2ra-2569/15 — Constatarea faptului acceptării succesiunii

Dosarul nr.2ra-2569/15 prima instanţă: I. Ţonov instanţa de apel: N. Cernat, I. Muruianu, L. Bulgac ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător Tatiana Vieru Judecători Oleg Sternioală şi Ion Druţă examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ţiglea Nadejda prin intermediul reprezentatului său, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cula Tatiana către Ţiglea Nadejda, parte interesată notarul public Gulian Tatiana cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, obligarea notarului de a recunoaşte dreptul de succesor legal şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 23 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Ţiglea Nadejda și menținută hotărîrea primei instanțe, c o n s t a t ă: La 29 iulie 2014, Cula Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Ţiglea, parte interesată notarul public Gulian Tatiana cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, obligarea notarului de a recunoaşte dreptul de succesor legal şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii Cula Tatiana a invocat că este fiica lui Cula Maria, decedată la 17 iunie 2009 şi Cula Dmitri, decedat la 13 martie 2012. Susţine că după ce a decedat mama, Cula Maria, ea cu sora ei Ţiglea Nadejda şi tata Cula Dmitri au acceptat succesiunea prin intrarea de fapt în posesia masei succesorale. Iar, după decesul tatălui ea şi pîrîta Ţiglea Nadejda au acceptat succesiunea prin intrarea de fapt în posesiunea masei succesorale. Relevă că după decesul tatălui s-a înţeles cu pîrîta că cota de teren echivalent care i- a aparţinut mamei să-i rămînă ei, iar a tatălui să rămînă pîrîtei. Terenul aferent şi casa le- au împărţit în jumătate, însă ulterior pîrîta a renunţat la acordul făcut privind împărţirea averii succesorale, fără motiv şi fără nicio explicație a schimbat lăcăţele la uşile casei.

Adresîndu-se la notar cu cererea de a-i fi eliberat certificat de moştenitor legal a primit refuz pe motiv că nu a depus cererea de acceptare a succesiunii în termen de şase luni de la data decesului tatălui. Ulterior, realizînd cu pîrîta un acord cu privire la împărţirea averii succesorale în cote egale, ea s-a adresat cu cererea de constatare a faptului acceptării succesiunii către Judecătoria Bender, însă în şedinţa de judecată Ţiglea Nadejda a refuzat la acordul realizat privind împărţirea masei succesorale, declarînd că doreşte să obţină toată averea rămasă după decesul părinţilor, din care considerente acţiunea dată, a fost scoasă de pe rol.

Solicită Cula Tatiana constatarea faptului acceptării succesiunii rămase după decesul părinţilor ei Cula Maria Ivan decedată la 17 iunie 2009 şi Cula Dmitri Vasile decedat la 13 martie 2012, prin intrarea de fapt în posesia patrimoniului succesoral în termen de 6 luni de zile de la data deschiderii acesteia; obligarea notarului public Gulian Tatiana să-i recunoască dreptul de succesor legal asupra ½ din masa succesorală, compusă din casa de locuit, construcţiile aferente casei, terenul de pe lîngă casă şi cotele de teren situate pe teritoriul Primăriei com. Pervomaisc, (casa de locuit situată în satul s. Constantinovca), rămase după decesul părinţilor ei; încasarea în folosul ei de la pîrîta Ţiglea Nadejda cheltuielilor de judecată compuse din suma de 500 lei asistenţa juridică, 200 lei taxa de stat şi 145 lei pentru informaţia obţinută de la OCT.

La 19 februarie 2015, reprezentantul Tatianei Cula a anexat la materialele pricinii susţinerile orale, prin care a solicitat admiterea acţiunii în sensul declarat şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 3500 lei (f.d.56). Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 19 februarie 2015, acţiunea a fost admisă parţial. S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Cula Tatiana după decesul mamei Cula Maria, decedată la 17 iunie 2009 şi tatălui Cula Dmitri, decedat la 13 martie 2012, cu ultimul domiciliu în s. Constantinovca, r-1 Căuşeni (corectată eroarea prin încheierea Judecătoriei Căuşeni din 17 aprilie 2015). S-a invocat că hotărîrea judecătorească serveşte drept temei pentru deschiderea procedurii succesorale de către notarul public de la locul deschiderii succesiunii.

S-a încasat de la Tiglea Nadejda în folosul Tatianei Cula cheltuielile de judecată legate de asistenţă juridică în sumă de 2500 lei, taxa de stat în sumă de 200 lei şi 145 lei cheltuieli pentru informaţia obţinută la OCT Căuşeni. Pretenţia cu privire la obligarea notarului public Gulian Tatiana să recunoască dreptul de succesor legal a Tatianei Cula asupra la ½ din masa succesorală, rămase de la părinţii ultimei, a fost scoasă de pe rol (f.d.58, 63-65). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de către Nadejda Ţiglea şi menţinută hotărîrea primei instanţe fără modificări (f.d.93-101). La 24 iunie 2015, Curtea de Apel a expediat în adresa participanţilor procesului copia deciziei emise (f.d.102).

La 11 august 2015 Ţiglea Nadejda prin intermediul reprezentantului său a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea actelor judecătoreşti emise de către instanţele judecătoreşti inferioare cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă, ori după caz emiterea unei decizii de respingere a acţiunii. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei de drept citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 11 august 2015 este depus în termen. În motivarea recursului Ţiglea Nadejda prin intermediul reprezentantului său a invocat că instanţele ierarhic inferioare eronat au aplicat normele de drept material şi procedural.

Verificînd legalitatea deciziei contestate, în limitele invocate în cererea de recurs depusă de Adrienco Evghenii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 16 septembrie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatelor cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

Până la examinarea pricinii, intimatele nu au depus referinţă la cererea de recurs declarată, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art. 439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că Ţiglea Nadejda în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar precizează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul relevă, prin prisma jurisprudenţei CEDO, că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Totodată, instanţa de recurs menționează şi faptul că potrivit articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime” conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios la judecarea pricinii în ordine de apel completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ţiglea Nadejda, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ţiglea Nadejda prin intermediul reprezentatului său, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecător Tatiana Vieru Judecători Oleg Sternioală Ion Druţă