2ra-1266/15 — Încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanță: C. Albu dosarul nr. 2ra-1266/15 instanța de apel: E. Ababei, A. Garbuz, G. Polivalenco DECIZIA 28 octombrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând recursurile declarate de către Natalia Zalujnaia și Ismailov Artur, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Zalujnaia împotriva lui Ismailov Artur cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 24 februarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Ismailov Artur și modificată hotărârea Judecătoriei Ocniţa din 25 iunie 2014, în sensul diminuării cuantumului prejudiciului material şi moral, c o n s t a t ă: La 19 decembrie 2013, Zalujnaia Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ismailov Artur cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acţiunii a indicat că prin sentința Judecătoriei Ocniţa din 03 aprilie 2012, Ismailov Artur a fost recunoscut culpabil pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin.(3) lit. a) din Cod Penal. Susține că la data de11 noiembrie 2011, Ismailov Artur conducând autoturismul pe traseul din or. Ocniţa, a ieșit pe banda de circulație în contrasens, astfel tamponând frontal autoturismul în care dânsa se afla în calitate de pasager. Menționează că conform raportului de expertiză medico-legală nr. 197 D din 20 decembrie 2011, din vina pîrîtului i-au fost cauzate leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, exprimate prin comoție cerebrală, fractura osului femural stâng, plagă la față, excoriații la antebrațul şi genunchiul drept, fapta pentru care ultimul a fost condamnat la 4 ani închisoare condiționat, cu termen de probă de 3 ani.

Afirmă că a fost nevoită să continue tratamentul survenit în rezultatul impactului săvîrşite de pîrît, astfel încît, în afară de cheltuielile stipulate în cererea din 01 aprilie 2013, a mai suportat cheltuieli în sumă de 93 699 lei formate din 165 098 ruble rusești ce constituie cheltuieli pentru tratamentul medical în Federația Rusă, 457 lei şi 84 ruble rusești ce constituie cheltuieli pentru medicamente, 748 lei ce constituie cheltuieli pentru produsele de alimentație suplimentară, 2 030 ruble rusești și 175 lei ce constituie cheltuieli pentru serviciile telefonice, 776 ruble rusești ce constituie plata pentru bonurile de înregistrare în Federația Rusă, suma de 29 286 ruble rusești, 151, 50 şi 3 849 ruble rusești ce constituie cheltuielile pentru transport, cât şi suma de 11000 lei, ce constituie cheltuieli pentru asistența juridică suportate de dînsa la examinarea cauzei penale.

La fel, indică că în rezultatul accidentului rutier a fost prejudiciată şi moral, cuantumul căreia a fost estimat în suma de 50 000 lei, cu atît mai mult că, pârâtul nici nu se interesează de starea sănătății sale şi refuză să contribuie cu mijloace bănești la efectuarea tratamentului, fapt care şi a impus-o depunerea prezentei cereri de chemare a pîrîtului în judecată. Solicită încasarea din contul lui Ismailov Artur în beneficiul său a prejudiciului material în cuantum de 93 699 lei şi a prejudiciului moral în cuantum de 50 000 lei. La 15 ianuarie 2014, Zalujnaia Natalia a depus o cerere de concretizare a cerințelor prin care a solicitat încasarea din contul lui Ismailov Artur în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ocniţa din 25 iunie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de la Ismailov Artur în beneficiul Nataliei Zalujnaia prejudiciul material în mărime de 88 555 lei, prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 2 520 lei formate din cheltuieli pentru asistența juridică în sumă de 2 500 lei şi suma de 20 lei, ce constituie cheltuieli de înștiințare a părții în judecată. Totodată, s-a încasat din contul lui Ismailov Artur în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 2 756,65 lei, în rest cerințele au fost respinse. Prin decizia Curții de Apel Bălţi din 24 februarie 2015, a fost admis apelul declarat de către Ismailov Artur, modificată hotărârea primei instanțe, prin micșorarea cuantumuri prejudiciului material încasat de la Artur Ismailov în beneficiul Nataliei Zalujnaia până la 44 277,50 lei şi a prejudiciului moral până la 3 000 lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 03 aprilie 2015, Zalujnaia Natalia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Susține că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a considerat întemeiate pretenţiile intimatului şi a modificat hotărârea primei instanțe prin micșorarea cuantumului prejudiciului material şi moral, bazându-se de susținerile ultimului precum că este de acord să achite doar ½ din cheltuielile, care au fost suportate de dînsa pentru tratamentul leziunilor corporale pricinuite.

