3ra-1419/15 — Accesul la informaţie, obligarea prezentării inregistrarilor video

Dosarul nr. 3ra-1419/15 prima instanţă - L. Danilişin, instanţa de apel – I. Grosu, A. Corcenco, D.Corolevschi, ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lesnic Valentina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Lesnic Valentina împotriva Inspectoratului de Poliţie Donduşeni şi societatea cu răspundere limitată „Donservice” privind accesul la informaţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Lesnic Valentina, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Donduşeni din 30 octombrie 2014, c o n s t a t ă ; La 19 septembrie 2014 Lesnic Valentina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în care a solicitat obligarea prezentării informaţiei privind înregistrărilor video.

În motivarea pretenţiilor formulate s-a reiterat că, deţine în proprietate privată un magazin şi o galerie pe terenul luat în arendă şi locaţiune a unui vagon în piaţa ce aparţine societăţii cu răspundere limitată „Donservice”. În urma unor neînţelegeri cu administraţia societăţii cu răspundere limitată „Donservice” de către Inspectoratul de poliţie Donduşeni în privinţa sa a fost intentat un proces contravenţional în baza art.274/1 Cod contravenţional, încălcarea regulilor de comerţ, care ulterior a fost clasat. Tot atunci, indică reclamanta, de către pârâţi au fost efectuate filmări video. Deoarece consideră, că a fost efectuată înregistrarea video a bunurilor sale, care îi aparţin cu drept de proprietate, s-a adresat la conducerea peţii pentru a-i elibera copia video a filmărilor efectuate, însă în răspunsul primit la 20 august 2014 societatea cu răspundere limitată „ Donservice” a informat-o, că filmările vidio au fost efectuate de către poliţie.

Ulterior la 28 septembrie 2014 s-a adresat cu cerere şefului Inspectoratului de poliţie Donduşeni cu solicitarea de eliberare a copiilor înregistrărilor video, însă prin răspunsul din 09 septembrie 2014 i s-a refuzat în prezentarea copiilor. 1 Consideră Lesnic Valentina că prin acţiunile întreprinse de către Inspectoratului de Poliţie Donduşeni şi societatea cu răspundere limitată „Donservice” i s-a îngrădit accesul la informaţie din care motive cere ca să-i fie eliberată informaţia privind copia înregistrării video efectuată pe str. Komarov, 18, teritoriul societăţii cu răspundere limitată „ Donbservice”, la 18 februarie 2014. Prin hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 30 octombrie 2014, acţiunea a înaintată de către Lesnic Valentina a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond Lesnic Valentina la 04 noiembrie 2014 a depus cerere de apel împotriva hotărîrii judecătoriei Donduşeni din 30 octombrie 2014. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 februarie 2015, s-a respins apelul declarat de către Lesnic Valentina şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Donduşeni din 30 octombrie 2014. La 06 aprilie 2015,Lesnic Valentina a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 februarie 2015 şi a hotărîrii judecătoriei Donduşeni din 30 octombrie 2014, cerînd admiterea recursului, casarea acestora şi emiterea unei noi decizii de admitere a pretenţiilor înaintate. În motivarea recursului s-a menţionat că, nu este de acord cu soluţia instanţelor investite cu judecarea fondului fiind dată o apreciere arbitrară probelor din dosar relevante cazului, decizia fiind nefondată şi pasibilă de casare.

Consideră că, probele prezentate în instanţa de judecată, nu au fost constate şi examinate la justa valoare. Instanţa nu a dat o apreciere deplină şi corectă materialelor anexate la cererea de chemare în judecată, din care fapt nu s-au elucidat complet circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. Recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi c) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea. Prin referinţa depusă la 28 septembrie 2015 societatea cu răspundere limitată „Donservice” a indicat că pretenţiile înaintate de către Lesnic Valentina sunt nefondate şi neîntemeiate.

A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit avizului de recepţie (f.d.181 Vol.I) recurentul Lesnic Valentina a recepţionat decizia instanţei de apel, la 24 februarie 2015, astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 06 aprilie 2015, este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de 2 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se 3 combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de către Lesnic Valentina în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Lesnic Valentina, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 4