2rh-253/15 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: A.Ţihonschi dosarul nr. 2rh-253/2015 instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi instanţa de recurs: A.Cobăneanu, Iu.Bejenaru, V.Clevadî ÎNCHEIERE 28 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî cererea de revizuire declarată de către Ţarigradschi Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţarigradschi Valeriu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Agenţia ,,Moldsilva” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 iunie 2015, prin care au fost considerate inadmisibile recursurile declarate de către Ţarigradschi Valeriu şi Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, c o n s t a t ă La 23 iunie 2010, Ţarigradschi Valeriu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Agenţia ,,Moldsilva” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la 06 mai 2008, Direcţia teritorială Bălţi a CCCEC a fost pornită cauza penală în privinţa lui, în baza în baza art. 324 alin. (2) lit. c) CP. Ulterior, la demersul procurorului, în baza ordinului directorului Rezervației naturale ,,Pădurea Domnească” nr. 24-c din 15 mai 2008 a fost suspendat provizoriu din funcţia de director a ÎS Rezervația naturală ,,Pădurea Domnească”, 1 în legătură cu intentarea procesului penal în privinţa sa.

Prin ordonanța procurorului, Șeful Serviciului Nord a Procuraturii Anticorupţie din 22 octombrie 2008 a fost încetată urmărirea penală în privinţa lui, în legătură cu liberarea de răspundere penală, cu atragerea la răspundere administrativă, fapt despre care Agenţia pentru Silvicultură ,,Moldsilva” a fost informată prin scrisoarea nr. 1363 din 27 octombrie 2008. Susţine că, s-a adresat directorului general al Agenţiei pentru Silvicultură ,,Moldsilva” cu solicitarea privind restabilirea în funcție, însă prin răspunsul din 17 noiembrie 2008 a fost informat că, urmărirea penală în privinţa lui a fost reluată şi restabilirea este imposibilă de a fi realizată. Astfel, la 03 noiembrie 2009, în baza încheierii Judecătoriei Bălţi din 20 octombrie 2009 a fost restabilit în funcție.

Prin certificatul nr.110 din 07 iunie 2010 eliberat de administrația ÎS Rezervaţia Naturală ,,Pădurea Domnească” se confirmă că, în timpul suspendării ilegale din funcţia de director la ÎS Rezervaţia Naturală ,,Pădurea Domnească”, în perioada 22 octombrie 2008 – 23 septembrie 2009 nu a primit salariul şi/sau alte venituri provenite din muncă în mărime de 60 675 lei. La fel a indicat că, acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală i-au cauzat suferinţe atît lui, cît şi familiei sale, iar din lipsa mijloacelor financiare, ultimii s-a aflat în imposibilitate de a avea un trai decent. Consideră că, ilegal în perioada 22 octombrie 2008 – 23 septembrie 2009 a fost suspendat provizoriu din funcţia deţinută, fapt constatat prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 20 mai 2010, prin care a fost anulată măsura în privinţa lui de constrîngere - suspendarea provizorie din funcţie.

Solicită reclamantul, încasarea de la Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul său a sumei de 60 675 lei lei cu titlu de salariu şi alte venituri neobţinute pentru suspendarea ilegală din funcţie de către organele de urmărire penală în perioada 22 octombrie 2008 – 23 septembrie 2009, prejudiciul moral în mărime de 150 000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 08 noiembrie 2010 cererea de chemare în judecată a fost admisă (f.d. 83-85 Vol I). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 iunie 2011 au fost respinse apelurile declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea primei instanţe (f.d.

118-123 Vol I). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 noiembrie 2011 au fost admise recursurile declarate de către Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor, casată decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 iunie 2011 şi hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 2 08 noiembrie 2010 şi restituită pricina spre rejudecare în Judecătoria Glodeni (f.d. 159-163 Vol I). Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 25 octombrie 2013, demersul reprezentantului Ţarigradschi Valeriu - Russu Vitalie cu privire la suspendarea procesului la cererea de chemare în judecată depusă de către Ţarigradschi Valeriu împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale privind încasarea prejudiciului moral şi material, a fost admis.

S-a suspendat procesul în cauză, pînă la soluţionarea cauzei penale în privinţa lui Ţarigradschi Valeriu şi rămînerea sentinţei definitive. Prin sentinţa Judecătoriei Glodeni din 18 februarie 2013 a fost încetat procesul penal în privinţa lui Ţarigradschi Valeriu, în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. art. 324 alin. (2) lit. c) şi 327 alin. (2) lit. c) Cod Penal. Măsura preventivă aplicată inculpatului Ţarigradschi Valeriu - obligarea de a nu părăsi localitatea, a fost revocată (f.d. 201 Vol I). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 martie 2014, apelul procurorului în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie, Ion Pripa a fost respins şi menţinută sentinţa Judecătoriei Glodeni din 18 februarie 2013, fără modificări (f.d.