Apreciază drept eronate şi concluziile instanţei de apel, care ia-u format convingerea respingerii pretenţiilor sale, cu referire la faptul că dânsa nu s-a tratat pe teritoriul Republicii Moldova, ci în Federația Rusă, cât și nu a prezentat pe parcursul examinării pricinii probe pertinente și concludente, care ar confirma cheltuielile suportate pentru tratament, deoarece, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel a prezentat probe care confirmă cu certitudine cheltuielile suportate pentru tratament, mai mult cat atât, insistă că este în drept să-şi aleagă atît statul, cât și specialiștii la care dorește să se trateze. La 22 aprilie 2015, Ismailov Artur, la fel, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia şi modificarea deciziei instanție de apel, prin micșorarea cuantumului cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanție de apel considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Consideră că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a dispus încasarea în beneficiul intimatei cheltuielile de judecată în ceea ce privește repartizarea cheltuielilor între părți, deoarece, instanța a dispus modificarea hotărârii primei instanțe prin diminuarea cuantumului prejudiciului material şi moral, respectiv, prin prisma prevederilor art.94 CPC, urma să micșoreze şi cheltuielile pentru asistență juridică. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 24 februarie 2015 a fost expediată în adresa părţilor la 09 martie 2015 şi recepţionată de recurenta Zalujnaia Natalia la 13 martie 2015 şi de către recurentul Ismailov Artur la 11 martie 2015, fapt ce se confirmă prin avizele de recepţie (f. d. 187-188). Instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursulrile la 03 aprilie 2015 şi respectiv, la 22 aprilie 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul declarat de Ismailov Artur şi a admite recursul declarat de Zalujnaia Natalia, de a casa decizia instanţei de apel şi a modifica hotărîrea primei instanţe, în partea încasării prejudiciului moral din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Ismailov Artur, Zalujnaia Natalia, concretizîmdu-şi cerinţele, a solicitat încasarea din contul lui Ismailov Artur în beneficiul său a prejudiciului material în cuantum de 93 699 lei şi a prejudiciului moral în cuantum de 200 000 lei. Judecând pricina în cauză prima instanţă a admis parţial acţiunea şi a încasat de la Ismailov Artur în beneficiul Nataliei Zalujnaia prejudiciul material în mărime de 88 555 lei, prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 2 520 lei formate din cheltuieli pentru asistența juridică în sumă de 2 500 lei şi suma de 20 lei, ce constituie cheltuieli de înștiințare a părții în judecată. Totodată, a încasat din contul lui Ismailov Artur în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 2 756,65 lei, în rest a respins acţiunea.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de Ismailov Artur, instanţa de apel a ajuns la concluzia, admiterii acestuia şi modificării hotărârea primei instanțe, prin micșorarea cuantumuri prejudiciului material încasat de la Artur Ismailov în beneficiul Nataliei Zalujnaia până la 44 277,50 lei şi a prejudiciului moral până la 3 000 lei, în rest menţinând hotărârea primei instanţe În susţinerea soluţiei date, instanţa de apel, s-a referit la faptul că suma încasată de prima instanţă în mărime de 88 555 lei cu titlu de prejudiciu material nu este bazată pe probe, care ar confirma în totalitate, că aceste cheltuieli au fost suportate de Zalujnaia Natalia ca urmare a înlăturării consecinţelor cauzate sănătăţii acesteia în urma accidentului rutier produs din vina lui Ismailov Artur.

