2ra-2675/15 — Incasarea indemnizatiei unice, prejudiciului material şi moral ca urmare a vătămării integrităţii corporale

Dosarul nr. 2ra-2675/15 Instanţa de fond: Judecătoria sec.Buiucani, mun. Chişinău – A. Gafton Instanţa de apel: CA Chişinău – M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim DECIZIE 11 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedinte judecătorul, Valeriu Doagă, Judecători Ion Corolevschi, Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas Examinînd recursurile declarate de către avocatul Anatol Lupaşcu în interesele lui Iurie Bulai şi Societatea cu Răspundere Limitată „Frigotrans” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Bulai împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Frigotrans”, intervenienţi accesorii Inspecţia Muncii, Taras Popovici cu privire la încasarea indemnizaţiei unice, prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către avocatul Valeriu Pascaru în interesele Societăţii cu Răspundere Limitată „Frigotrans”, s-a casat parţial hotărârea Judecătoriei sec. Buiucani, mun.

Chişinău din 31 mai 2013, CONSTATĂ: La 05 februarie 2008 Iurie Bulai s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva SRL „Frigotrans”, intervenient accesoriu Inaspecţia Muncii privind recuperarea prejudiciului material în mărime de 14 000 dolari SUA şi 1 000 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale. (f.d.2-3) În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că în baza ordinului nr. 03 din 02 ianuarie 2006, începînd cu 02 ianuarie 2006 a fost angajat în calitate de şofer pe rute internaţionale gestionate de „Frigotrans” SRL. La 02 august 2006, aflîndu-se la volanul camionului Mercedes 1843, tip TIR, n/î C KT 125, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a traversat teritoriul Ucrainei.

În timpul deplasării s-a deteriorat mijlocul de transport. Anunţînd despre incident angajatorul, Iurie Bulai s-a adresat la specialistul Staţiei de deservire tehnică „Pasat”, situată pe str. Sidora 4, or. Strii, Ucraina, pentru repararea defecţiunii tehnice a rezervorului de motorină. Specialiştii staţiei tehnice i- au solicitat să demonteze rezervorul de motorină de pe camion. Cînd sudorul l-a chemat să verifice calitatea lucrului efectuat, rezervorul a explodat în interiorul boxei, unde a 1 fost reparat. Reclamantul imediat a fost cuprins de flăcări, primind grave arsuri de gradul II-III-IV de peste 70 % din suprafaţa corpului, şi arsuri ale tractului respirator de gradul II-III. A fost internat în spitalul din or.

Strii, iar ulterior în spitalul din Lvov, Ucraina, aflîndu-se acolo o perioadă de aproximativ trei luni şi mai mult de o lună în Centrul leziunilor termice din or. Chişinău. Pînă la data înaintării acţiunii în instanţa de judecată a suportat 9 intervenţii medicale şi mai sunt programate pentru viitor altele. După accident i s-a acordat gradul I de invaliditate. Pentru această perioadă, dar şi perioada post-operatorie de reabilitare reclamantul a suportat cheltuieli materiale considerabile pentru tratament, iar în perioada cît s-a aflat în Ucraina a avut nevoie şi de îngrijirea rudelor. Despre producerea accidentului a informat administraţia „Frigotrans” SRL, solicitînd totodată şi repararea prejudiciului material suportat, dar i-a fost refuzat.

La 15 septembrie 2008 reclamantul şi-a extins pretenţiile faţă de „Frigotrans” SRL, solicitînd şi încasarea indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în mărime de 245 480 lei. (f.d.90, vol. I) Ulterior, în cadrul şedinţei de judecată din 21 iunie 2010 Iurie Bulai şi-a concretizat cerinţele, solicitînd încasarea indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în mărime de 276 690 lei, prejudiciului material pentru tratamentul medical acordat în sumă de 90 136,07 lei şi 2 105 dolari SUA, cheltuielilor pentru expertiza medico-legală în mărime de 1 229 lei, prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 lei, despăgubirilor pentru reţinerea plăţilor în conformitate cu art. 330, alin.(2) Codul muncii în sumă de 549 967,47 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică.

