2ra-2105/15 — Repararea în ordine de regres a prejudiciului material cauzat în rezultatele accidentului rutier

Dosarul nr.2ra-2105/15 Instanţa de fond: Judecătoria Ciocana mun. Chişinău – V. Clima Instanţa de apel: CA Chişinău – I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc DECIZIE 28 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului judecător, Svetlana Filincova, Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Dumitru Mardari, Elena Covalenco, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de Barbalat Ion în pricina civilă la acţiunea Societăţii cu Răspundere Limitată „Ruta Prim” împotriva lui Barbalat Ion şi Popovici Taisia privind repararea în ordine de regres a prejudiciului material cauzat în rezultatele accidentului rutier, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 19 martie 2015, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Barbalat Ion, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 19 noiembrie 2014, prin care s-a admis acţiunea parţial, CONSTATĂ: La 20 martie 2014 SRL „Ruta Prim” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Barbalat Ion şi Popovici Taisia cu privire la repararea în ordine de regres a prejudiciului material în cuantum 67 314,07 lei, cauzat în rezultatul accidentului rutier în ordine de regres şi încasarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 2019,42 lei ( f.d. 4-6). În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la data de 01 aprilie 2009 a încheiat cu Taisia Popovici contract de locațiune a autovehiculului de model Mercedes- Benz 316 cu număr de înmatriculare C NI 348. Potrivit pct. 2.1.3 din contract, Taisia Popovici s-a obligat să obţină polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.

Reieșind din natura contractului de locațiune, contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto urma să fie încheiat cu număr nelimitat de persoane admise la conducerea mijlocului de transport. La 12 octombrie 2009 Popovici Taisia a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere auto, incluzînd în calitate de persoană asigurată doar pe Răzvant Eugeniu. La data de 14 ianuarie 2010 s-a produs accidentul rutier cu implicarea mijlocului de transport Mercedes – Benz cu număr de înmatriculare C OK 063 şi autovehiculul Mercedes – Benz 1 cu număr de înmatriculare C NI 348, condus de Barbalat Ion. Vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut şoferul Barbalat Ion. SIA „Moldasig” SRL a achitat beneficiarului asigurării despăgubirea în sumă de 63 282,55 lei.

Deoarece Barbalat Ion nu a fost inclus în poliţa de asigurare, totodată fiind vinovat în comiterea accidentului rutier, compania de asigurări a încasat în ordine de regres pe cale judecătorească prejudiciul material de la SRL „Ruta Prim”. SRL „Ruta Prim”, considerînd că a fost prejudiciată de către Popovici Taisia, care nu l-a inclus pe Barbalat Ion în polița de asigurare şi de către Barbalat Ion, care a încălcat Regulile circulației rutiere, a solicitat încasarea prejudiciului material în mod de regres în mod solidar de la Barbalat Ion şi Popovici Taisia. Prin hotărîrea judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din data de 19 noiembrie 2014 s-a admis parţial acţiunea. S-a încasat în ordine de regres de la Barbalat Ion în beneficiul SRL „Ruta Prim” suma de 67 314,07 lei cu titlul de prejudiciu material, achitat terțului şi suma de 2019,42 lei cheltuieli judiciare.

S-a încasat de la Barbalat Ion în beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate de instanţa judecătorească în cuantum de 30,20 lei, în rest pretențiile au fost respinse (f.d. 64). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Barbalat Ion a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea hotărîrii ( f.d.71). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din data de 19 martie 2015 s-a respins recursul, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din data de 19 noiembrie 2014 ( f.d. 113-121). Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015, Barbalat Ion a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel şi hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ( f.d.

131- 143). În motivarea recursului Barbalat Ion a invocat că instanţa de apel a comis încălcări esențiale şi aplicarea eronată a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 19 martie 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la data de 24 martie 2015, confirmarea despre recepționarea acesteia lipsește. În circumstanţele expuse cererea de recurs, depusă la 07 iulie 2015, se consideră a fi depusă în termen. Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul este întemeiat şi urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. 2 Din materialele cauzei rezultă că SRL „Ruta Prim” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Barbalat Ion şi Popovici Taisia, prin care a solicitat încasarea în ordine de regres şi în mod solidar a prejudiciului material rezultat în urma unui accident rutier. Prima instanţă a admis parţial acţiunea, a încasat în ordine de regres de la Barbalat Ion suma de 67314,07 lei cu titlul de prejudiciu material şi suma de 2019,42 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

În rest pretențiile au fost respinse. Hotărîrea primei instanţe a fost menținută prin decizia instanței de apel. Instanţa de recurs consideră decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe neîntemeiate, fiind rezultate din interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept, ce guvernează raporturile menţionate. Astfel, instanţele, admiţînd acţiunea, şi-au argumentat soluţia prin răspunderea materială deplină a șoferului Barbalat Ion pentru prejudiciul cauzat prin comiterea accidentului rutier, invocînd drept temei legal art. 1398 Cod Civil cît şi contractul de răspundere materială deplină, încheiat la data de 01 octombrie 2009 între SRL „Ruta Prim” şi Barbalat Ion ( f.d. 57), temeiuri de răspundere materială, ce guvernează raporturi juridice distincte.

Din materialele cauzei rezultă că Barbalat Ion la data producerii accidentului rutier se afla în relaţii de muncă cu SRL „Ruta Prim”, fiind angajat în baza contractului individual de muncă nr. 761 din 01 octombrie 2009 ( f.d. 56) în calitate de conducător auto pe ruta 188. Accidentul rutier, în urma căruia s-a produs cazul asigurat, a avut loc din vina conducătorului auto Barbalat Ion. Responsabilitatea materială a SRL „Ruta Prim” faţă de compania de asigurări a survenit ca urmare a neincluderii conducătorului auto Barbalat Ion în poliţa de asigurare. Barbalat Ion poartă răspundere materială faţă de angajator în ordinea prevăzută de Codul Muncii, răspunderea delictuală civilă prevăzută de art. 1398 Cod Civil, nefiind aplicabilă în speţă.

Răspunderea patrimonială a salariatului este o formă a răspunderii juridice, care constă în obligația acestuia de a repara pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. Răspunderea materială deplină a salariatului survine numai în cazurile expres prevăzute de lege. Drept temei de răspundere materială deplină, angajatorul a invocat existenţa unui contract de răspundere materială deplină, semnat de către angajatul Barbalat Ion ( f.d. 57). În conformitate cu art. 338 al. 1 lit a) Codul Muncii salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din vina lui angajatorului în cazurile cînd între salariat şi angajator a fost încheiat contract de răspundere materială deplină pentru neasigurarea integrității bunurilor şi altor valori, care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri.

3 Salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din vina lui angajatorului în cazurile cînd; - între salariat şi angajator a fost încheiat un contract de răspundere materială deplină pentru neasigurarea integrităţii bunurilor şi altor valori care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri (art.339 Codul Muncii). Se va avea în vedere că prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.449 din 29.04.2004 a fost aprobat Nomenclatorul funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise.

Răspunderea materială deplină a altor categorii de funcţii sau lucrări executate, neincluse în Nomenclator, poate avea loc în baza altor temeiuri şi nu în baza contractului scris despre răspunderea materială deplină; - salariatul a primit bunurile şi alte valori spre decontare în baza unei procuri unice sau în baza altor documente unice; - prejudiciul a fost cauzat de un salariat aflat în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică, stabilită în modul prevăzut la art.76 lit.k Codul Muncii; - prejudiciul a fost cauzat prin lipsă, distrugere sau deteriorare intenţionată a materialelor, semifabricatelor, produselor (producţiei), inclusiv în timpul fabricării lor, precum şi a instrumentelor, aparatelor de măsurat, tehnicii de calcul, echipamentului de protecţie şi a altor obiecte pe care unitatea le-a eliberat salariatului în folosinţă; - în conformitate cu legislaţia în vigoare, salariatului îi revine răspunderea materială deplină pentru prejudiciul cauzat angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de muncă.

În asemenea situaţii răspunderea materială deplină a salariatului poate interveni doar în cazurile prevăzute de alte acte normative; - prejudiciul a fost cauzat în afară exerciţiului funcţiunii, adică în afara orelor de muncă sau în cazul neexecutării obligaţiilor de serviciu; - prejudiciul a fost cauzat în urma acţiunilor sale culpabile intenţionate, stabilite prin hotărîre judecătorească. Se va ţine cont că acţiunile salariatului pentru recuperarea deplină a prejudiciului pot fi recunoscute culpabile chiar şi în cazul săvîrşirii unei fapte penale din imprudenţă. La caz nu a fost prezentată o sentinţă prin care Barbalat Ion ar fi fost recunoscut vinovat în comiterea unei infracțiuni, care a dus la deteriorarea automobilului din imprudență şi nici o hotărîre judecătorească privind acțiunile lui culpabile intenţionate.

Reclamantul şi-a argumentat pretenţia pe existenţa unui contract de răspundere materială deplină cu conducătorul auto Barbalat Ion. Potrivit art. 339 Codul Muncii contractul scris cu privire la răspunderea materială deplină poate fi încheiat de angajator cu salariatul care a atins vîrsta de 18 ani şi care deţine o funcţie sau execută lucrări legate nemijlocit de păstrarea, prelucrarea, vînzarea (livrarea), transportarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor ce i-au fost transmise. Anexa nr. 1 la Nomenclatorul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 449 din 29 aprilie 2004, pot fi încheiate contracte de răspundere materială deplină cu 7 categorii de funcţii şi 7 categorii de lucrări.

Funcţia de şofer în anexa nominalizată nu se regăseşte, 4 prin urmare Barbalat Ion nu este persoana cu care poate fi încheiat un contract de răspundere materială deplină, deoarece funcţia deţinută de el nu cade sub incidenţa Nomenclatorului dat, iar contractul de răspundere materială deplină încheiat la data de 01 octombrie 2009 este nul de drept. Temeiurile răspunderii materiale depline sînt exhausive şi nu pot fi extinse prin analogie. Art. 338 Codul Muncii prevede alte cazuri de răspundere materială deplină a salariatului, dar nici acestea nu sunt aplicabile circumstanțelor de fapt indicate de angajator. Instanţa de recurs menţionează că conform art. 336 Codul Muncii salariatul poartă răspundere materială în limitele salariului mediu lunar, cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art.338 Codul Muncii sau de alte texte de lege speciale.

Dacă paguba efectivă depăşeşte salariul mediu lunar, cuantumul prejudiciului încasat de la salariat va constitui salariul mediu. Salariul mediu al pîrîtului Barbalat Ion, conform contractului individual de muncă constituie 900 lei (f.d. 56) şi anume această sumă este limita de răspundere materială pentru prejudiciul cauzat angajatorului, prin deteriorarea automobilului. Alte probe privind salariul mediu al angajatului în materialele dosarului lipsesc. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată necesitatea reducerii sumei prejudiciului material, încasată de la Barbalat Ion în beneficiul SRL „Ruta Prim” de la 67 314,07 lei pînă la 900 lei, suma limită de răspundere materială a angajatului Barbalat Ion.

În rest instanţele ierarhic inferioare temeinic au respins pretenţiile SRL „Ruta Prim” împotriva Taisiei Popovici precum că ea urmează să repare solidar cu Barbalat Ion prejudiciul material cauzat din motiv că, prin contractul de locaţiune aceasta s-a obligat să obţină poliţa obligatorie de răspundere civilă auto pentru un număr nelimitat de utilizatori şi au apreciat critic argumentul reieșind din natura contractului. Popovici Taisia era obligată să încheie contract de asigurare de răspundere civilă auto. În pct. 2.1.3 al contractului de locațiune este indicat că locatorul este obligat să obţină poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.

Clauza contractuală menționată nu impune obligaţia locatorului de a obţine poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto cu un număr nelimitat de persoane admise la conducerea autovehiculului, iar transportatorul în lipsa unei poliţe de asigurare pentru un număr nelimitat de utilizatori nu urma să-l admită pe Barbalat Ion la volanul acestui automobil. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă şi de instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi a adopta o nouă hotărîre de admitere a acţiunii parţial, cu încasarea de la Barbalat Ion în beneficiul SRL „Ruta Prim”prejudiciul material în limita unui salariu lunar.

5 Conform art. 94 alin. (1) CPC instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. În speţă, instanţa de recurs consideră necesar a încasa de la Barbalat Ion în beneficiul SRL „Ruta Prim” cheltuielile de judecată în limitele pretenţiilor admise şi anume în sumă de 270 lei, care este o taxă minimă pentru acţiunile cu caracter patrimonial depuse de persoane juridice. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de Barbalat Ion.

Se casează parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 19 noiembrie 2014 în pricina civilă la acţiunea Societăţii cu Răspundere Limitată „Ruta Prim” împotriva lui Barbalat Ion şi Popovici Taisia privind repararea în ordine de regres a prejudiciului material cauzat în rezultatele accidentului rutier, în partea încasării prejudiciului material de la Barbalat Ion şi se adoptă o nouă hotărîre, prin care, se încasează de la Barbalat Ion în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Ruta Prim” prejudiciul material în sumă de 900 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 270 lei. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 19 noiembrie 2014 se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva Dumitru Mardari Elena Covalenco Maria Ghervas 6