2r-823/15 — Încasarea datoriei si cheltuielilor de judecată

prima instanţă: D.Mîrzenco dosarul nr.2r-823/15 instanţa de apel: N.Cernat, I.Muruianu și L.Bulgac DECIZIE 21 octombrie 2012 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de către Slivciuc Iurie și Rîcu Inna, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de întreprinderea cu capital străin „Express Leasing” societate cu răspundere limitată împotriva lui Slivciuc Iurie și Rîcu Inna cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, prin care cererea de apel depusă de Slivciuc Iurie și Rîcu Inna a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului legal c o n s t a t ă: La 31 decembrie 2014 întreprinderea cu capital străin „Express Leasing” societate cu răspundere limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Slivciuc Iurie și Rîcu Inna cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată întreprinderea cu capital străin „Express Leasing” societate cu răspundere limitată a indicat că în baza contractului de împrumut cu dobîndă nr.SL/14/A139 din 20 ianuarie 2014 a acordat lui Slivciuc Iurie împrumut în sumă de 3905,78 dolari SUA pe termen de 24 luni pînă la30 ianuarie 2016. În vederea asigurării rambursării împrumutului, dobînzilor și altor plăți, prin contractul de gaj nr.SL/14/A139-G din 20 ianuarie 2014 a fost constituit gajul asupra autovehiculului de model „Nissan Almera”, sașiu SJNFHAN â16U0536336, numărul motorului D020512, anul producerii 2004, numărul de înmatriculare STAY 594 la valoarea de gaj în sumă de 3905,78 dolari SUA.

Prin contractul de fidejusiune nr.128/2014/SLI/RIC din 20 ianuarie 2014 Rîcu Inna și-a asumat obligația de a achita integral datoriile lui Slivciuc Iurie în cazul neexecutării la timp a obligațiilor de plată conform contractului de împrumut cu dobîndă nr.SL/14/A139 din 20 ianuarie 2014. La 29 mai 2014 s-a adresat pîrîților Slivciuc Iurie și Rîcu Inna cu notificarea nr.107 privind exercitarea dreptului de gaj, însă nu a primit răspuns. La 20 iunie 2014 a preavizat pîrîții solicitînd achitarea datoriei, dobînzilor și penalităților conform contractului de împrumut, iar în caz de neachitare transmiterea bunurilor gajate pentru vînzarea acestora în modul prevăzut de lege. 1 La 30 iunie 2014 Slivciuc Iurie a transmis benevol autovehiculul de model „Nissan Almera” în stare deteriorată ca rezultat al accidentului rutier.

Conform raportului de evaluare nr.114 din 08 iulie 2014 valoarea pe piață a autovehiculului era 37000 lei, iar prețul de vînzare forțată în sumă de 28000 lei. Prin scrisoarea nr.1457 din 14 iulie 2014 Slivciuc Iurie a fost informat despre rezultatele evaluării. Pînă la vînzarea autovehiculului a suportat cheltuieli în sumă de 1912 lei compuse din înregistrarea preavizului de exercitare a dreptului de gaj, testarea tehnică și evaluarea bunului, cheltuieli de parcare și radierea gajului. La 09 septembrie 2014 în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.2014/0909/VIC autovehiculul a fost comercializat persoanei terțe la prețul de 1650 euro echivalentul a 30525 lei sau 2137,61 dolari SUA.

Conform art.493 Codul civil, din suma de 30525 lei = 2137,61 dolari SUA au fost stinse cheltuielile de exercitare a dreptului de gaj în mărime de 1912,20 lei, comisionul lunar aferent contractului de împrumut în mărime de 90 dolari SUA, dobînda în mărime de 396,67 dolari SUA și cota-parte din împrumut în mărime de 1704,25 dolari SUA. La 17 septembrie 2014 a expediat pîrîților darea de seamă cu privire la vînzarea bunului gajat și reclamația nr.2035, prin care au fost informați despre prețul la care a fost comercializat bunul gajat și situația datoriilor conform contractului de împrumut, însă nu a primit răspuns. După vînzarea autovehiculului Slivciuc Iurie are datorie în sumă de 2334,03 dolari SUA, împrumutul nerambursat în sumă de 1914,71 dolari SUA și penalitate în mărime de 419,32 dolari SUA.