(f.d.201, vo. I) Prin hotărârea Judecătoriei sec. Buiucani, mun. Chişinău din 29 iunie 2010 acţiunea reclamantului a fost admisă parţial. S-a încasat de la „Frigotrans” SRL în beneficiul lui Iurie Bulai indemnizaţia unică în mărime de 276 690 lei, prejudiciul material în mărime de 90 136,07 lei şi 2 105 dolari SUA, cheltuielile de judecată 1729 lei, prejudiciul moral 100 000 lei, în total 473 055,07 lei şi 2 105 dolari SUA. S-a încasat de la „Frigotrans” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 14 911,65 lei. (f.d.217, vol. I) Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 14 decembrie 2010 a casat hotărîrea primei instanţe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respins acţiunea reclamantului ca nefondată.

(f.d.252, vol. I) Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 octombrie 2011 s-a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi s-a remis cauza la rejudecare în instanţa de fond în alt complet de judecată. (f.d.297-302, vol. I) La 06 august 2012 prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău a fost introdus în proces de partea pîrîtului intervenientul accesoriu Taras Popovici. (f.d.92, vol. II) Prin hotărârea Judecătoriei sec. Buiucani din 31 mai 2013 a fost admisă parţial acţiunea lui Iurie Bulai. S-a încasat de la „Frigotrans” SRL în beneficiul lui Iurie Bulai indemnizaţia unică în mărime de 204 750,60 lei, prejudiciul material cauzat în sumă de 66 244,43 lei, prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei, cheltuielile de judecată 6 229 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă. S-a încasat de la „Frigotrans” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 11 316.72 lei. (f.d.160-165, vol. II) 2 Nefiind de acord cu soluţia primei instanţe, la 01 iulie 2013 ”Frigotrans” SRL a declarat apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea reclamantului să fie respinsă ca neîntemeiată. (f.d.177-180, vol. II) Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015 s-a admis apelul declarat de către „Frigotrans” SRL, s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei sec.Buiucani, mun. Chişinău din 31 mai 2013 în partea încasării în beneficiul lui Iurie Bulai a indemnizaţiei unice în mărime de 204 750,60 lei şi s-a emis o nouă hotărîre în această parte, prin care cerinţa reclamantului a fost respinsă.

S-a modificat hotărîrea primei instanţe în partea cuantumului taxei de stat şi s-a încasat de la „Frigotrans” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 5 174 lei. În rest hotărîrea s-a menţinut fără modificări. Nefiind de acord cu soluţia instantei de apel, la 14 august 2015 avocatul Anatol Lupaşcu, acţionînd în interesele lui Iurie Bulai în baza mandatului din 06 iulie 2009, f.d.88, vol.II, a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea acesteia cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. (f.d.79 – 83, vol.III) În morivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel incorect a aplicat normele de drept material. Recurs împotriva deciziei instanţei de apel a declarat la 21 septembrie 2015 şi „Frigotrans” SRL, solicitînd casarea actelor de dispoziţie a instanţelor de judecată cu emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată a reclamantului să fie respinsă ca neîntemeiată.

(f.d.85 – 90, vol.III) În motivarea recursului „Frigotrans” SRL a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală, nefondată şi pasibiliă de a fi casată din motiv că nu a aplicat legea care urma a fi aplicată, a interpretat eronat legea. La 26 octombrie 2015 „Frigotrans” SRL a depus referinţă la recursul declarat de către Iurie Bulai, solicitînd declararea acestuia inadmisibil, ori acesta a fost depus de o persoană care nu este în drept să-l declare. (f.d.96-99, vol.III) Instanţa de recurs reţine că în speţă recurs au declarat avocatul Anatol Lupaşcu în interesele lui Iurie Bulai şi „Frigotrans” SRL. Cu referire la recursul depus de către avocatul Anatol Lupaşcu în interesele lui Iurie Bulai, Colegiul lărgit conchide că acesta este depus de o persoană neîmputernicită şi urmează a fi respins din următoarele considerente.