Concomitent, reţinînd şi faptul că instanţa de judecată la emiterea hotărîrii nu a luat în consideraţie că Zalujnaia Natalia, conform bonurilor prezentate, a suportat cheltuieli de recuperare a sănătăţii în instituţiile medicale din Federaţia Rusă, însă reieşind din faptul că Ismailov Artur este de acord să restituie jumate din aceste cheltuieli, a ajuns la concluzia de a micşora mărimea prejudiciului material cauzat pînă la 44 277,50 lei. Totodată, ţinînd cont de durata tratamentului, complicitatea lor comparativ cu cele suportate pînă la emiterea hotărîrii din 03 iunie 2013, instanţa de apel a considerat că suma prejudiciului moral încasat de prima instanţă în mărime de 50 000 lei, este o sumă exagerată, stabilind că suma de 3000 lei, care a fost recunoscută şi de Ismailov Artur, este o sumă reală şi echitabilă.

Instanţa de recurs constată, însă, că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi a dat o apreciere greşită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanţă, justificat şi amplu argumentat, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor importante şi cu trimitere la probele administrate, având în susţinere cadrul legal aplicabil în speţă, corect a ajuns la concluzia de a admite parţial acţiunea Nataliei Zalujnaia. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine materialul probator prin care se constată că la 11 noiembrie 2011, Ismailov Artur, în jurul orelor 18.50, deţinînd legal permisul de conducere nr. 11600860, eliberat la 19 septembrie 2011, cu dreptul de a conduce autovehicule de categoria B, se deplasa cu automobilul propriu de model „Renault Megane” cu numerele de înmatriculare OCAM 667 pe traseul din or.

Ocniţa str. 50 Ani ai Biruinţei. Neavînd o experienţă destulă şi avînd o încredere exagerată în sine, deplasîndu-se cu viteză excesivă, nu a respectat prevederile indicatorului rutier 2.2 (trecerea fără oprire interzisă), a continuat deplasarea, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului, a ieşit pe banda de circulaţie în sens opus, ca urmare s_a tamponat frontal cu vehiculul de model „VAZ 21061” cu numerele de înmatriculare SRAH 364. Urmare a impactului, pasagerul Zalujnaia Natalia, care se afla pe scaunul din faţă s-a ales conform raportului de expertiză medico-legală nr. 197D din 20 decembrie 2011, cu vătămări corporale grave periculoase pentru viaţă, exprimate prin comoţie cerebrală, fractura osului femural stîng, plagă la faţă, excoriaţii la antebraţul şi genunchiul drept.

Tot actele cauzei atestă că prin sentinţa Judecătoriei Ocniţa din 03 aprilie 2012, Ismailov Artur a fost recunoscut culpabil pentru comiterea crimei prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de trei ani, cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de trei ani. Părţii vătămate i s-a explicat că are dreptul să înainteze acţiune cu privire la repararea prejudiciului material şi moral în ordinea procedurii civile. La fel, actele cauzei denotă că prin hotărârea Judecătoriei Ocniţa din 03 iunie 2013, a fost încasat de la Ismailov Artur în beneficiul Nataliei Zalujnaia prejudiciul moral în sumă de 10000 (zece mii) lei, iar capătul de cerere privind încasarea de la Ismailov Artur în beneficiul Nataliei Zalujnaia a prejudiciului material în mărime de 18293 lei a fost respins ca fiind achitat pînă la depunerea cererii.

