2rac-364/15 — Recunoașterea dreptului de proprietate și de gestiune economică

prima instanţă: D.Suşchevici dosarul nr. 2rac-364/15 instanţa de apel: Iu.Cimpoi, Ni.Craiu, N.Simciuc ÎNCHEIERE 11 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Valentina Clevadî Judecători: Maria Ghervas, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către întreprinderea de stat ,,Poşta Moldovei”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Primăria satului Opaci, raionul Căușeni împotriva întreprinderii de stat ,,Poșta Moldovei” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, intervenienţi accesorii Inspectoratul de Stat Căuşeni, Oficiul Cadastral Teritorial Căuşeni și, la cererea reconvențională depusă de întreprinderea de stat ,,Poșta Moldovei” împotriva Primăriei satului Opaci, raionul Căușeni, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Căușeni cu privire la recunoașterea dreptului de gestiune economică asupra bunului imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către întreprinderea de stat ,,Poşta Moldovei”, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 08 octombrie 2014, c o n s t a t ă: La data de 22 aprilie 2014, Primăria satului Opaci, raionul Căușeni s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva ÎS ”Poșta Moldovei” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii, Primăria satului Opaci, raionul Căușeni a menționat că fostul colhoz ”Znamia Comunizma” a construit imobilul cu suprafața de 166,1 m2, amplasat în satul Opaci, raionul Căușeni. Destinația unei părți din acest imobil era ca sediu al oficiului poștal din sat, iar o altă jumătate era folosită după diferite destinații. Afirmă că, ca succesor al fostului colhoz, a fost CAP ”Basarabia”, care în anul 2007 a fost lichidată prin decizia Curții de Apel Economice și care, la rîndul său nu a trecut procesul de privatizare a întreprinderilor agricole, prin programul ”Pămînt”. 1 Susţine că, în anul 2005, în temeiul Hotărîrii Guvernului RM nr. 351 din 23 martie 2005, imobilele ocupate de către organizaţiile statale, cît şi a întreprinderilor de stat au trecut în proprietatea statului, fapt care a şi fost efectuat.

Ca urmare, la 23 mai 2005, suprafața de imobil de 75,9 m2, care era ocupată de către ÎS ”Poșta Moldovei” a fost înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial Căușeni după statul Republica Moldova, iar cealaltă parte din imobil și anume 90,2 m2 a rămas fără stăpîn. Indică reclamanta că, la moment, la Oficiul Cadastral Teritorial Căușeni nu este înregistrată proprietatea asupra părții de 90,2 m2 din imobil, care a fost luată la evidența administrației publice locale ca bun fără stăpîn. Solicită reclamanta Primăria satului Opaci, raionul Căușeni, recunoașterea dreptului de proprietate asupra părții de 90,2 m2 din imobil ca fiind al administrației publice a satului Opaci cu obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Căușeni de a efectua modificările în Registrul bunurilor imobile cu înregistrarea părții de 90,2 m2 după administrația publică locală Opaci.

Pe parcursul examinării cauzei în fond, la 08 iulie 2014, ÎS ”Poșta Moldovei” a depus cerere reconvențională împotriva Primăriei satului Opaci, raionul Căușeni, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Căușeni cu privire la recunoașterea dreptului de gestiune economică asupra bunului imobil. În motivarea cererii reconvenționale, ÎS ”Poșta Moldovei” a menționat că filiala ÎS ”Poșta Moldovei”, Centrul de Poștă Căușeni posedă și folosește cu bună- credință din anul 1968 bunul imobil cu suprafața de 166,1 m2 , în care e amplasat oficiul poștal Opaci, unde pînă în prezent prestează servicii sociale populației. Invocă că, în anul 1968 bunul imobil în cauză a fost achiziționat în conformitate cu valoarea estimată de către Nodul raional de comunicații Căușeni, în vederea amplasării centului de comunicații.

A mai invocat că, imobilul dat este destinat anume pentru activitatea oficiului poștal Opaci, fapt confirmat și prin datele din Cartea imobilului în cauză din 12 aprilie 1971, în care este indicat expres că construcția dată, cu suprafața de 166,1 m2 a fost oferită anume oficiului poștal pentru prestarea serviciilor poștale. Astfel, suprafața de 166,1 m2 în care este amplasat oficiul poștal Opaci, pînă în prezent se află în gestiunea și la balanța ÎS ”Poșta Moldovei”. Totodată, menționează că în temeiul Hotărîrii Guvernului despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unității administrativ- teritoriale a statului nr. 162 din 19 februarie 2004, au fost solicitate datele privind suprafețele ocupate de oficiile poștale care se află în gestiunea ÎS ”Poșta Moldovei” pentru a efectua inventarierea.

Ca rezultat, au fost prezentate date incorecte privind suprafața imobilului în care este amplasat oficiul poștal Opaci, fiind înregistrați doar 75,9 m2 în loc de 166,1 m2. Cu toate că suprafața de 90 m2 nu a fost înregistrată, aceasta se află la balanța întreprinderii. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile nr. 351 din 23 martie 2005, a fost aprobată transmiterea în gestiunea ÎS ”Poșta Moldovei” a blocului administrativ și de producție cu un nivel în care este amplasat oficiul poștal Opaci. 2 De asemenea, indică că conform caracteristicilor tehnice ale bunului imobil din planul cadastral (geometric) eliberat de ÎS ”Cadastru” la 25 martie 2011, bunul imobil menționat cu nr. cadastral 2718205120, are suprafața totală de 166,1 m2 și este destinat pentru amplasarea oficiului poștal și transmis în posesie și folosință pentru desfășurarea activității acestuia.

La fel, invocă ÎS ”Poșta Moldovei” că pînă în prezent administrează întreg bunul imobil în care este amplasat oficiul poștal Opaci, suportînd în acest sens cheltuielile legate de întreținerea acestuia. Solicită pîrîta-reclamnată ÎS ”Poșta Moldovei”, recunoașterea dreptului de gestiune economică asupra bunului imobil amplasat în s. Opaci, raionul Căușeni cu suprafața de 90 m2 din totalul de 166,1 m2, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Căușeni să înregistreze în Registrul bunurilor imobile dreptul de gestiune economică asupra bunului imobil amplasat în satul Opaci, raionul Căușeni cu suprafața de 90 m2 din totalul de 166,1 m2 și încasarea cheltuielilor de judecată suportate pe marginea prezentului litigiu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 08 octombrie 2014, acţiunea iniţială depusă de către Primăria satului Opaci, raionul Căușeni a fost admisă după cum urmează. S-a declarat fără stăpîn partea bunului imobil cu suprafața de 90,2 m2 din construcția cu suprafața totală de 166,1 m2, nr. cadastral 27182050120, amplasată în satul Opaci, raionul Căușeni. S-a transmis în proprietatea Primăriei satului Opaci, raionul Căușeni partea bunului imobil cu suprafața de 90,2 m2 din construcția cu suprafața totală de 166,1 m2, nr. cadastral 27182050120, amplasată în satul Opaci, raionul Căușeni. Cererea reconvențională depusă de ÎS ”Poșta Moldovei” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (vol.I, f.d.158-166).

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către ÎS ,,Poşta Moldovei”, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 08 octombrie 2014 (vol.I, f.d.87-100). Nefiind de acord cu actele judecătoreşti enunţate, la 31 iulie 2015, ÎS ,,Poşta Moldovei” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea iniţială depusă de către Primăria satului Opaci, raionul Căușeni să fie respinsă ca fiind neîntemeiată, iar cererea reconvenţională cu privire la recunoașterea dreptului de gestiune economică asupra bunului imobil să fie admisă în sensul declarat.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, la caz, decizia instanţei de apel este ilegală și neîntemeiată și care urmează a fi casată, pe motiv că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, cu atît mai mult că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea. Astfel, susţine recurenta că atît instanţa de apel cît şi instanţa de fond detaşat de toate probele concludente anexate la dosar, au conchis că recurenta utilizează doar suprafaţa de 75,9 m.p. din întreg imobilul cu suprafaţa totală de 166,1 m.p., ceea ce nu corespunde realităţii. 3 Afirmă că conform prevederilor Hotărîrii Guvernului RM cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile nr. 351 din 23 martie 2005, s-a aprobat transmiterea în gestiunea apelantei a suprafeţei de 75,9 m.p.

şi s-a înregistrat dreptul de gestiune economică al recurentei asupra unei clădiri (bloc administrativ şi de producţie cu un nivel), dar nu asupra unor încăperi izolate. Invocă că evident s-a comis o eroare la momentul prezentării datelor privind suprafaţa bunului imobil în care este amplasat Oficiul poştal Opaci, or, conform planului cadastral al clădirii respective, e imposibil a fi delimitate încăperile a căror suprafaţă însumează 75,9 m. p. şi invers - încăperile a căror suprafaţă însumează 90,2 m.p., poziţie susţinută şi de către reprezentantul OCT Căuşeni în cadrul şedinţelor de judecată. Mai invocă că instanţele ierarhic inferioare au luat la bază argumentele declarative ale intimatei precum că bunul imobil cu suprafaţa de 166,1 m.p.

a aparţinut CAP „Basarabia", fiind succesor al fostului colhoz „Znamia Comunizma" şi că doar o parte din imobilul respectiv era destinat oficiului poştal, cealaltă parte fiind utilizată după diferite destinaţii, însă nici o dovadă concludentă şi pertinentă întru confirmarea celor invocate nu a fost prezentată. Consideră că instanţele de judecată au admis declaraţiile intimatei în calitate de probă cu încălcarea prevederilor art. 119 alin. (1) CPC. Menţionează recurenta că, prima instanţă eronat a concluzionat că partea din imobilul litigios cu suprafaţa de 90,2 m.p.

nu avea un proprietar, făcînd trimitere la decizia Consiliului sătesc Opaci nr. 1275 din 15 decembrie 2009, prin care a fost luată la evidenţă construcţia cu suprafaţa de 90,2 m. p., precum şi necontestarea acesteia de apelantă, or, decizia enunţată a fost emisă de o manieră vădit ilegală, cînd suprafaţa de 90,2 m. p. se afla deja la balanţa recurentei încă din anul 1968, care, în condiţiile legii, a fost dată în locaţiune terţilor în baza contractelor de locaţiune.

În rezultat, atît instanţa de apel cît şi prima instanţă s-au eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin lege – înfăptuirea actului de justiţie, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existențe ale cauzei, pronunțînd hotărîri ilegale și neîntemeiate de admitere a acţiunii iniţiale şi de respingere a acţiunii reconvenţionale, astfel fiindu-i încălcat în mod direct dreptul său la judecarea în mod echitabil a cauzei (vol.II, f.d.105-112). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată cu recurs a fost pronunţată la 30 aprilie 2015 (vol.II, f.d.77), iar recursul a fost depus la 31 iulie 2015 (vol.II, f.d.105), însă la dosar nu există probe care să confirme faptul că, recurenta ÎS ,,Poşta Moldovei” ar fi recepționat decizia motivată a Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015. Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanţa de recurs constată că recursul depus de către ÎS ,,Poşta Moldovei” a fost declarat în termen. 4 Verificînd legalitatea deciziei contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către ÎS ,,Poşta Moldovei”, urmează a fi declarat inadmisibil.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului enunţat prevede expres că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către ÎS ,,Poşta Moldovei”, este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Argumentele invocate în cererea de recurs depusă de ÎS ,,Poşta Moldovei”, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. 5 Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Cele relatate mai sus derivă și din dispoziţia articolului 13 din Convenţia Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎS ,,Poşta Moldovei”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către întreprinderea de stat ,,Poşta Moldovei”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 6