Conform art. 430 lit. a) şi art. 433 lit.c) CPC sînt în drept să declare recurs: părţile şi alţi participanţi la proces. Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. La caz, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că în speţă, cererea de recurs este înaintată de către o persoană care nu este în drept de a înainta cerere de recurs. Astfel, recursul în numele lui Iurie Bulai a fost depus și semnat de avocatul Anatol Lupaşcu în baza mandatului anexat la f.d. 88, vol.I. Art. 437, alin.(3) coroborat cu art. 81 CPC prevede că în cazul în care recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.

Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o 3 judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a- i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii în mandatul eliberat avocatului.

Instanţa de recurs atenţionează că mandatul avocatului Anatol Lupaşcu din 06 iulie 2009 anexat la f.d.88, vol.I nu corespunde exigenţelor prevederilor art.81 CPC şi a pct.6, alin. (2), 8 din Hotărîrea Guvernului nr.158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar, iar un alt act care să ateste expres împuternicirile avocatului Anatol Lupaşcu de a exercita calea de atac recursul lipseşte. Prin urmare, Colegiul lărgit constată că recurentul nu s-a conformat sub nici o formă normelor legale imperative, iar la materialele cauzei nu există actul care să ateste expres împuternicirile avocatului Anatol Lupaşcu de a exercita calea de atac, inclusiv de recurs, Colegiul ajunge la concluzia că prezenta cerere de recurs nu poate fi admisă.

Cu referire la recursul declarat de către „Frigotrans” SRL instanţa de recurs consideră că acesta urmează a fi admis din alte motive decît cele invocate de recurent. În conformitate cu art.445, alin. (1), lit.c) CPC instanţa după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel la examinarea cauzei în ordine de apel a încălcat normele de drept procedural, care au dus la soluţionarea eronată a cauzei.

Conform art. 432, alin. (3), lit. e) CPC se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care în dosar lipsește procesul-verbal al şedinţei de judecată. În litigiul dedus judecăţii, Colegiul lărgit reţine că Iurie Bulai s-a adresat în instanţa de judecată cu pretenţii faţă de „Frigotrans” SRL, solicitînd încasarea indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în mărime de 276 690 lei, prejudiciului material pentru tratamentul medical acordat în sumă de 90 136,07 lei şi 2 105 dolari SUA, cheltuielilor pentru expertiza medico-legală în mărime de 1 229 lei, prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 lei, despăgubirilor pentru reţinerea plăţilor în conformitate cu art. 330, alin.(2) Codul muncii în sumă de 549 967,47 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei sec. Buiucani din 31 mai 2013 a fost admisă parţial acţiunea lui Iurie Bulai. S-a încasat de la „Frigotrans” SRL în beneficiul lui Iurie Bulai indemnizaţia unică în mărime de 204 750,60 lei, prejudiciului material cauzat în sumă de 66 244,43 lei, prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei, cheltuielile de judecată 6 229 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. S-a încasat de la „Frigotrans” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 11 316.72 lei. 4 Soluţia instanţei de fond a fost contestată cu apel de către ”Frigotrans” SRL. În cadrul rejudecării cauzei Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 03 iunie 2015 a admis apelul declarat de către „Frigotrans” SRL, a casat parţial hotărîrea Judecătoriei sec.Buiucani, mun.

Chişinău din 31 mai 2013 în partea încasării în beneficiul lui Iurie Bulai a indemnizaţiei unice în mărime de 204 750,60 lei şi a emis o nouă hotărîre în această parte, prin care cerinţa reclamantului a fost respinsă. S-a modificat hotărîrea primei instanţe în partea cuantumului taxei de stat şi s-a încasat de la „Frigotrans” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 5 174 lei. În rest hotărîrea a fost menţinută fără modificări. Din sensul art. 273 CPC rezultă că pentru fiecare şedinţă de judecată în primă instanţă şi în instanţă de apel se întocmeşte proces-verbal.

