2rh-297/15 — Constatarea încălcării dreptului la judecare a cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Dosarul nr. 2rh-297/15 Prima instanţă: V. Chisiliţa Instanţa de apel: D. Manole, S. Arnăut şi E. Fistican Instanţa de recurs: T. Vieru, O. Sternioală şi P. Moraru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 28 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Oleg Sternioală şi Petru Moraru examinînd cererea de revizuire declarată de Căpăţînă Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Căpăţînă Gheorghe împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare a cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 29 iulie 2015, prin care recursul declarat de Căpăţînă Gheorghe a fost declarat inadmisibil.

ACONSTATAT: La 02 iunie 2014, Căpăţînă Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare a cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii Căpăţînă Gheorghe a indicat că în anul 2011 fiind în calitate de fondator al Societăţii cu Răspundere Limitată „Dranglinsol” a depus o plîngere la Procuratura r-nul Căuşeni în privinţa administratorului firmei – N. Ciobanu, referitor la sustragerea de către acesta din contul societăţii a sumei de peste 500000 lei, fapt constatat în raportul de audit privind activitatea economică financiară pentru perioada 2006-2010.

Reclamantul a precizat că ulterior a mai depus şi alte plângeri privind neexaminarea în termen rezonabil a acesteia. Prin ordonanţa procurorului în 1 Procuratura r-lui Căuşeni din 07 iunie 2012, s-a dispus neînceperea urmăririi penale. Ulterior, la sesizarea sa, prim-adjunctul procurorului general, prin ordonanţa din 16 august 2012 a dispus începerea urmăririi penale pe cazul dat, stabilindu-se termen de efectuare a acţiunilor de urmăririi penală, pînă la 16 septembrie 2012. A indicat Gheorghe Căpăţînă că din conţinutul ordonanţelor Procuraturii r-lui Căuşeni şi organului de urmărire penală, rezultă că, organul de urmărire penală nu a studiat şi nu a cercetat în termeni rezonabili cazul şi nu a dat răspuns nici la o obiecţie a reclamantului, atât până la intervenţia Procuraturii Generale, cât şi după.

La plângerea referitor la urgentarea examinării cauzei, în sensul executării ordonanţei din 16 august 2012 a prim-adjunctului procurorului general, reclamantul a primit un răspuns formal semnat de procurorul în Procuratura r-lui Căuşeni în care acesta i-a sugerat reclamantului unde poate să se adreseze pentru urgentarea examinării plângerii, care deja durează mai mult de 2 ani de zile. Susţine Gheorghe Căpăţînă că la plângerea adresată Procuraturii Generale şi readresată ulterior Procuraturii r-lui Căuşeni, a primit un răspuns succint şi obraznic în raport cu indicaţiile Procuraturii Generale, în care i se sugerează în 3 rânduri de a se adresa judecătorului de instrucţie pentru urgentarea examinării cauzei penale.

Consideră reclamantul că obligaţiunile statului în acest sens rezultă din legea procesual penală şi principiile enunţate de art. 1 alin. (2), 252 şi 254 CPP. În rezultatul neexecutării obligaţiunilor directe de către organul de urmărire penală, i s- au lezat drepturile prevăzute şi garantate de aceiaşi Lege prin art. art. 59 şi 60 CPP, referitor la dreptul victimei şi eventual a părţii vătămate la soluţionarea de organul de urmărire penală a cererii sale şi informării în termeni cât mai restrânşi despre rezultatele examinării plângerii. Invocă reclamantul că prin acţiunile organelor de drept, i s-a cauzat un prejudiciu moral, manifestat prin suferinţele apărute în legătură cu conflictul respectiv, dar mai mult, de piedicile apărute în legătură cu valorificarea dreptului său la un proces echitabil.

Solicită Căpăţînă Gheorghe constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului moral în sumă de 150 000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 decembrie 2014, acţiunea depusă de Căpăţînă Gheorghe împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare a cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015, apelul declarat de Căpăţînă Gheorghe a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 05 decembrie 2014. 2 Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 29 iulie 2015, recursul declarat de Căpăţînă Gheorghe împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015 a fost declarat inadmisibil. La 20 august 2015, Căpăţînă Gheorghe a înaintat cerere de revizuire, împotriva încheierii instanţei de recurs, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 29 iulie 2015, reexaminarea recursului, cu remiterea pricinii la rejudecare. În motivarea cererii, revizuentul a indicat drept temei pentru revizuire art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricini..

Revizuentul la cererea de revizuire a anexat scrisoarea Inspectoratului de Poliţie Căuşeni al Inspectoratului general al Poliţiei nr. 4552 din 17 iulie 2015 adresată lui Căpăţînă Gheorghe şi Ordonanţa de suspendare a urmăririi penale din 16 ianuarie 2015 emisă de procurorul din Procuratura Căuşeni. Potrivit art. 452 alin. alin. (1) şi (3) CPC al RM, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor, însă nu împedică examinarea cererii de revizuire. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceiaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaş obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. În acest sens, coraborînd prevederile art. 452 alin. (1) CPC, cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea de revizuire declarată de Căpăţînă Gheorghe urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1), lit. a) CPC, instanţa de judecată, după ce examinează cererea de revizuire, emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă. Astfel, potrivit art. 451, alin (1) CPC al RM, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

3 Instanţa de judecată menţionează că revizuentul şi-a motivat pretenţiile invocate în cererea de revizuire prin prisma art. 449 lit. b) CPC, care statuează expres că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricini. Revizuentul a anexat la cererea de revizuire Inspectoratului de Poliţie Căuşeni al Inspectoratului general al Poliţiei nr. 4552 din 17 iulie 2015 adresată lui Căpăţînă Gheorghe prin care a fost informat despre rezultatele examinării plîngererii depuse de ultimul privind sustragererea bunurilor în proporţii deosebit de mari.

Totodată, revizuentul a anexat Ordonanţa de suspendare a urmăririi penale din 16 ianuarie 2015 emisă de procurorul din Procuratura Căuşeni, prin care a fost suspendată urmărirea penală pe cauza nr. 201210506 pe motiv că învinuitul a dispărut sustrăgîndu-se de la urmărirea penală sau judecată şi locul aflării lui nu este stabilit. Prin urmare, instanţa de judecată menţionează că aceste înscrisuri nu sunt circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului şi nu pot fi admise ca probe pertinente şi concludente care ar servi temei de redeschidere a procesului. Nu poate fi reţinut argumentul revizuentului precum că înscrisurile anexate la cererea de revizuire demonstrează faptul încălcării drepturilor sale stabilite prin normele de drept material.

Instanţa de judecată precizează faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Totodată, este primordial de accentuat şi aspectul ce ţine de faptul că, unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). În afară de aceasta, în hotărârea sa din 6 decembrie 2006, în cauza Popov contra Moldovei, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a reiterat că revizuirea se admite numai în cazul dacă noi fapte cu privire la o cauză care a fost examinată au fost descoperite şi aceste fapte ar putea avea efect decisiv asupra rezultatului cauzei, precum şi dacă aceste circumstanţe nu au fost cunoscute şi nu au putut fi cunoscute.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că motivele invocate în cererea de revizuire sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de 4 Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire declarată de Căpăţînă Gheorghe, ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 449 lit. b), art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Căpăţînă Gheorghe. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Petru Moraru 5