193-194 Vol I). Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 17 iunie 2014, procesul a fost reluat. Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 08 octombrie 2014 a fost admisă parţial acţiunea. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Ţarigradschi Valeriu suma de 60 675 lei cu titlu de prejudiciu material, 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 3 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total suma de 114 175 lei, în rest cerinţele au fost respinse (f.d.14 Vol II). Hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 ianuarie 2015 a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, casată hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 08 octombrie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a cererii de chemare în judecată înaintată de Ţarigradschi Valeriu.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 24 iunie 2015, recursurile declarate de către Ţarigradschi Valeriu şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova au fost considerate inadmisibile. La 27 iulie 2015, Ţarigradschi Valeriu a depus cerere de revizuire, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. 3 Revizuentul cu referire la prevederile art. 449 lit. c) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că la momentul examinării prezentei cauze, instanţele judecătoreşti, potrivit art.5 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, cu ulterioarele modificări efectuate prin LP96 din 03 mai 12, în vigoare din 06 octombrie 2012, nu au atras în proces, în calitate de pîrît Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova.

Consideră că, ilegal a fost suspendat provizoriu din funcţie în perioada de 22 octombrie 2008 – 23 septembrie 2009 şi este îndreptăţit în baza art. 200 alin. (2) CPP şi art. art. 2 alin. (1) lit. c), 3, 6 lit. d), 7 lit. a) al Legii nr. 1545 să solicite de la stat repararea prejudiciul cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. În conformitate cu art.452 alin. alin. (1) şi (3) CPC, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor, însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Conform art.6 alin. (7) din Legea privind actele legislative nr.780 din 27 decembrie 2001, în cazul în care între două acte legislative cu aceiaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Coraborînd prevederile art.452 alin.(1) CPC al RM cu art.444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a examina cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin. (l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.451 alin. (1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă. 4 Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărîrilor irevocabile, poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producînd efecte grave pentru părţi, legea stabileşte o listă expresă şi exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii.

Acestea sînt prevăzute la art. 449 CPC şi în cazul în care se cunoşteau ar fi influenţat asupra soluţiei date de instanţa de recurs. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către instanţa inferioară a normelor de drept material şi procesual în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

În conformitate cu art.449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. În cererea de revizuire, Ţarigradschi Valeriu face referire la prevederile art. 449 lit. c) CPC şi anume că, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nu a fost atras în proces, în calitate de pîrît şi a examinat pricina în absenţa unui participant la proces, astfel încălcîndu-i dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 al CEDO. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. c) CPC, invocat de revizuent, este important ca instanţa de judecată să constate dacă persoana care nu este implicată în proces este subiect al raportului material litigios şi că a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

În acest context, Colegiul reiterează că, hotărîrea judecătorească va putea realiza toate funcţiile sale investite prin lege doar în raport cu persoanele care au participat la examinarea cauzei. Astfel, reieşind din analiza prevederilor art. 254 CPC, hotărîrea judecătorească nu se poate răsfrînge asupra persoanelor neimplicate în proces. Mai mult ca atît, potrivit pct. 1 art I în coraborare cu art. IV alin. (1) al Legii nr. 96 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative din 03 mai 2012, în vigoare din 06 octombrie 2012, calitatea de reprezentat al statului (pîrît) de la Ministerul Finanţelor a fost atribuită Ministerului Justiţiei.

5 Astfel, nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire argumentul revizuentului cu privire la faptul că, instanţa de recurs a emis o hotărîre cu privire la drepturile Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, care nu a fost atras în proces, în calitate de pîrît, examinînd pricina în absenţa unui participant la proces şi încălcîndu-i dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 al CEDO, deoarece urmează de remarcat art. IV alin. (3) al Legii nr. 96 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative din 03 mai 2012, potrivit căruia interesele statului în cauzele care au fost depuse la instanţele judecătoreşti competente pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi şi anume 06 octombrie 2012, vor continua să fie reprezentate de Ministerul Finanţelor.

Or, la caz revizuentul s-a adresat în instanţa de judecată la 26 iunie 2010, adică pînă la data intrării în vigoare a Legii nr. 96 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative din 03 mai 2012. În atare circumstanțe, Colegiul consideră că nu sunt îndeplinite aceste condiţii pentru cazurile prevăzute la art. 449 lit. c) CPC şi nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire argumentele invocate de revizuent se referă la circumstanțe de fapt, dar instanţele de judecată au constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele prezentate de părţi, care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curînd să obţină o nouă examinare a pricinii decît o procedură de revizuire în sensul art.449-453 CPC.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărîri greşite, pentru neregularităţi ce s-au săvîrşit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanţei, sau dintr-un motiv neimputabil părţilor – de obicei descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuent nu pot fi admise ca temei de revizuire a încheierii din 24 iunie 2015, deoarece nu întrunesc aceste condiţii. Mai mult decît atît, revizuirea este o cale de retractare şi nu de reformare, în cadrul căreia nu poate fi verificată legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate.

În acest sens, instanţa de recurs face referire la jurisprudenţa CEDO care statuează că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Brumărescu versus România, Roşca versus Moldova, Eugenia şi Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009). 6 Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ţarigradschi Valeriu împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţarigradschi Valeriu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Agenţia ,,Moldsilva” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, judecător Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 7