Totodată, art. 274 CPC stipulează că în procesul-verbal al şedinţei de judecată se indică momentele esenţiale ale dezbaterii pricinii, inclusiv a) locul, data şi ora deschiderii, data încheierii şedinţei de judecată; b) instanţa care judecă pricina, numele membrilor completului de judecată şi al grefierului; c) pricina; d) prezenţa participanţilor la proces, a reprezentanţilor, a martorilor, experţilor, specialiştilor şi a interpreţilor; e) faptul că instanţa a explicat drepturile şi obligaţiile procedurale participanţilor la proces, reprezentanţilor, experţilor, specialiştilor şi interpreţilor; f) dispoziţiile preşedintelui şedinţei de judecată şi încheierile pronunţate de instanţă fără retragere în camera de deliberare; g) declaraţiile, demersurile şi explicaţiile participanţilor la proces şi ale reprezentanţilor lor; h) depoziţiile martorilor, explicaţiile orale ale experţilor asupra raportului de expertiză, explicaţiile şi consultaţiile specialiştilor; i) faptul că s-a dat citire înscrisurilor, datele examinării la faţa locului a probelor materiale, că s-au ascultat şi vizionat înregistrările audio-video; j) raporturile reprezentanţilor autorităţilor publice; k) conţinutul susţinerilor orale; l) faptul că s-a dat citire hotărîrii şi încheierilor, că s-a explicat cuprinsul hotărîrii şi al încheierilor pronunţate de instanţă,

că s-au dat lămuriri asupra căilor şi termenului de atac al lor; m) faptul că instanţa a explicat participanţilor la proces dreptul lor de a lua cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei de judecată şi de a formula observaţii asupra acestuia; n) data întocmirii definitive a procesului-verbal. Astfel, instanța de recurs menționează că procesul-verbal al şedinţei de judecată perfectat în cadrul examinării cauzei civile în ordine de apel, f.d.45-47, vol.III, nu corespunde exigenţelor art. 274 alin. (2) CPC. Cuprinsul acestuia conţine momentele esenţiale ale dezbaterii judiciare unui alt litigiu dintre alte părţi şi anume SRL “MK Dalesgrup” şi Brad Natalia, iar actul de dispoziţie al primei instanţei supus legalităţii este hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi şi nu hotărîrea Judecătoriei sec. Buiucani, mun.

Chişinău, adoptată în litigiu. Mai mult ca atît, procesul verbal al şedinţei de judecată nu conţine etapa susţinerilor verbale, faptul că instanţa a explicat participanţilor la proces dreptul lor de a lua cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei de judecată şi de a formula observaţii asupra acestuia. La caz, Colegiul lărgit remarcă că procesul-verbal al şedinţei de judecată este un act procesual de o deosebită importanţă, asigurînd posibilitatea verificării temeiniciei şi legalităţii hotărîrii. În lipsa procesului verbal este imposibilă efectuarea controlului judicar cu privire la componenţa instanţei, prezenţa părţilor, conţinutul apărării părţilor în drept şi în fapt, respectarea altor norme procesuale.

În acelaşi timp, reprezintă un act 5 complet, care formează o unitate indisolubilă, necesitînd respectarea integrităţii acestuia, şi anume, să fie întocmit corect, clar şi în corespundere cu consecutivitatea în care au decurs dezbaterile judiciare. Din motiv că procesul-verbal al şedinţei de judecată în ordine de apel în fapt reflectă examinarea altui litigiu decît obiectul şi părţile speţei, instanţa de recurs conchide că aceasta se echivalează cu inexistența procesului-verbal al şedinţei de judecată şi constituie o încălcare esenţială a normelor de drept procedural, sancţionată cu anularea hotărîrii. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că s-a constatat o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul lărgit ajunge la concluzia de a casa integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015 şi de a restitui prezenta pricină civilă la rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecători.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele indicate, să verifice şi alte circumstanţe ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet şi obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar, şi în dependenţă de situaţia stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează relaţiile civile, să adopte o hotărîre legală şi întemeiată. În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.c), 445, alin.(3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curțiii Supreme de Justiție DECIDE: Se respinge recursul declarat de către avocatul Anatol Lupaşcu în interesele lui Iurie Bulai ca fiind depus de o persoană neîmputernicită.

Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Frigotrans”. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Bulai împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Frigotrans”, intervenienţi accesorii Inspecţia Muncii, Taras Popovici cu privire la încasarea indemnizaţiei unice, prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președinte judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas 6