prejudiciului moral şi încasarea penalităţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Gherciu Constantin şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 05 septembrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă: La 30 noiembrie 2009 Gherciu Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Duo-Ego” şi societăţii pe acţiuni ,,Pinta” cu privire la încasarea contravalorii bunului procurat, repararea prejudiciului moral şi încasarea penalităţii. În motivarea cererii de chemare în judecată Gherciu Constantin a indicat că la 28 aprilie 2009 a procurat de la societatea cu răspundere limitată ,,Duo-Ego” pompă electrică cu centrifugă pentru sonda cu apă de tip ATV 6-6.3-125 la preţul de 6 600 lei, fapt confirmat prin bonul de plată. Termenul de garanţie a pompei este de 13 luni şi în interiorul acestui termen pompa s-a defectat.

La 12 august 2009 s-a adresat pârâţilor cu cerere de restituire a costului bunului necalitativ în termen de 14 zile. Societatea cu răspundere limitată ,,Duo-Ego” nu a răspuns la cererea înaintată, iar societatea pe acţiuni ,,Pinta” prin scrisoarea nr. 502 din 16 august 2009 în vederea depistării cauzei ieşirii din funcţiune a pompei electrice a solicitat să i se pună la dispoziţie paşaportul pompei, paşaportul fântânei arteziene, informaţia cu privire la condiţiile de exploatare aprobată de către conducerea tehnică a întreprinderii consumatoare, actul – reclamaţie cu indicarea caracterului defectului şi data depistării. Aceste cerinţe nu le-a îndeplinit, deoarece s-a prezentat la pârât cu documentele solicitate imediat după depistarea defectului.

Pârâţii au încălcat prevederile art. 13 alin. (1) Lega privind protecţia consumatorilor nr. 105-XV din 13 martie 2003 şi nu i-au restituit în termen de 14 zile de la depunerea plângerii suma plătită pentru pompă. 1 Cere Gherciu Constantin încasarea din contul societăţii cu răspundere limitată ,,Duo-Ego” şi societăţii pe acţiuni ,,Pinta” a contravalorii bunului procurat în mărime de 6 600 lei, a prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei şi penalităţii de 5% din valoarea produsului procurat pentru fiecare zi de întârziere (f.d. 3-4). Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 septembrie 2014 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Gherciu Constantin ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat din contul lui Gherciu Constantin în beneficiul societăţii pe acţiuni ,,Pinta” cheltuielile de judecată formate din cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 5 000 lei şi cheltuielile pentru citarea expertului în şedinţa de judecată în mărime de 90 lei, în total suma de 5 090 lei (f.d. 174, 176-185). La 30 septembrie 2014 Gherciu Constantin a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 septembrie 2014 (f.d. 186-187). Prin mandatul din 11 februarie 2015 avocatul Gamurari Victoria a fost împuternicită de Gherciu Constantin să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, etc.(f.d. 200). La 13 martie 2015 avocatul Gamurari Victoria a depus în interesele lui Gherciu Constantin apel suplimentar împotriva hotărârii primei instanţe (f.d.

217-218). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 22 aprilie 2015 a respins apelul declarat de Gherciu Constantin şi a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 septembrie 2014 (f.d. 233-237). La 17 august 2015 avocatul Gamurari Victoria a declarat în interesele lui Gherciu Constantin recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătoreşti şi trimiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. În motivarea cererii de recurs avocatul Gamurari Victoria a indicat că pricina a fost examinată în absenţa lui Gherciu Constantin, căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată, fiind încălcate normele de drept procedural.

