2ra-2589/15 — Contestarea faptului posesiei şi dispoziţiei a bunului cu drept de proprietate

prima instanţă: L. Holeviţcaia dosarul nr. 2ra-2589/15 instanţa de apel: N. Traciuc, A. Pohopol, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 28 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de reprezentantul lui Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa, avocatul Andrei Briceac şi Consiliul orăşenesc Cricova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa împotriva Consiliului orăşenesc Cricova, OCT Chişinău cu privire la constatarea faptului posesiei şi dispoziţiei a bunului cu drept de proprietate, recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015 prin care au fost respinse apelurile declarate de Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa şi a Consiliului orăşenesc Cricova şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 16 ianuarie 2015, prin care acţiunea a fost respinsă ca nefondată, constată: La 01 august 2013, Ştefan Zghibarţa, Svetlana Zghibarţa au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orăşenesc Cricova, OCT Chişinău cu privire la constatarea faptului posesiei şi dispoziţiei a bunului cu drept de proprietate, recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În motivarea acţiunii a indicat că Ştefan Zghibarţa a activat în cadrul Serviciului Penitenciar mai mult de 20 de ani şi deja de 14 ani este la pensie pentru limita de vârstă. Familiei Zghibarţa, fiind familie de militari, li s-a oferit din contul statului un demisol cu două odăi într-o clădire situată pe adresa: or. Cricova, str. M. Spătaru, nr. 24/26. Astfel, din anul 1985 familia Zghibarţa continuă să locuiască în imobilul dat. Invocă că la momentul când acest demisol a fost repartizat familiei Zghibarţa, autorităţile asigurau că aceasta este o locuinţă temporară şi că în cel mai scurt timp familia Zghibarţa va primi apartament. Apartamentul nu a fost alocat, familia Zghibarţa deja de 25 ani locuieşte în acel demisol efectuând reparaţii generale şi comportându-se faţă de acest imobil ca fiind proprietatea lor, de asemenea, achitau regulat impozitele pe imobil şi costul pentru serviciile comunale.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza prevederilor art. 320, 332, 335 Cod Civil, 166, 167 CPC Solicită admiterea acţiunii constatarea faptului posesiunii necesare uzucapiunii bunului imobil, recunoaşterea în calitate de proprietari ai bunului imobil, scutirea de la plata taxei de stat. La data de 30 septembrie 2014 reprezentantul Consiliului or. Cricova Silvia Pruteanu a depus cerere reconvenţională împotriva lui Ştefan Zghibarţa, Svetlana Zghibarţa, OCT Chişinău privind evacuarea fără acordarea altui spaţiu locativ. În motivarea acţiunii a invocat că conform dosarului tehnic blocul locativ nr. 24 din str. M. Spătaru or. Cricova este constituit din 24 de apartamente şi din spaţii tehnice la nivelul subsolului prin care tranzitează reţele inginereşti, respectiv încăperea nr. 26 este încăpere cu destinaţie nelocativă care nu corespunde cerinţelor unui spaţiu locativ prevăzuţi de art. 43 Cod cu privire la locuinţe.

Invocă că la 17 februarie 2009 în adresa Primarului or. Cricova a parvenit o scrisoare din partea Direcţiei Situaţii Excepţionale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova prin care se confirmă faptul că în rezultatul controlului de specialitate în subsolurile blocurilor locative, inclusiv din str. M. Spătaru, nr. 24, or. Cricova au fost depistate mai multe încălcări ce ţin de domeniul legislaţiei locative, printre care Reprezentarea actelor de confirmare a legiferării spaţiilor de locuit, solicitând întreprinderea măsurilor corespunzătoare conform legislaţiei în vigoare faţă de persoanele care au ocupat abuziv încăperile subsolurilor blocurilor locative şi încalcă regulile de apărare împotriva incendiilor.

Solicită admiterea acţiunii, evacuarea familiei Zghibarţa, fără acordarea altui spaţiu locativ şi a bunurilor ce aparţin lor, instalate în încăperea din subsolul blocului locativ nr. 24 din str. M. Spătaru, or. Cricova. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 ianuarie 2015 a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea lui Ştefan Zghibarţa, Svetlana Zghibarţa către Consiliul or. Cricova, ÎS „Cadastru”, OCT Chişinău privind constatarea faptului posesiunii necesare uzucapării bunului imobil situat în mun. Chişinău, or. Cricova, str. M. Spătaru, nr. 24, ap. 26, recunoaşterea lui Ştefan Zghibarţa, Svetlana Zghibarţa în calitate de proprietari ai imobilului situat în mun. Chişinău, or.

Cricova, str. M. Spătaru, nr. 24, ap. 26, a fost respinsă ca nefondată acţiunea reconvenţională depusă de Consiliul or. Cricova, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru”, OCT Chişinău către Ştefan Zghibarţa, Svetlana Zghibarţa privind evacuarea pârâţilor Ştefan Zghibarţa, Svetlana Zghibarţa cu membrii familiei lor, fără acordarea altui spaţiu de locuit şi a bunurilor ce-i aparţin, instalate în încăperea din subsolul blocului locativ nr. 24 din str. M. Spătaru, or. Cricova. La 26 ianuarie 2015, reprezentantul Consiliul or. Cricova Silvia Pruteanu a declarat apel, împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 ianuarie 2015 prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admiterea acţiunii.

La 11 februarie 2015 Ştefan Zghibarţa, Svetlana Zghibarţa reprezentat de avocatul Andrei Briceac a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 ianuarie 2015 prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015 au fost respinse apelurile declarate de Ştefan Zghibarţă, Svetlana Zghibarţă şi Consiliul or. Cricova, şi a fost menţinut hotărârea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 ianuarie 2015. La 31 iulie 2015, Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa reprezentaţi de avocatul Andrei Briceac au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015 prin care a solicitat admiterea acestuia, scutirea de la plata taxei de stat, casarea integrală a deciziei instanţei de apel, casarea parţială a hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărârii de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe considerându-le ilegale şi neîntemeiate. Consideră că au fost încălcate prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), b), c) CPC, deoarece instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea şi a omis circumstanţele importante ale cauzei care au dus la adoptarea unei decizii ilegale.

Indică că instanţele inferioare au interpretat eronat prevederile art. 320, 332, 335 Cod Civil indicând în hotărâre că Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa nu pot să obţină dreptul de proprietate asupra bunului imobil, deoarece posesiunea sa nu este utilă, ea este una viciată şi acest viciu există atâta timp cât odaia nr. 26 face parte din categoria încă perilor izolate la nivelul subsolului blocului locativ prin care tranzitează reţelele inginereşti, fapt confirmat prin Prescripţia nr. 45 a Departamentului Situaţii Excepţionale respectiv încăperea litigioasă nu corespunde cerinţelor unui spaţiu locativ. Invocă că familia Zghibarţă întrunesc toate condiţiile pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra încăperilor în care locuiesc şi anume invocă că posedă bunul imobil cu bună credinţă mai mult de 15 ani şi anume din anul 1985. Menţionează că bunul imobil situat pe adresa or.

Cricova str. M. Spătaru nr. 24, ap. 26 aparţine domeniul privat şi se află în circuitul civil, este prescriptibil, alienabil şi sesizabil. Indică că bunul imobil nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile ţinut de către Oficiul Cadastral Teritorial dar este înregistrat doar blocul locativ în întregime, nu şi încăperile blocului. Menţionează că instanţa de fond făcând referire la Prescripţia Departamentului Situaţiilor excepţionale din 17 februarie 2009 nu se încadrează în nici un temei de constatare a neutilităţii posesiunii. Mai invocă că prescripţia a fost eliberată în rezultatul unui control general care a avut scopul de a depista deficienţele respectării normelor şi regulilor de prevenire a incendiilor care nici de cum nu face referire la încăperea în care domiciliază.

La 17 septembrie 2015, reprezentantul Consiliul or. Cricova Silvia Pruteanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărârii de admitere acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe considerându-le ilegale şi neîntemeiate. Consideră că au fost încălcate prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), b), c), alin. (4) CPC, deoarece instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea şi a omis circumstanţele importante ale cauzei care au dus la adoptarea unei decizii ilegale. La fel, consideră că decizia instanţei de apel este parţial nefondată şi pasibilă casării în partea respingerii cererii de apel declarate de Consiliul or.

Cricova împotriva judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău în partea respingerii ca nefondate a acţiunii reconvenţionale. Instanţa de apel contrar prevederilor art. 373 CPC nu a dat nici o apreciere probelor pe dosar astfel, instanţa de fond cât şi cea de apel în argumentarea soluţiei de respingere a acţiunii reconvenţionale înaintate de Consiliul or. Cricova a aplicat eronat prevederile art. 105, 110 Codul cu privire la locuinţe. La materialele pricinii nu au fost anexate probe care să demonstreze că încăperea litigioasă a fost acordată fie conform art. 50 Cod cu privire la locuinţe, în temeiul ordinului de repartiţie, fie conform art. 108 Cod cu privire la locuinţe, în temeiul ordinului de repartiţie special, în cazul încăperilor de serviciu, ultimii fără just temei şi fără autorizaţie au ocupat încăperea litigioasă, din care urmează a fi evacuaţi.

Cu atât mai mult că Consiliul or. Cricova încă din anul 1994 a repartizat familiei Zghibarţa teren pentru construcţia casei individuale de locuit în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai. Mai invocă că instanţa de apel nu s-a expus asupra Deciziei Consiliului or. Cricova nr. 4-5/9 din 22 decembrie 1994 cu privire la repartizarea familiei Zghibarţa a terenului pentru construcţia casei individuale de locuit, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai. La 29 septembrie 2015 Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa reprezentat de avocatul Andrei Briceac au depus referinţă împotriva recursului declarat de Consiliul or. Cricova prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Consiliul or.

Cricova ca fiind neîntemeiat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, la 07 iulie 2015, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire anexată (f. d. 153), data recepţionării nefiind indicată. Prin urmare, la caz se constată că recurenţii s-a conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile în termen. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de reprezentantul lui Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa, avocatul Andrei Briceac şi Consiliul orăşenesc Cricova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de reprezentantul lui Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa, avocatul Andrei Briceac şi Consiliul orăşenesc Cricova, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de reprezentantul lui Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa, avocatul Andrei Briceac şi Consiliul orăşenesc Cricova, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de reprezentantul lui Ştefan Zghibarţa şi Svetlana Zghibarţa, avocatul Andrei Briceac şi Consiliul orăşenesc Cricova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî