- Dosarul nr.
- 2ra-2280/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 octombrie 2015
- Părțile
- Buciuşcan Nicolae vs Porcescu Victor
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2280/15 — Repararea prejudiciului moral
prima instanţă: V. Varaniţă dosarul nr. 2ra-2280/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 22 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Porcescu Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Buciuşcan Nicolae împotriva lui Porcescu Victor cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015 c o n s t a t ă La data de 08 iulie 2014 Buciuşcan Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Porcescu Victor cu privire la repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii a menţionat că, la 11 iunie 2014 în privinţa lui Porcescu Victor a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie prin care a fost sancţionat cu amendă în mărime de 400 lei pentru comiterea contravenţiei prevăzute de art. 69 alin. (1) din Codul Contravenţional – Injuria. Susţine că, prin fapta menţionată supra de către Porcescu Victor i-au fost cauzate suferinţe psihice. Solicită încasarea în beneficiul său din contul lui Porcescu Victor a sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 20 august 2014 s-a admis parţial acţiunea şi s-a încasat din contul lui Victor Porcescu în beneficiul lui Buciuşcan Nicolae prejudiciul moral în sumă de 500 lei, în rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate.
S-a respins cerinţa privind încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică. Prima instanţă a constatat că, fapta ilicită a fost probată prin procesul-verbal cu privire la contravenţie, suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral fiind considerată echitabilă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015 s-a respins apelul declarat de Porcescu Victor şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 23 iulie 2015 Porcescu Victor a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Orhei din 28 octombrie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.
1 În motivarea recursului a reiterat circumstanţele de fapt ale pricinii şi a subliniat dezacordul său cu privire la decizia contestată. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul constată că recursul a fost declarat în termen or, potrivit plicului poştal anexat la cererea de recurs se atestă faptul că Porcescu Victor a recepţionat decizia instanţei de apel la 15.06.2015 (f.d. 109), iar cererea de recurs a fost depusă la data de 23 iulie 2015 (f.d. 106). Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii 2 Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.
Instanţa de recurs consideră necesar de a nota că, prezentul recurs a fost exercitat împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015 şi în acest context controlul judecătoresc nu poate fi exercitat în privinţa actelor de dispoziţie judecătoreşti menţionate în partea solicitărilor din cererea de recurs. Completul reţine că, Porcescu Victor nu a invocat nici un temei în susţinerea recursului, iar argumentele invocate în recurs se referă la temeinicia deciziei contestate care nu pot constitui obiect de examinare în recurs. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.
În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Porcescu Victor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Porcescu Victor se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 3