2r-828/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțele de judecată

Prima instanță: Judecătoria Cahul, Judecător – N.Veleva Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul: Judecători – G.Eni, T.Dimitriadi,V.Movilă dosar 2r-828/15 28 octombrie 2015 municipiul Chișinău DECI ZI E Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, Judecător – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas Examinînd recursul declarat de avocatul Maxim Tudorov, în interesele Marianei Babanuța (Barbulat), în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Babanuța (Barbulat) împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești, împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 26 martie 2015, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Mariana Babanuța (Barbulat), a con st at at: La 09 ianuarie 2014 Babanuţă (Barbulat) Mariana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale, privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor judecătoreşti.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că dînsa a fost recunoscută în calitate de bănuită, învinuită şi inculpată în comiterea infracţiunilor prevăzute la art. 27, 195 alin.(2) şi art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod Penal. Prin sentinţa Judecătoriei Cahul din 07 decembrie 2007 a fost achitată pentru comiterea infracţiunii prevăzute la art. 361 alin.(2) lit. b), d) la art.195 alin. (2) Cod penal. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 25 februarie 2010, a fost menţinută sentinţa primei instanţe, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 07 iunie 2011 a fost respins recursul procurorului şi a fost menţinută decizia instanţei de apel. Consideră că din dosarul penal este evident că durata urmăririi penale şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată a fost exagerată, fiind tergiversat în mod abuziv.

Urmărirea penală a fost începută odată cu emiterea rezoluţiei de 1 pornire a urmăririi penale din 01 mai 2005 şi a fost prelungită de nenumărate ori pînă la 11 martie 2006. Examinarea cauzei în instanţa de judecată a început la 12 decembrie 2005 şi s-a finisat la rămânerea definitivă şi irevocabilă a sentinţei de achitare, care a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie la 07 iunie 2011. Durata examinării cauzei în instanţa de judecată a fost exagerată, întrucît pentru a constata nevinovăţia sa, instanţele au avut nevoie de mai mult de 5 ani. Complexitatea cauzei penale este reprezentată de cele 14 volume care constituiau un singur dosar penal, pornit pe două infracţiuni distincte, deosebit de gravă în baza art.195 alin. (2) Cod Penal şi mai puţin gravă în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod Penal.

Infracţiunile respective i-au fost imputate a fi comise în participaţie cu alte 2 persoane, iar în dosar figurau circa 47 de martori. Complexitatea cazului a fost determinată şi de caracterul prelungit al fracţiunii imputate, ea fiind învinuită de însuşirea ilegală a bunului imobil. Dreptul la inviolabilitatea domiciliului a fost lezat prin percheziţia la domiciliu din 09 august 2005, dispusă prin încheierea judecătorului de instrucţie din 08 august 2005, în cadrul cărora au fost ridicate mai multe acte care nu aveau nici o tangenţă cu obiectul urmăririi penale, prin ce din nou s-a încălcat art. 8 al CEDO. I s-a încălcat dreptul la familie - drept fundamental reglementat atît de Constituţia Republicii Moldova, cît şi de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ş.a., familia fiind recunoscută ca celula de bază a societăţii şi protejată în orice stat democratic.

Prin urmare, în împrejurările în care ea a fost etichetată ca fiind o infractoare, familia sa a pierdut încrederea în ea. O perioadă considerabilă de timp copilul a devenit izolat şi nu vroia să comunice cu ea şi această carenţă a sistemului judiciar al Republicii Moldova nu poate fi reparată cu nimic. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 ianuarie 2014 în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor (f.d. 49). Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, acţiunea înaintată de Babanuţa (Barbulat) Mariana a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea din Bugetul de Stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Babanuţa (Barbulat) Mariana, prejudiciu moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţei judecătoreşti, în mărime de 10.000 lei.

A fost obligat Procurorul General de a prezenta scuze oficiale scrise în numele statului Marianei Babanuţa (Barbulat), pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale, în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la reparare a prejudiciului. A fost respinse pretenţiile reclamantei Babanuţa (Barbulat) Mariana cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiate. Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 26 martie 2015 a fost restituită cererea de apel depusă de Mariana Babanuţa (Barbulat) împotriva hotărîrii Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014. 2 Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015 au fost admise apelurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Justiţie, Ministerul Finanţelor.

A fost modificată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, prin excluderea sintagmei „în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la reparare a prejudiciului”, fiind obligat Procurorul General de a prezenta scuze oficiale scrise, în numele statului, Marianei Babanuţa (Barbulat), pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale. În rest, hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, a fost menţinută. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015 recursurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției s-au considerat inadmisibile.