Gherciu Constantin locuieşte permanent pe adresa indicată în cererea de chemare în judecată, iar în procesul-verbal al şedinţei de judecată eronat este indicat că reclamantul nu ridică corespondenţa, deoarece pe plic este indicat motivul întoarcerii - expirarea termenului de păstrare. Citarea publică se aplică în cazuri exprese şi exhaustive şi este aplicată doar pârâtului, nu şi reclamantului. Instanţa de judecată urma să scoată de pe rol cererea de chemare în judecată în cazul în care reclamantul nu s-a prezentat. Instanţa de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel suplimentară. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin referinţa depusă la 13 octombrie 2015 avocatul Coptu Sergiu în interesele societăţii pe acţiuni ,,Pinta” a solicitat respingerea recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin încheierea din 28 octombrie 2015 a considerat recursul 2 admisibil fără a prejudicia fondul şi a dispus judecarea acestuia de către completul din 5 judecători. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecând recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar şi a referinţei depuse de avocatul Coptu Sergiu în interesele societăţii pe acţiuni ,,Pinta”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii la rejudecare din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chişinău prin scrisoarea nedatată a expediat în adresa lui Gherciu Constantin copia deciziei din 22 aprilie 2015 (f.d. 238). Având în vedere că la materialele cauzei lipsesc date despre recepţionarea deciziei instanţei de apel de către Gherciu Constantin, recursul declarat în interesele acestuia de către avocatul Gamurari Victoria la 17 august 2015 se consideră a fi depus în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele pricinii rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 septembrie 2014 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Gherciu Constantin ca fiind neîntemeiată. S-a încasat din contul lui Gherciu Constantin în beneficiul societăţii pe acţiuni ,,Pinta” cheltuielile de judecată formate din cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 5 000 lei şi cheltuielile pentru citarea expertului în şedinţa de judecată în mărime de 90 lei, în total suma de 5 090 lei (f.d. 174, 176-185). La 30 septembrie 2014 Gherciu Constantin a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 septembrie 2014, invocând că în proces are calitatea de pârât şi conform competenţei jurisdicţionale pricina urma să fie examinată de Judecătoria Comrat; că prima instanţă i-a încălcat dreptul la apărare; că nu i-a acordat termen de 15 zile pentru pregătire şi că dispozitivul hotărârii i-a fost expediat în limba rusă (f.d.

186-187). La 13 martie 2015 avocatul Gamurari Victoria a depus în interesele lui Gherciu Constantin apel suplimentar invocând că pricina a fost judecată de prima de instanţă în absenţa lui Gherciu Constantin căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; că citarea publică se aplică doar pârâtului, nu şi reclamantului şi că în cazul neprezentării reclamantului, instanţa de judecată urma să scoată pricina de pe rol (f.d. 217-218). 3 În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

În conformitate cu art. 241 alin. (4) şi (5) Codul de procedură civilă, în partea descriptivă se indică succint pretenţiile reclamantului, obiecţiile pârâtului şi explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. În conformitate cu art. 373 alin. (5) Codul de procedură civilă, instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Contrar acestor prevederi legale, în decizia din 22 aprilie 2015 instanţa de apel nu a indicat că avocatul Gamurari Victoria a depus apel suplimentar şi nu s-a expus în privinţa apelului suplimentar şi argumentelor invocate în acesta.

Abţinerea instanţei de apel de la furnizarea unui răspuns explicit în privinţa apelului suplimentar declarat de Gamurari Victoria constituie o încălcare a art. 6 §1 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece lui Gherciu Constantin nu i-a fost acordată posibilitatea de a şti dacă argumentele invocate în cererea de apel suplimentară au fost neglijate sau respinse, respectiv motivele respingerii acestora, fiind astfel lăsat într-o stare de incertitudine şi creată impresia că nu a fost auzit. În cazul respingerii apelului, instanţa de apel urmează să expună în decizie concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant, să întemeieze motivele în legătură cu care argumentele apelantului din cererea de apel au fost recunoscute ca neîntemeiate.

Instanţa de apel nu se va referi la simpla constatare a faptului netemeiniciei apelului, deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată. Or, în sensul art.6 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, instanţele de judecată trebuie să indice, cu suficientă claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, noţiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

Potrivit unei jurisprudenţe constante a Curții Europe a Drepturilor Omului, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi, argumentelor invocate de către părţi întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999). Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înţeles de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de către părţi (principiul nr. 6 al Recomandării nr.R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei), ceea ce la cazul prezentei speţe este lipsă.

Prin urmare, instanţele judecătoreşti sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre.

În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc 4 de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Aşadar, având în vederea că instanţa de apel nu s-a expus în privinţa apelului suplimentar declarat de Gamurari Victoria în interesele lui Gherciu Constantin, decizia din 22 aprilie 2015 urmează a fi casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel, în alt complet de judecători. La rejudecarea pricinii este necesar de ţinut cont de cele expuse şi în dependenţă de cele obţinute de emis o decizie legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de avocatul Gamurari Victoria în interesele lui Gherciu Constantin. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gherciu Constantin împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Duo-Ego” şi societăţii pe acţiuni ,,Pinta” cu privire la încasarea contravalorii bunului procurat, repararea prejudiciului moral şi încasarea penalităţii, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea Maria Ghervas Ion Corolevschi Sveatoslav Moldovan 5