Cere întreprinderea cu capital străin „Express Leasing” societate cu răspundere limitată încasarea în mod solidar de la Slivciuc Iurie și Rîcu Inna datoria restantă în sumă de 2334,03 dolari SUA și taxa de stat în sumă de 1049 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 17 aprilie 2015 acțiunea a fost admisă. S-a încasat în mod solidar de la Slivciuc Iurie și Rîcu Inna în beneficiul întreprinderii cu capital străin „Express Leasing” societate cu răspundere limitată suma de 2334,03 dolari SUA conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei în lei la momentul executării hotărîrii, inclusiv suma de 1914,71 dolari SUA ce constituie datoria contractuală, suma de 419,32 dolari SUA penalitate și suma de 1149 cheltuieli de judecată.

La 19 mai 2015 Slivciuc Iurie a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Strășeni din 17 aprilie 2015. Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 30 iunie 2015 a restituit cererea de apel depusă de Slivciuc Iurie și Rîcu Inna ca fiind depusă în afara termenului legal. La 20 iulie 2015 Slivciuc Iurie și Rîcu Inna au declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2015. În motivarea recursului Slivciuc Iurie și Rîcu Inna au invocat că sunt persoane necărturare, nu cunosc Legele și au fost amăgiți. 2 Întreprinderea cu capital străin „Express Leasing” societate cu răspundere limitată a vîndut autovehiculul gajat ieftin cu 28000 lei, deși a găsit cumpărător ca să-i vîndă bunul cu suma de 4500 euro.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Verificînd argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este depus în termen, neîntemeiat şi urmează a fi respins cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2015 din următoarele motive. În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

La 01 iulie 2015 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia încheierii din 30 iunie 2015 (f.d.96). Slivciuc Iurie și Rîcu Inna în cererea de recurs au indicat că la 06 iulie 2015 au primit încheierea contestată. Deoarece la materialele dosarului nu sunt date cînd Slivciuc Iurie și Rîcu Inna au recepționat copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2015, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat la 20 iulie 2015 este depus în termen. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Din actele pricinii rezultă că prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 17 aprilie 2015 cererea de chemare în judecată a fost admisă și s-a încasat în mod solidar de la Slivciuc Iurie și Rîcu Inna în beneficiul întreprinderii cu capital străin „Express Leasing” societate cu răspundere limitată suma de 2334,03 dolari SUA conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei în lei la momentul executării hotărîrii, inclsiv suma de 1914,71 dolari SUA ce constituie datoria contractuală, suma de 419,32 dolari SUA penalitate și suma de 1149 cheltuieli de judecată (f.d.73). La 17 aprilie 2015 Slivciuc Iurie și Rîcu Inna au primit contra-semnătură copia dispozitivului hotărîrii primei instanțe (f.d.74) În conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 111 alin. (1), (2) şi (3) Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un 3 eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

Contrar prevederilor art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, Slivciuc Iurie a depus cererea de apel la 19 mai 2014, după expirarea termenului de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii primei instanţe din 17 aprilie 2015. În conformitate cu art. 116 alin.(1) şi (3) Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Slivciuc Iurie și Rîcu Inna la depunerea cererii de apel nu au solicitat repunerea în termen şi nu au anexat probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Prin urmare, ţinînd cont că cererea de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Strășeni din 17 aprilie 2015 a fost depusă cu depăşirea termenului prevăzut de lege, iar Slivciuc Iurie și Rîcu Inna nu au solicitat repunerea în termen şi nu au anexat probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului, Curtea de Apel Chişinău întemeiat a restituit apelul.

Argumentele recurenților Slivciuc Iurie și Rîcu Inna că sunt persoane necărturare și nu cunosc Legile poartă caracter declarativ și nu constituie temei de admitere a recursului. În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanţii la proces sunt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiunilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă. Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părţile sunt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Contrar acestor prevederi legale, Slivciuc Iurie și Rîcu Inna nu au depus diligenţa necesară în vederea exercitării căii de atac în termen. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 şi Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale încalcă drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

4 În conformitate cu art. 10 alin. (3) Codul de procedură civilă, sancţiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanţei judecătoreşti, ale participanţilor la proces, cât şi ale persoanelor legate de activitatea acestora şi, în dependenţă de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligaţia de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătoreşti, în alte măsuri prevăzute de lege. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015 este întemeiată, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt declarative, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat şi necesită să fie respins cu menţinerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Slivciuc Iurie și Rîcu Inna. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de întreprinderea cu capital străin „Express Leasing” societate cu răspundere limitată împotriva lui Slivciuc Iurie și Rîcu Inna cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan 5