Este cert şi faptul că în perioada anilor 2011- 2012, Zalujnaia Natalia a urmat tratament în Republica Moldova, pentru care familia Zalujnaia a suportat cheltuieli în sumă de 18293 lei, necesare pentru tratament şi anume pentru tratarea fracturii închise în treimea inferioară a femurului stîng cu deplasarea fragmentelor (f.d.7), şi care nu sunt asigurate în întregime de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, însă suma data a fost achitată de către Ismailolv Artur, fapt stabilit prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 03 iunie 2013 (f.d.98-99). Iar după cum instituie art. 123 alin. (2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

La fel, Nataliei Zalujnaia i-a fost cauzată, în urma accidentului provocat de către Ismailov Artur şi o plagă contuzionată străpunsă în regiunea bărbiei, ceea ce conform extrasului eliberat de ÎMSP SR Ocniţa (f.d.7), necesită tratament pînă în prezent. Sub acest aspect este evident că acţiunile ilegale a lui Ismailov Artur au generat prejudicii succesive şi au dat naştere unui drept la acţiune de sine stătător a persoanei vătămate. Conform art.1398 alin. (1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Potrivit art. 1418 alin. (1) Cod civil, în caz de vătămare a integrităţii corporale sau de altă vătămare a sănătăţii, autorul prejudiciului are obligaţia să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacității de muncă, precum şi cheltuielile suportate în legătură cu vătămarea sănătăţii - de tratament, de alimentaţie suplimentară, de protezare, de îngrijire străină de cumpărarea unui vehicul special, de reciclare profesională etc. Totodată, potrivit prevederilor art.25 alin.(1) și alin. (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28 martie 1995, cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la libera alegere a medicului şi a formei de asistenţă medicală și au dreptul să solicite asistenţă medicală unităţilor medico-sanitare cu orice tip de proprietate şi formă de organizare juridică, atât din ţară, cât şi din străinătate, în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Cu referire la prevederile normei enunţate corect instanţele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia privind angajarea răspunderii lui Ismailov Artur pentru prejudiciul cauzat sănătății Nataliei Zalujnaia. Însă instanţa de apel în raport cu prima instanţă a interpretat greşit materialul probator adus de recurenta Zalujnaia Natalia în susţinerea poziţiei sale.

Astfel fiind, întru probarea prejudiciului material suferit de Zalujnaia Natalia pentru continuarea tratamentului, ultima a invocat lipsa în Republica Moldova a specialiştilor şi clinicilor pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale necesare pentru reabilitarea sănătăţii, inclusiv restabilirea zonei faciale, deformate în urma accidentului, din care a considerente a apelat la o clinică din Federaţia Rusă, unde a suportat cheltuieli pentru tratament medical şi plata medicamentelor în sumă de 165098 ruble ruseşti şi 457 lei; produse pentru alimentaţia suplimentară în sumă de 84 ruble ruseşti şi 748 lei; servicii de telefonie în sumă de 2030 ruble ruseşti şi 175 lei; bonuri de înregistrare în Federaţia Rusă în sumă de 776 ruble ruseşti; bilete de tren în sumă de 29286 ruble ruseşti si 151 lei; tichete pentru deplasare cu metroul în sumă de 3849 ruble ruseşti.

Iar în total 201123 ruble ruseşti sau 81168 lei, plus 531 lei şi plus cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 12 000 lei (f.d. 6). La caz , independent de acest aspect, este evident că înscrisurile prezentate de Zalujnaia Natalia, corect au fost apreciate de prima instanţă prin prisma art.130 alin.(3) CPC privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea lor, iar în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii şi care confirmă cu certitudine că Zalujnaia Natalia a suportat cheltuieli în sumă de 88555 lei, constituite din: cheltuieli pentru deplasarea acesteia la Moscova, Federaţia Rusă, şi retur Chişinău, Republica Moldova (f.d.53-58); pentru deplasarea cu metroul în or.

Moscova (f.d.59-7l); pentru convorbirile telefonice cu clinicile din Federaţia Rusă şi Republica Moldova (f.d. 40-46); pentru înregistrarea permisului de şedere (f.d. 47-52), precum tratamentul şi medicamente (f.d. 14-37). Prin urmare, cele descrise combat concluziile instanţei de apel precum că suma încasată de prima instanţă în mărime de 88 555 lei cu titlu de prejudiciu material nu este bazată pe probe, care ar confirma în totalitate, suportarea de către Zalujnaia Natalia a acestor cheltuieli ca urmare a înlăturării consecinţelor cauzate sănătăţii ultimei în urma accidentului rutier produs din vina lui Ismailov Artur.