La 31 iulie 2015 avocatul Maxim Tudorov, în interesele Marianei Babanuța (Barbulat), a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 26 martie 2015. În motivarea cererii a indicat că, într-adevăr a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărîrii instanței de fond, însă prezentarea apelului suplimentar este condiționat de luarea de cunoștință cu hotărîrea motivată a instanței de fond. Din motiv că nu a recepționat această hotărîrea, nu a putut să formuleze argumentele suplimentare în cererea de apel motivată. A mai indicat că nu a recepționat nici încheierea de a nu da curs cererii de apel și nu îi este cunoscut motivul pentru care citațiile și încheierile nu au fost livrate la adresa de domiciliu a recurentei.

Suplimentar, a indicat că a luat cunoștință despre decizia instanței de apel prin vizualizarea portalului instanțelor de judecată. Conform art.425 din Codul de Procedură Civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Colegiul reține că, în situația în care încheierea recurată a fost pronunțată în lipsa recurentului, întru asigurarea unui proces echitabil este necesar a calcula termenul în cauză de la data recepționării încheierii vizate, sau data la care i-a fost adusă la cunoștință. Întrucât la materialele dosarului nu sunt anexate probe care ar confirma data la care recurentul a recepționat încheierea recurată, Colegiul consideră recursul declarat avocatul Maxim Tudorov, în interesele Marianei Babanuța (Barbulat) ca fiind depus în termen.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în recurs și prevederile Legii, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de avocatul Maxim Tudorov, în interesele Marianei Babanuța (Barbulat) urmează a fi respins din următoarele motive. 3 În speță, la 18 noiembrie 2014 Mariana Babanuța (Barbulat) a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014 (f.d.185/Vol.1) Conform art.365 alin.(1) lit.d) din Codul de Procedură Civilă, în cererea de apel se indică motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. Colegiul reține că, cererea de apel susmenționată a fost depusă fără a indica motivele de fapt și de drept ale apelului, ori însuși recurenta a menționat expres acest fapt în cererea depusă.

Conform art.368 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. În acest sens, Colegiul reține că instanța de apel s-a ghidat în mod just de prevederile legii și a dispus a nu da curs cererii de apel, ori din materialele dosarului s-a stabilit cu certitudine că cererea de apel depusă de Mariana Babanuța (Barbulat) nu corespunde exigențelor stabilite de lege, fapt ce impunea a nu da curs cererii de apel.

Astfel, prin încheierea Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, instanța apel nu a dat curs cererii de apel depuse de Mariana Babanuța (Barbulat) și a acordat acesteia termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii pentru a prezenta cererea de apel motivat/suplimentar, dat nu mai tîrziu de 25 februarie 2015. Conform art.369 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1). Din materialele dosarului reiese că în termenul limită acordat de instanța de apel, Mariana Babanuța (Barbulat) nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel și nu a prezentat instanței de judecată cererea de apel motivat, motiv pentru care, prin încheierea Curții de Apel Cahul din 26 martie 2015 a fost restituită cererea de apel depusă de Mariana Babanuța (Barbulat) (f.d.224-225,Vol.1).

Colegiul consideră că abordarea recurentei precum că a fost în imposibilitate de a prezenta cererea de apel motivat este neîntemeiată și nu poate fi reținută de instanța de recurs în vederea admiterii recursului, ori recurenta urma să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), şi de a înlătura neajunsurile depistate de instanță în încheierea de a nu da curs cererii de apel, fapt însă ignorat de acesta, ce a generat restituirea apelului.

Într-o perioadă de circa 5 luni, de la data adoptării hotărîrii instanței de fond, 17 octom brie 2014, pînă la data restituirii cererii de apel, 26 martie 2015, recurenta a evitat să solicite eliberarea copiei hotărîrii motivate, deși în adresa 4 acesteia a fost expediată copia la 20 octombrie 2015. Totodată, textul hotărîrii instanței de judecată poate fi cunoscut și prin accesarea portalului/site-ului instanței, unde de altfel recurenta a luat cunoștință de decizia instanței de apel Din aceste considerente, Colegiul consideră ca fiind neîntemeiată argumentarea recurentei privind imposibilitatea înlăturării neajunsurilor. În situația în care recurenta cunoștea încă la data depunerii cererii de apel despre neajunsurile cererii, urma să manifeste diligența în exercitarea cu bună- credință a drepturilor sale procedurale, inclusiv să se intereseze de soarta dosarului care se examinează la cererea acesteia.

În aceste condiții, Colegiul apreciază recursul declarat de avocatul Maxim Tudorov, în interesele Marianei Babanuța (Barbulat) ca fiind neîntemeiat și declarativ, care necesită a fi respins, ori încheierea Curții de Apel Cahul din 26 martie 2015 este întemeiată și justificată de circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii, reținute în mod corect de instanța de judecată, motiv pentru care încheierea recurată urmează a fi menținută. Conform art.427 lit.a) din Codul de Procedură Civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Prin urmare, în conformitate cu art. 427 lit.a) din Codul Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Maxim Tudorov, în interesele Marianei Babanuța (Barbulat).

Se menține încheierea Curții de Apel Cahul din 26 martie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Babanuța (Barbulat) împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, Judecător – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari Maria Ghervas 5