3ra-1205/15 — Achitarea indemnizaţiilor pentru concediul prenatal şi postnatal

prima instanţă: A.Gafton dosarul nr. 3ra-1205/15 instanţa de apel: N.Budăi, I.Muruianu, A.Panov ÎNCHEIERE 28 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova prin intermediul reprezentantului său Rada Solomon, în cauza de contencios administrativ la acţiunea înaintată de către Cristina Ţurcanu împotriva Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la achitarea indemnizaţiilor pentru concediul prenatal şi postnatal, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 20 martie 2015, c o n s t a t ă: La 05 februarie 2015, Cristina Ţurcanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI cu privire la achitarea indemnizaţiilor pentru concediul prenatal şi postnatal. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la data de 02 noiembrie 2012, a încheiat căsătorie cu soţul Viorel Ţurcanu, care din 22 aprilie 2011 și pînă în prezent activează în cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI, căsătoria fiind înregistrată de Oficiul Stării Civile, sectorul Ciocana, mun. Chişinău. Afirmă reclamanta că, în baza certificatului de concediu medical seria 01 nr. 1437586 din 01.10.2014, eliberat de către IMSP AMT Botanica, CMF nr. 2, în perioada 01.10.2014 - 04.02.2015, dînsa urmează să se afle în concediu de maternitate.

Susţine că, nu este angajată în câmpul muncii şi, la moment se află la întreţinerea soţului. 1 Menționează reclamanta că, s-a adresat Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI cu o cerere, solicitînd în conformitate cu art. 123 alin. (2) şi art. 124 alin. (l) Codul muncii al RM, indemnizaţia pentru concediu medical prenatal şi postnatal de la locul de muncă a soţului. Prin răspunsul nr. 19/9-Ţ-139/14 din 20 ianuarie 2015, pîrîta i-a refuzat în admiterea cererii, motivînd că, sarcina achitării indemnizaţiei respective este pusă în seama Casei Naţionale de Asigurări Sociale și nu în seama Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI. Consideră refuzul pîrîtei neîntemeiat, deoarece prin prisma prevederilor normelor legale în vigoare are dreptul de a beneficia de indemnizaţie pentru concediul de maternitate de la locul de muncă al soţului.

Solicită reclamanta Cristina Ţurcanu, a declara ca fiind ilegal refuzul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI, a obliga pîrîta să-i stabilească şi să-i achite indemnizaţia pentru concediul de maternitate prenatal şi postnatal de la locul de muncă al întreţinătorului. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 martie 2015, acțiunea înaintată de către Cristina Ţurcanu a fost admisă integral, după cum urmează. S-a recunoscut ilegal refuzul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. 19/9-Ţ-139/14 din 20 ianuarie 2015, prin care s-a refuzat Cristinei Ţurcanu de a-i calcula şi achita indemnizaţia pentru concediul medical prenatal şi postnatal, în legătură cu naşterea copilului, de la locul de muncă al soţului.

S-a obligat Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI să-i stabilească, calculeze şi să-i achite reclamantei Cristina Ţurcanu indemnizaţia pentru concediul medical de maternitate prenatal şi postnatal – în total pentru durata de 126 zile calendaristice, de la locul de muncă a soţului Viorel Ţurcanu (f.d.36). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 20 martie 2015 (f.d.63).

Invocînd ilegalitatea actelor judecătoreşti anunţate, la 20 iulie 2015, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova prin intermediul reprezentantului său Rada Solomon a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015 şi hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 martie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea înaintată de către Cristina Ţurcanu să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, la caz, atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea instanţei de fond sunt ilegale și neîntemeiate și care urmează a fi casate, pe motiv că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, cu atît mai mult că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea. Astfel, susţine recurenta că instanţele ierarhic inferioare nu au ţinut cont de prevederile art. 30 al Legii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nr. 93 din 05.04.2007 unde este menţionat faptul că, colaboratorii Serviciului sunt supuşi asigurării obligatorii de stat, dar nu şi asigurării sociale de stat.

2 Prin urmare, indică recurenta că, din salariul colaboratorilor Serviciului nu se reţin plăţile în bugetul asigurărilor sociale, respectiv ei nu cad sub incidenţa Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22.07.2004. De menţionat că, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 329 din 23.12.2013, nu prevede încasarea pentru colaboratorii atestaţi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat. Respectiv nu se efectuează nici indemnizaţia de maternitate, deoarece colaboratorii acestui serviciu dispun de grad şi statut special în conformitate cu Legea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nr. 93 din 05.04.2007.

De indemnizaţia de maternitate pot beneficia angajatele sau soţii acestora în cazul în care au contribuit la fondul naţional de asigurări sociale, condiţie ce nu se atestă în prezenta speţă. Totodată, susţine recurenta că, indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

La fel, instanţele ierarhic inferioare nu au ţinut cont nici de faptul că, potrivit ultimilor modificări a hotărîrii Guvernului RM nr. 544 din 08.07.14 pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a Indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005 şi anume pct. 19 prevede că, indemnizaţia de maternitate femeilor asigurate, ucenicelor (în continuare - femei asigurate) şi soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi se stabilesc de către structurile teritoriale de asigurări sociale.

Astfel, conform art. 16 al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale prevede că asiguratele nr. 289 din 22.07.2004, soţiile aflate la întreţinerea soţilor salariaţi, care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal, beneficiază de concediul de maternitate. Indemnizaţia de maternitate fiind acordată începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice.

Mai mult decît atît, asemenea concluzie derivă şi din pct. 21 al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă şi a altor prestaţii de asigurări sociale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005, care stipulează că soţia se consideră aflată la întreţinerea soţului asigurat dacă, la data apariţiei dreptului la indemnizaţia de maternitate, nu este angajată în muncă şi nu are venit asigurat, fapt ce se confirmă prin carnetul de muncă sau prin declaraţia prezentată pe propria răspundere că nu este persoană asigurată. Conform contractului de muncă nr. 4301 din 14.06.2012, Şeful Serviciului PC şi SE l-a angajat la serviciu pe d-nul Ţurcanu Viorel – soţul intimatei în baza legislaţiei de domeniu, conform contractului.

Astfel, asupra acestuia se răsfrînge Legea Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (lege specială, de domeniu), care prevede norme de drept de bază a activităţii colaboratorilor. Deci, sarcina achitării indemnizaţiei respective este pusă în seama Casei Naţionale de Asigurări Sociale și nu în seama Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI. 3 În rezultat, instanţele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin lege – înfăptuirea actului de justiţie, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existențe ale cauzei, pronunțînd hotărîri ilegale și neîntemeiate de admitere a acţiunii, astfel fiind încălcat în mod direct dreptul său la judecarea în mod echitabil a cauzei (f.d.72-74).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată cu recurs a fost pronunţată la 04 iunie 2015 (f.d.64-69), iar recursul a fost depus la 20 iulie 2015 (f.d.72-74). Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanţa de recurs constată că recursul depus de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI prin intermediul reprezentantului său Rada Solomon a fost declarat în termen. Verificînd legalitatea deciziei contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI prin intermediul reprezentantului său Rada Solomon, urmează a fi declarat inadmisibil.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului enunţat prevede expres că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). 4 Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI prin intermediul reprezentantului său Rada Solomon, este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Argumentele invocate în cererea de recurs depusă de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI prin intermediul reprezentantului său Rada Solomon, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Cele relatate mai sus derivă și din dispoziţia articolului 13 din Convenţia Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI prin intermediul reprezentantului său Rada Solomon, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova prin intermediul reprezentantului său Rada Solomon, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 5