2r-827/15 — Exercitarea dreptului la ipotecă şi a dreptului la gaj

prima instanţă: A. Cazacliu dosarul nr. 2r-827/15 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol DECIZIE 28 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Petruc Oxana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bodiu Anjel împotriva Oxanei Petruc cu privire la executarea dreptului de ipotecă, și la cererea reconvențională a Oxanei Petruc împotriva lui Bodiu Anjel cu privire la recunoașterea nulității contractului de împrumut cu gaj și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chișinău din 08 septembrie 2015 prin care a fost respinsă cererea Oxanei Petruc vu privire la scutirea de la plata taxei de stat şi nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către Petruc Oxana, c o n s t a t ă La 10 septembrie 2014, Bodiu Anjel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oxanei Petruc cu privire la executarea dreptului de ipotecă și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii au indicat că în baza contractului de împrumut cu gaj din 22 ianuarie 2014, i-a împrumutat Oxanei Petruc pe un termen de 2 luni suma de 9 000 euro, care conform cursului stabilit de Banca Naţională a Republicii Moldova, la data împrumutului constituia suma de 161 202,60 lei. În scopul garantării executării obligațiunilor prevăzute de contract Petruc Oxana a pus în gaj bunurile imobile și anume: terenurile pomicole cu suprafaţa de 0,0735 ha cu numărul cadastral 3118115391 şi cu suprafaţa de 0,0656 ha cu numărul cadastral 3118100386 situate în întovărăşirea pomicolă „Zizifus” din satul Boşcana, raionul Criuleni. Susține că în termenul stabilit în contract pîrîta nu și-a onorat obligațiunile de restituire a împrumutului și nici nu i-a transmis în posesie bunurile gajate pentru a fi vîndute în scopul stingerii datoriei.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 454 alin. (1), 487 alin. (1) CC și art. 30 din Legea cu privire la ipotecă nr. 142-XVI din 26 iunie 2008. Solicită transmiterea în posesie pentru a fi vîndute bunurilor imobile: terenul pomicole (lotul nr. 11 extravilan) cu suprafaţa de 0,0735 ha cu numărul cadastral 3118115391 şi terenul pomicol (lotul nr. 12) cu suprafaţa de 0,0656 ha cu numărul 1 cadastral 3118100386 situate în întovărăşirea pomicolă „Zizifus” din satul Boșcana raionul Criuleni și încasarea cheltuielilor de judecată. La data de 18 noiembrie 2014, Bodiu Anjel a depus o cerere suplimentară de concretizare a cerințelor împotriva Oxanei Petruc cu privire la executarea dreptului de ipotecă.

În motivarea cererii a invocat că după depunerea cererii de chemare în judecată, i-a împrumut Oxanei Petruc suma de 1 250 euro, fapt ce se confirmă prin recipisa întocmită la 29 iulie 2014. Astfel, suma totală a datoriei constituie 10 250 euro. Solicită transmiterea în posesie în scopul vînzării bunurilor mobile: terenul pomicole (lotul nr. 11 extravilan) cu suprafaţa de 0,0735 ha cu numărul cadastral 3118115391 şi terenul pomicol (lotul nr. 12) cu suprafaţa de 0,0656 ha cu numărul cadastral 3118100386 situate în întovărăşirea pomicolă „Zizifus” din satul Boșcana raionul Criuleni și încasarea cheltuielilor de judecată. La 04 februarie 2015, Petruc Oxana a depus cererea reconvențională împotriva lui Bodiu Anjel cu privire la recunoașterea nulității contractului de împrumut cu gaj.

În motivarea cererii reconvenționale a invocat la data de 22 ianuarie 2014 a încheiat cu Bodiu Anjel contractul de împrumut cu gaj, însă, la momentul semnării contractului nu a primit banii cuveniţi şi nici nu cunoştea despre efectele actului juridic semnat, considerînd că a fost dusă în eroare de Bodiu Anjel, care i-a comunicat că semnarea acestui contract produce efecte juridice. Solicită a declara nulităţii contractului de împrumut cu gaj nr. 230 din 22 ianuarie 2014 încheiat cu Bodiu Anjel.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 23 martie 2015, acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea inițială a fost admisă fiind transmis în posesia lui Bodiu Anjel bunurile imobile: terenul cu modul de folosință - pomicole cu suprafaţa de 0,0735 ha cu numărul cadastral 3118115391 situat în satul Boșcana raionul Criuleni, Întovărășirea pomicolă „Zizifus” lotul nr. 11, și terenul cu modul de folosință pomicol cu suprafaţa de 0,0656 ha cu numărul cadastral 3118100386 situat în satul Boșcana raionul Criuleni, Întovărășirea pomicolă „Zizifus” lotul nr. 12. Totodată, a fost încasat de la Petruc Oxana în beneficiul lui Bodiu Anjel cheltuielile de judecată în mărime de 875 lei.

La 14 aprilie 2015, Petruc Oxana a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărîrii primei instanțe solicitînd admiterea apelului casarea hotărîii primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță. Concomitent, Petruc Oxana, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2015 nu s-a dat curs cererii de apel repuse de Petruc Oxana, fiind acordat apelantei termen pînă la data de 08 septembrie 2015 orele 10.00 pentru prezentarea apelului motivat, și explicat că în caz contrar apelul v-a fi restituit. La 07 septembrie 2015, Petruc Oxana a depus cererea de apel motivată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2015 a fost respinsă cererea Oxanei Petruc cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel declarată de către Petruc Oxana, fiindu-i acordat apelantei termen până la 29 septembrie 2015 ora 10.00, pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 4 925 lei. Totodată, a fost explicat apelantei că în caz contrar cererea de apel v-a fi restituită. 2 La 22 septembrie 2015 Petruc Oxana a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel cu dispunerea scutirii de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel și restituirea pricinii în instanța de apel pentru examinarea apelului în fond.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nejustificat a respins cererea cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, și neîntemeiat a reținut că apelanta în ședința de judecată a exprimat acordul pentru achitarea taxei de stat în mărime de 4 925 lei. În acest sens susține că nu posedă limba de stat, iar în cadrul ședinței de judecată nu a înțeles de la traducător și instanță sensul întrebării privind posibilitatea achitării taxei de stat, fiind în stare psihologică și emoțională. Menționează că în prezent este celibatară, nu are soț și are la întreținere un copil nou născut, fapt ce se confirmă prin certificatul de naștere anexat la doar. Astfel, invocînd prevederile art. 85 alin. (4) CPC, susține că prin încheierea instanței de apel i se încalcă grav drepturile constituționale prevăzute de art. 20, precum și drepturile prevăzute de art. 6 și art. 14 din Convenția CEDO.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul împotriva încheierii instanței de apel din 08 septembrie 2015 la 22 septembrie 2015 în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din materialele cauzei rezultă că la depunerea cererii de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 23 martie 2015, apelanta Petruc Oxana nu a achitat taxa de stat în mărime de 4 925 lei, însă a depus o cerere prin care, a solicitat să fie scutit de la plata acesteia (f.d.81-82), prezentînd în acest sens certificatul de naștere al copilului Mocan Chiril născut la 23 septembrie 2014 și invocînd că nu are soț și îngrijește de una singură copilul nou născut (f.d.

84). Este cert și faptul că în ședința instanței de apel din 08 septembrie 2015, Petruc Oxana a declarat că este de acord în timp de o săptămînă să achite taxa de stat pentru depunerea cererii de apel, iar în acest sens a întocmit o recipisă, prin care s-a obligat să achite taxa de stat pentru depunerea cererii de apel pînă la ședința instanței de apel stabilită pentru data de 29 septembrie 2015 ora 10.00 (f.d. 112, 117). Drept urmare, prin încheierea din 08 septembrie 2015, instanţa de apel a respins cererea Oxanei Petruc cu privire la scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel şi nu a dat curs cereri de apel depuse de către Petruc Oxana, acordînd apelantei un termen pentru achitarea taxei de stat în mărime de 4 925 lei (f.d.

115-116). 3 Conform art. 84 CPC RM, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (iniţială şi reconvenţională), cererea intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum şi cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti. În conformitate cu art. 3 al. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanțelor judecătorești se achită 75 % din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75 % din taxa calculată din suma contestată.

Iar, dispoziţiile art. 85 alin (4) CPC acordă dreptul judecătorului (instanţei de judecată), să scutească persoana fizică sau juridică, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. Raportînd la circumstanțele cauzei normele legale enunțate, se constată că instanţa de apel cu referire la prevederile art. 368 alin. (1) CPC, justificat a respins cererea Oxanei Petruc privind scutirea de la plata taxei de stat și întemeiat a dispus de a nu da curs cererii de apel, acordând apelantei un termen până la 29 septembrie 2015 ora 10.00 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 4 925 lei (f.d. 114-116).

Or, deși, Petruc Oxana a solicitat scutirea de la plata taxei de stat la depunerrea cererii de apel, însă în ședința instanței de apel din 08 septembrie 2015, apelanta a declarat că este de acord să achite taxa de stat pentru depunerea cererii de apel și s-a obligat să chite taxa de stat pînă la ședința instanței de apel din 29 septembrie 2015 ora. 10.00, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței instanței de apel din 08 septembrie 2015 și recipisa eliberată și semnată de Petruc Oxana (f.d. 112, 117). În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentei precum că nu posedă limba de stat și nu a înțeles sensul întrebării privind posibilitatea achitării taxei, deoarece sunt declarative și contravin înscrisurilor din dosar, în special cererilor depuse de Petruc Oxana (cererii reconvenționale, cererii de apel, și cereri de recurs) care au fost întocmite și depuse în instanța de judecată de către recurentă în limba de stat.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a menţiona şi faptul că în situaţia din speţă, prin concluzia instanţei de apel de a nu da curs cererii de apel, nu se încalcă dreptul recurentei privind liberul acces la justiţie, prevăzut atît de legislaţia internă cît şi de internaţională ori, CEDO, prin practica sa constantă de nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcţie de nevoile şi resursele comunităţii şi ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai 1985). Însă limitările sunt în concordanţă cu art. 6 parag.

1 CEDO, decît dacă acestea urmăresc un scop legitim şi există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. (cauza Bellet vs France §-31, Garcia Manibardo vs Spain §-44). Astfel, la caz Colegiul reţine că în situaţia din speţă limitările instituite de legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel 4 corespunde cerinţelor prevăzute de art. 6 parag.

1 CEDO privind dreptul de acces la un tribunal şi corespunde cerinţelor instituite de CEDO prin jurisprudenţa sa: - cerinţa privind scopul legitim al limitării – este îndeplinită, avînd în vedere că întindere acestor taxe este stabilită sub forma unui procent din valoarea aflată în litigiu şi fiind instituit un plafon maxim de care nu poate trece mărimea taxei de stat chiar dacă valoarea acţiunii este mai mare, iar CEDO a confirmat că aceste taxe privesc buna administrare a justiţiei şi vizează atît descurajarea justiţiabililor în formularea unor cereri, abuzive cît şi asigurarea de fonduri pentru funcţionarea justiţiei.( cauza Weissman şi alţii împotriva României §-35, Tolstoy Miloslavsky v. the United Kingdom §-61 ) - raportul rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea plăţii taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată şi scopul legitim urmărit privind buna administrare a justiţiei, descurajarea justiţiabililor în formularea unor cererii, abuzive cît şi asigurarea de fonduri pentru funcţionarea justiţiei urmează să cercetăm următorii factori şi anume - cuantumul sumei ce trebuie plătit de reclamanţi raportat la veniturile sale.

În consecinţă, se va remarca şi faptul că cuantumul taxei de stat, stabilit spre achitare de apelantă la depunerea cererii de apel, nu depăşeşte limitele stabilite de lege. Faţă de cele ce preced, se constată că toate criticile formulate în recurs sunt nejustificate, ca urmare Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Chișinău din 08 septembrie 2015. În conformitate cu art. 427 lit. a), CPC, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Petruc Oxana.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chișinău din 08 septembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bodiu Anjel împotriva Oxanei Petruc cu privire la executarea dreptului de ipotecă, și la cererea reconvențională a Oxanei Petruc împotriva lui Bodiu Anjel cu privire la recunoașterea nulității contractului de împrumut cu gaj. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva 5