Dat fiind aceste constatări, se stabileşte a fi întemeiată şi concluzia instanţei de apel cu referire la faptul că la emiterea hotlărîrii în prima instanţă, nu s-a luat în consideraţie că Zalujnaia Natalia, conform bonurilor prezentate, a suportat cheltuieli de recuperare a sănătăţii în instituţiile medicale din Federaţia Rusă, respingînd argumentele ultimei cu referire la faptul că în Republica Moldova nu ar exista instituţii medicale cu specialiştii calificaţi, unde ar fi prestate astfel proceduri medicale.

În combaterea acestei menţiuni vin şi prevederile art.25 alin.(1) și alin. (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28 martie 1995, care indică că cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la libera alegere a medicului şi a formei de asistenţă medicală și au dreptul să solicite asistenţă medicală unităţilor medico-sanitare cu orice tip de proprietate şi formă de organizare juridică, atât din ţară, cât şi din străinătate, în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, este evident că pacientul are dreptul să aleagă medicul și forma de asistență medicală, precum și instituția în care să efectueze tratamentul, legea prevăzând expres și posibilitatea pacientului de a efectua tratament atât național cât și internațional În asemenea împrejurări, este neîntemeiată menţiunea instanţei de apel cu referire la faptul că nu era necesară efectuarea tratamentului peste hotarele ţării, odată ce nu au fost confirmate prin careva concluzii în domeniu din Republica Moldova precum că nu ar exista instituţii medicale cu specialiştii calificaţi, unde ar fi prestate astfel proceduri medical.

Aceasta deoarece, recurenta-reclamanta a avut dreptul să aleagă la ce instituție medicală să se adreseze și ce tratament să urmeze pentru lichidarea urmărilor traumelor suferite în urma accidentului rutier, or, legea nu impune pacienților urmare a unui anumit tratament, ci oferă dreptul acestora de a consulta mai mulți medici cu posibilitatea alegerii tratamentului pe care îl consideră optim în situația respectivă. În această ordine de idei, la caz prezintă relevanţă şi prevederile art. 14 alin. (1) şi (2) Cod civil, care indică că persoana lezata într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezata într-un drept al ei le-a suportat sau urmează sa le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv).

Raportând aceste dispoziţii la caz, instanţa găseşte drept corectă şi admiterea de către prima instanţă a capătului de cerere din acţiune cu privire la repararea prejudiciului material şi anume în sumă de 88555 lei, ce constituie mijloace băneşti suportate de către Zalujnaia Natalia întru restabilirea stării de sănătate suportată în urma accidentului rutier comis din vina lui Ismailov Artur. În speţă, important este de menţionat şi corectitudinea aplicării de către prima instanţă a prevederilor art. art.616 alin.(2) Cod civil, care indică că în cazul vătămării integrităţii corporale sau al altei vătămări a sănătăţii, cel vătămat poate cere şi pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în bani, stabilită în baza unei aprecieri conforme principiilor echităţii.

Conform art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.

Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Cu referire la prevederile enunţate şi reieşind din specificul acţiunii, instanţa de recurs constată că deşi prima instanţă, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, creând condiţii obiective participanţilor la proces, just a ajuns la concluzia admiterii pretenţiei acţiunii cu privire la repararea prejudiciului moral, însă incorect a determinat mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral cauzat Nataliei Zalujnaia ca urmare a acţiunilor ilicite ale intimatului-pîrîtului Ismailov Artur, fără a da o evaluare adecvată, în principal criteriilor referitoare la consecinţele suferite pe plan psihic de către primul, generate de retrăiri, de gravitatea şi caracterul acestora, precum şi de sentimentul de afectare a personalităţii sale.

Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că indemnizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire. În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încît acestea să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

La acest capitol necesită a fi remarcat şi faptul că prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 03 iunie 2013, emisă în pricina civilă la acţiunea Nataliei Zalujnaia împotriva lui Ismailov Artur cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, de la Ismailov Artur în beneficiul Nataliei Zalujnaia a mai fost încasată suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat în urma aceluiaşi accident rutier comis de Ismailov Artur. În virtutea celor relatate, instanţa de recurs conchide că în cauză sunt motive de a micşora cuantumul prejudiciului moral stabilit de prima instanţă pentru a fi încasat în beneficiul Nataliei Zalujnaia până la 10 000 lei, sumă care poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacţie persoanei drepturile a cărei au fost lezate, la caz recurentei-reclamantei Zalujnaia Natalia.

În speţă, important este de menţionat şi corectitudinea concluziei primei instanţe cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui Ismailov Artur în beneficiul Nataliei Zalujnaia şi în contul statului Conform art. 96 alin. (1) CPC instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut câştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Cu referire la dispoziţiile citate, se constată că recurenta Zalujnaia Natalia pentru înaintarea prezentei acţiuni, întocmirea actelor procesuale, cît şi reprezentarea faptică în şedinţele de judecată a avocatului acesteia Nirca Valentin în baza mandatului seria MA nr. 0132451, a suportat cheltuieli în mărime de 6000 lei, fapt ce se confirmă prin bonul de plată Seria EK nr. 553155 şi suma de 4000 lei, pentru participarea avocatului pe un alt dosar, fapt ce se confirmă prin bonul de plată Seria EO nr. 795317 (f.d. 74-76). Potrivit art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut câştig de cauză cheltuielile de judecată.

Prin prisma dispoziţiilor citate şi reieşind din măsura în care cheltuielile de judecată suportate de Zalujnaia Natalia au fost reale, necesare şi rezonabile, se constată că suma de 6000 lei, precum şi suma de 4000 lei solicitate de ultima sunt disproporţional de mare în raport cu acţiunile efectuate de către avocatul Nirca Valentin pentru examinarea pricinii în cauză, astfel că prima instanţă, în virtutea competenţei sale de a mări sau de a micşora onorariile avocaţilor, justificat a micşora cuantumul cheltuielilor solicitate până la 2 500 lei, sumă care s-ar egala cu cheltuieli necesare şi rezonabile pentru acţiunile avocatului la judecarea pricinii respective.

De altfel, întemeiat a fost încasat din contul lui Ismailov Artur în beneficiul Nataliei Zalujnaia şi suma de 20 lei, ce reprezintă cheltuieli de înştiinţare a părţii în judecată, cît şi în beneficiul statului, prin prisma prevederilor art. 98 alin.(1) taxa de stat pentru prejudiciul material în sumă de 2656,65 lei, iar pentru prejudiciul moral 100 lei. Ca urmare, avînd în susţinere cele menţionate, ca răspuns la argumentele invocate în recursul declarat de Ismailov Artur, instanţa de recurs consideră necesar de a-l respinge acesta ca fiind neîntemeiat. În conexiunea celor se constată că instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a admis parţial acţiunea Nataliei Zalujnaia.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Ismailolv Artur neîntemeiat, iar recursul Nataliei Zalujnaia întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi modificarea hotărîrii primei instanţe în partea încasării cu titlu de prejudiciul moral din contul lui Ismailov Artur în beneficiul Nataliei Zalujnaia a sumei de 50 000 lei cu micşorarea sumei date pînă la 10 000 lei, în rest a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) şi f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Ismailov Artur.

Se admite recursul declarat de către Zalujnaia Natalia. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 februarie 2015 şi se modifică hotărârea Judecătoriei Ocniţa din 25 iunie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Zalujnaia împotriva lui Ismailov Artur cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, în partea încasării prejudiciului moral, după cum urmează: Se micşorează suma încasată din contul lui Ismailov Artur în beneficiul Nataliei Zalujnaia cu titlu de prejudiciu moral de la 50 000 (cinzeci mii) pînă la 10 000 (zece mii) lei. În rest hotărârea Judecătoriei Ocniţa din 25 iunie 2014 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva