Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2549/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
21 octombrie 2015
Părțile
Cealîc Natalia vs ÎM Apă-Canal Cahul
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-2549/15 — Încasarea prejudiciului material, indemnizatiei unice si cheltuielilor de judecată

prima instanţă: M.Bușuleac Dosarul nr.2ra-2549/15 instanţa de apel: A.Curdov, E.Dimina și A.Bostan ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva şi Sveatoslav Moldova examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cealîc Natalia împotriva întreprinderii municipale „Apă-Canal Cahul” cu privire la încasarea prejudiciului material, indemnizației unice și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 16 iunie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de Cealîc Natalia, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cahul din 27 septembrie 2013 și s-a emis o nouă hotărîre de admitere parțială a acțiunii c o n s t a t ă: La 17 martie 2011 Cealîc Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii municipale „Apă-Canal Cahul” cu privire la încasarea prejudiciului material, indemnizației unice și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Cealîc Natalia a invocat că este tutorele lui Cealîc Gheorghe invalid de gradul II, iar acesta este fiul lui Cealîc Vasile. La 26 decembrie 2008 Cealîc Vasile a decedat în accident de muncă la întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul”. Conform art.18 Legea securității și sănătății în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008 și art.1419 alin.(1) lit.a) Codul civil, în caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională repară prejudiciul material persoanelor care au dreptul la aceasta în modul și mărimea stabilită de lege și în plus plătește din contul mijloacelor proprii o indemnizație unică luîndu-se la bază salariul mediu anual al celui decedat înmulțit la numărul anilor compleți pe care acesta nu i-a trăit pînă la vîrsta de 62 ani, dar nu mai puțin de 10 salarii medii anuale.

În cazul decesului persoanei ca urmare a vătămării grave a integrității corporale sau al vătămării sănătății, dreptul la despăgubire îl au persoanele inapte de muncă, care erau întreținute de defunct sau care la data decesului acestuia aveau dreptul la întreținere. Întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” refuză să achite prejudiciul material pe motiv că vinovat de producerea accidentului rutier este Cealîc Vasile. 1 Consideră refuzul neîntemeiat, deoarece lipsește un act ce ar confirma vinovăția lui Cealîc Vasile. Întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” nu a asigurat lui Cealîc Vasile condițiile cerute de lege cînd s-a deplasat în interes de serviciu cu automobilul în altă localitate.

Cere Cealîc Natalia încasarea de la întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” a prejudiciului material, indemnizației unice și cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 15 iunie 2011 acțiunea a fost admisă. S-a încasat de la întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în beneficiul Nataliei Cealîc tutorele lui Cealîc Gheorghe, invalid de gr.II de la 07 aprilie 2004 prejudiciul material și indemnizația unică în mărimea stabilită de Lege. S-a încasat de la întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270 lei. Curtea de Apel Cahul prin decizia din 08 decembrie 2011 a admis apelul declarat de întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul”, a casat hotărîrea Judecătoriei Cahul din 15 iunie 2011 și a restituit pricina la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

La 16 iulie 2013 și 17 septembrie 2013 Cealîc Natalia a depus cereri de concretizare a pretențiilor solicitînd încasarea de la întreprinderea municipală „Apă- Canal Cahul” a prejudiciului material în legătură cu decesul întreținătorului pentru întreținerea fiului Cealîc Gheorghe pentru perioada 2009-2012 în mărime de 73126,08 lei, despăgubirii lunare în mărime de 1487,74 lei de la 01 ianuarie 2013 pe toată perioada de invaliditate, indemnizației unice în mărime de 35600 lei și cheltuielilor de judecată (f.d. 113-114, 118-119 vol.I) Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 27 septembrie 2013 acțiunea a fost respinsă. Prima instanță a motivat soluția că în ședința de judecată nu a fost probat că întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” este vinovată de accidentul de muncă produs şi decesul lui Cealîc Vasile.

Prin procesul-verbal privind cercetarea accidentului de muncă colectiv mortal întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Cahul și ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din 18 martie 2009 nu a fost stabilită vina angajatorului. Cealîc Natalia nu a justificat faptul existenței vinei angajatorului pentru a exercita dreptul la repararea prejudiciului material conform art. 18 Legea securității și sănătății în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, art.1419-1420 Codul civil. Cealîc Vasile conducînd automobilul de model „Nissan Navara” a încălcat prevederile art.45 al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.713 din 27 iulie 1999, nu s-a isprăvit cu manevrarea automobilului, fapt ce nu poate fi imputat ca element de vinovăție întreprinderii municipale „Apă- Canal Cahul”.

La 24 octombrie 2013 Cealîc Natalia a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Cahul din 27 septembrie 2013. Curtea de Apel Cahul prin decizia din 06 mai 2014 a respins apelul declarat de Cealîc Natalia și a menținut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 27 septembrie 2013. 2 Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2014 s-a admis recursul declarat de Cealîc Natalia, s-a casat decizia Curții de Apel Cahul din 06 mai 2014 și s-a restituit pricina la rejudecare la Curtea de Apel Comrat. Curtea de Apel Comrat prin decizia din 16 iunie 2015 a admis apelul declarat de Cealîc Natalia, a casat hotărîrea Judecătoriei Cahul din 27 septembrie 2013 și a emis o nouă hotărîre, prin care a admis acțiunea parțial.

A încasat de la întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în beneficiul Nataliei Cealîc indemnizația unică în legătură cu decesul întreținătorului în mărime de 35600 lei. A încasat de la întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în beneficiul Nataliei Cealîc indemnizația în legătură cu decesul întreținătorului la întreținerea lui Cealîc Gheorghe, născut la 08 mai 1987 de la 01 ianuarie 2009 pînă la 31 decembrie 2012 în mărime de 73126,08 lei. A încasat de la întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în beneficiul Nataliei Cealîc indemnizație lunară la întreținerea lui Cealîc Gheorghe, născut la 08 mai 1987 în legătură cu decesul întreținătorului de la 01 ianuarie 2013 în mărime de 1487, 74 lei pînă la însănătoșirea completă.

A încasat de la întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în beneficiul Nataliei Cealîc suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. A încasat de la întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3797,36 lei. Instanța de apel a motivat soluția că Cealîc Vasile s-a aflat în relații de muncă cu întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul”. Prin procesul-verbal din 23 februarie 2009 s-a constatat că Cealîc Vasile conducînd mijlocul de transport se deplasa cu viteza 60-70 km/h în limita maximă de viteză stabilită expres în art.47 al Regulamentului circulației rutiere şi lipsește vinovăția acestuia în comiterea accidentului rutier.

Conform pct.1 al Regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi, organizaţii şi instituţii a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.513 din 11 august 1993, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile (în continuare – Întreprinderea), indiferent de formele lor de proprietate şi de activitate economică, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova poartă răspundere materială pentru prejudiciile cauzate angajaţilor de accidentele de muncă sau afecţiunile profesionale. În afară de despăgubire, care se efectuează în modul stabilit de lege, întreprinderea este obligată, conform art.18 al Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, să plătească o indemnizaţie unică.

La 08 august 2015 întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 16 iunie 2015, solicitînd admiterea acestuia, casarea parţială a deciziei instanței de apel și emiterea în această parte a unei noi hotărîri de respingere a cererii cu privire la încasarea indemnizației unice în legătură cu decesul lui Cealîc Vasile, micșorarea despăgubirilor lunare pînă la 891 lunar pe toată durata invalidității și cheltuielilor de judecată.

3 În motivarea recursului întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” a invocat că recunoaște că decesul lui Cealîc Vasile s-a produs în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și poate fi calificat ca accident de muncă conform pct.3 al Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005. Conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul vinovat de producerea accidentului de muncă se obligă să repare prejudiciul cauzat salariatului, precum și să achite o indemnizație unică. Vinovăția de producerea accidentului nu a fost stabilită în prima instanță, în instanța de apel sau de organele de urmărire penală.

Instanța de apel nejustificat a aplicat prevederile art.18 Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008 și a încasat indemnizație unică în mărime de 35600 lei. Cealîc Vasile era șofer cu experiență, cunoștea toate normele de protecție și de securitate în trafic. Autovehiculul în procesul de exploatare poate fi considerat izvor de pericol sporit și recunoaște că trebuie să repare prejudiciul material cauzat lui Cealîc Gheorghe în legătură cu decesul tatălui Cealîc Vasile care a survenit ca urmare a derapării autovehiculului de pe carosabilul înzăpezit în mărime de 1/3 din venit și nu 50% cum a încasat instanța de apel. Venitul mediu a lui Cealîc Vasile în perioada de la 01 decembrie 2007 pînă la 01 decembrie 2008 constituia 2671,13 lei, iar prejudiciul material cauzat este în mărime de 891 lei lunar.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 05 octombrie 2015 Cealîc Natalia a prezentat referință la recursul declarat de întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” solicitînd respingerea acestuia ca neîntemeiat și menținerea deciziei Curții de Apel Comrat din 16 iunie 2015. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar și a referinței, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. 4 În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”.

(cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de întreprinderea municipală „Apă-Canal Cahul” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Sveatoslav Moldovan 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.